2,234 matches
-
dragoste fără măcar să atingi - Amor platonicus! Scara dragostei pe care fiecare trebuie să urce tot mai sus, Îmbătându-și propriul Eu și pe al Celuilalt. Platon privește clar orice contact fizic concret ca pe un lucru corupt și lipsit de noblețe, fiindcă crede că adevăratul scop al lui Eros e frumusețea. Nu există frumusețe și În sex? Nu și după Platon. El e În căutarea unor „țeluri mai sublime“. Însă, dacă e să mă Întrebi pe mine, problema lui Platon, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aceia care au absolvit deja liceul, chiar și aceia care au înaintat în experiență, încă păstrează mult sau aproape totul din seninul pur de primăvară al privirii, încrederea, inocența și zburdălnicia, dăruirea acelui anotimp al entuziasmului iremediabil, înălțarea sufletească și noblețea afectivității... Cine se vrea sau se crede sau se simte în această descriere să ridice două degete... adică hai să găsim o altă chestie mai relevantă. Cine se vrea sau se crede așa să continue să vrea și să se
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
nelipsita înțepătură finală. „Membrii de marcă ai sectei (Călugărul începea totdeauna pe un ton de cronicar imparțial) erau imbecili adevărați, necorciți cu vreun deștept și îi urau de moarte pe cei care își permiteau să râdă de titlul lor de noblețe. Îi treceau pe listă și îi urmăreau până în pânzele albe. De aceea mi s-a făcut teamă să hrănesc prea mult purecii acolo. Fiindcă deștept poți să pari fără să fii, dar dacă nu ești un prost autentic te dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
au un nivel de conștiință elevat, să facă tot ce le stă în putință pentru a ridica gradul de percepție și receptare al celor din jur. Pentru un om de o reală inteligență, este un gest pertinent, ce vizează uneori noblețea sufletească, să își dorească a îndepărta voalul ignoranței de pe conștiința semenilor și a-i ridica la nivelul său, sau să îi propulseze mai departe, spre atingerea unor realizări mai înalte, superioare. Degenerarea artei este semnalată de unii gânditori precum Max
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cazul ăsta, n-o să te deranjeze asta. Îi întinse o scrisoare. — Express și Citizen au fost nominalizate amândouă la cel mai bun săptămânal regional. — Sper doar ca ziarul cel mai bun să câștige, spuse Fran pe un ton plin de noblețe, în timp ce se deschidea portiera din stânga. Nu își dăduse seama că avea pasageri. Sau, în cazul de față, un pasager. Din mașină se ivi o pereche de picioare până-n gât, strânse într-o fustă minusculă, nu foarte diferită de cea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ne împinge. Cultura, credem, e ceva care, ca și civilizația, se adoptă, se imită. Clădirile americane, cu douăzeci și cinci de etaje, ne sînt îndemn pentru construcția literară. De ce blestemul veacurilor, de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la care inexistența unui „imperialism” politic (și, prin extensie, cultural) ne-a condamnat: „Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
textele urmuziene ilustrează o „inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura subversivă, duplicitar-hibridă a identității scriitorului: „Un contur formal academic ascunde o mezalianță inacceptabilă spiritului comun, veșmîntul de noblețe ascunde hipertrofii” care „desfrînează fantezia în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici consideră că „autorul parodiază parodia” și că „Din tendința de parodiere va rămîne constantă numai înlănțuirea pedantă a subordonărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
menită să comprime și să netezească sânii. Gisulf și Romilde aveau o fiică numită Gaila și un fiu, Gumbert, care nu făcuse nouă ani. Copila m-a uluit și mai mult decât mama. Semăna cu Gisulf, moștenindu-i statura și noblețea fățișă a trăsăturilor, îmblânzite însă de moliciunea trăsăturilor materne. Avea șaisprezece ani, și frumusețea chipului era egalată de gesturile grațioase și de puritatea ochilor, de un albastru luminos și obscur precum aripile unei libelule. Era îmbrăcată modest, cu o cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mașina Méhari intrînd pe alee și parcînd lîngă terenul de tenis. Ce căuta Marie la el acasă? Se arătase cumva prea stăruitor În povestea cu autopsia? Nu, manevrase foarte bine și ar fi putut să jure că ea apreciase sincer noblețea lui sufletească. După cum ar fi putut de asemenea să jure că ea Înghițise și povestea cu tufele de tuia. Venise cumva să verifice dacă se Întorsese Într-adevăr la ora 1 noaptea, așa cum Îi spusese cînd Îl Întrebase În legătură cu seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cîțiva membri ai aristocrației bretone, aleși pe sprînceană, cei mai puțin ruinați, cei mai tradiționaliști, și cîteva notabilități utile, ca de pildă Dantec, procurorul din Brest, cu soția sa, Carline, al cărei uriaș regret era că nu avea titlu de noblețe. Armelle nu renunța la plăcerea de a-i vîrÎ bine În cap realitatea, aprinzînd lustrele și candelabrele, scoțînd argintăria cu blazon și șervetele de masă cu monograma familiei de Kersaint. Conversația, firește, nu se Învîrti decît În jurul poveștii cu menhirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la coaie, mesteca gumă. Ce putea să priceapă, maimuțoiul? Ce puteau să-nțeleagă toți ceilalți, de altfel? Eu Însumi Începeam să Înțeleg tot mai greu ce vroia să spună Proust În fond. Acele zeci de pagini despre puritatea sângelui, despre noblețea geniului comparată cu noblețea rasei, despre mediul specific al marilor profesori de medicină... toate mi se păreau complet căcăcioase. Astăzi trăim Într-o lume simplificată, la vedere. Ducesa de Guermantes avea mult mai puțini biștari decât Snoop Doggy Dog; Snoop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Ce putea să priceapă, maimuțoiul? Ce puteau să-nțeleagă toți ceilalți, de altfel? Eu Însumi Începeam să Înțeleg tot mai greu ce vroia să spună Proust În fond. Acele zeci de pagini despre puritatea sângelui, despre noblețea geniului comparată cu noblețea rasei, despre mediul specific al marilor profesori de medicină... toate mi se păreau complet căcăcioase. Astăzi trăim Într-o lume simplificată, la vedere. Ducesa de Guermantes avea mult mai puțini biștari decât Snoop Doggy Dog; Snoop Doggy Dog avea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe masă. Dezordine cumplită în încăpere. Un fel de peisaj după bătălie. PARASCHIV, la fel ca și la începutul primului act, în prim plan, așezat turcește, cântă din trompetă. Un timp muzica rămâne element dominant. Frică, speranță, un iz de noblețe, plictiseală, calm, un început de altă lume. MACABEUS doarme ca un porc pe rogojini. PARASCHIV se oprește din când în când și repetă jocul din primul act. Își mângâie trompeta, și-o lustruiește, își curăță muștiucul, din nou cântă, încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ca și câinele Resei, Eva Noth se buhăise cu hrană de război. Biata femeie, transformată de niște vremuri nemiloase într-un fel de cârnat, stătea în poziție de drepți, părea să creadă că execuția câinelui era o ceremonie de oarecare noblețe. Am împușcat câinele în ceafă. Detonația pistolului a fost slabă, ieftină, ca o ușoară scuipătură a unei puști cu aer. Câinele a murit fără nici măcar o înfiorare. Bătrânul soldat a venit la mine, arătându-și interesul de profesionist pentru genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mai degrabă teatrului în sine decât unei producții anume, iar un director de scenă ostil ar fi constituit o mare piedică. În acest scop, Sophie se așeză lângă el și făcu ravagii cu ochii săi mari. Sally se abținu cu noblețe de la excesele de care știam că e capabil și, până la sfârșitul prânzului, Steve, care fusese de neînduplecat de-a lungul lecturii, ne trata cu un pic mai multă îngăduință. Întotdeauna sunt un pic reticent față de tipii de la Oxford, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
galetele nu ieșiră la suprafață pentru că le îndesasem prea mult, dar le-am pescuit cu un cuțit și am început să întind ciocolată pe ele. Nici măcar n-o să-ți pun vreo întrebare despre criza asta a ta, zise Hawkins cu noblețe. Ar fi fost mult mai nobil dacă nu aș fi avut o vagă amintire despre cum mă luase la întrebări chiar înainte să leșin. Mă descususe destul cât să cerceteze și el un pic problema, lucru pe care știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
unei școli este, în opinia mea, drumul devenirii... febra căutării unei individualități care să te definească, „arderea” pentru a depăși obstacolul care te va duce mai sus... O instituție de învățământ este un loc binecuvântat prin menirea sa plină de noblețe și generozitate, aceea de a forma și de a cultiva personalități, de a deschide porți spre cultură, de a trezi interesul pentru cunoaștere, dar și prin modul în care a fost realizată această datorie de-a lungul timpului, pentru multe
Liceul - loc al devenirii spirituale. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_579]
-
Pe această realitate se fondează principiul comun tuturor civilizațiilor umane, „Să nu ucizi!”. Foarte adesea se invocă dreptul de a muri pentru a putea muri „cu demnitate”. Desigur, este vorba de o expresie echivocă, chiar dacă apare colorată de o anumită noblețe. În realitate nu există o „moarte demnă” și o „moarte nedemnă”. Moartea este mereu demnă, pentru că actul ultim al persoanei umane, chiar și în moarte, pe cât de umilitoare ar fi, își păstrează propria demnitate. F. Cultrera este convins că nodurile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și moartea tot de le Dumnezeu vin...Omul, numai prin pocăință și suferință se poate mântui. Ea și-a dus povara care o apăsa, cu demnitatea omului împăcat. Dumnezeu o va ierta. A fost o ființă iubită, om de aleasă noblețe sufletească. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă... O simpatie largă, iradia din ochii ei asupra lumii și asupra ei din ochii altora. Îi vom păstra veșnic amintirea ei. ...Dumnezeu s-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întrebat ea odată demult pe Iorgu, uitându-se pe cerul Bârladului. - De ce, Doamne, n-am putut s-o așez eu, acolo sus între stele în Calea Lactee ?!... murmură Iorgu cu tristețe în glas. A fost o ființă iubită, om de aleasă noblețe sufletească. A cuvântat părintele Boboc. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii ei asupra lumii și asupra ei din ochii altora. Un suflet larg, o doritoare
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
după cum ziua și noaptea nu se suprapun una peste alta, ele urmează una alteia veșnic. Doamna Maria și-a dus povara care o apăsa, cu demnitatea omului împăcată, Dumnezeu o va ierta... A fost o persoană deosebită... de o aleasă noblețe sufletească. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă. O simpatie largă iradia din ochii ei asupra lumii, și asupra ei din ochii altora. Un suflet larg, o doritoare de mai bine, sinceră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cunoască plata faptei lor.” Dumneavoastră, prezentă În mijlocul nostru, În fiecare lună, ca să ne bucurați, marcând zilele noastre aniversare, vă afirmați, urmând exemplul samariteanului milostiv, ca o binefăcătoare fără egal, ca o rara avis, adică o apariție excepțională. Și, pentru că adevărata noblețe, de cea mai Înaltă valoare umană, este dată de măreția caracterială, ci nu de obârșia socială, iată de ce vă considerăm o persoană nobilă, sufletistă, căreia mereu Îi pasă de aproapele său. Sunt sigur că În sufletul fiecăruia dintre noi, cei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Îndrăgită de cel mai bun român din toate veacurile, Corneliu Zelea Codreanu. Cronică literară sub formă de scrisoare Poiana-Câmpina, joi, 26 septembrie 2013 Stimate Domnule Profesor George Corciova, Întâi, țin să vă mulțumesc, și În scris, pentru gestul plin de noblețe de a-mi fi oferit cu autograf, ceea ce mă onorează și mai mult cartea Domniei Voastre de reușit debut editorial, intitulată „Pe urmele adevărului” (apărută În 2012, fiind scoasă de Editura Napoca Star din ClujNapoca). Citind-o, sunt În măsură
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
familie, pentru Neamul Românesc și pentru credința creștină, În contrast cu clasa politică ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Respectul pentru cuvântul dat era o constantă la toți, ca și noblețea cu care și-au iertat torționarii (nu pot uita cuvintele Părintelui Justin Pârvu: „De iertat, i-am iertat de mult. Acum am Început să-i iubesc creștinește”. N.ed.) Despre viața În Închisoare nu prea voiau să vorbească, dar când au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
degetul, nici nu te văd, dar arată spre tine, știu că ești undeva, acolo, jos, mișunînd cu alții după hrană, după femei, după onoare, după bani, dacă ai bani, ai și onoare, poți să Îți cumperi și un titlu de noblețe, mi-ar fi plăcut să fiu conte și să am un castel și o prințesă, Berg, măcar prințesa, Berg, mereu am crezut că merit o prințesă, și Jesper, Îți mai amintești de el, ar fi meritat una, eu și el
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]