2,074 matches
-
scop, noi fix]m priorit]țile între diverse țeluri, iar acest lucru înseamn] s] accept]m principii sau reguli permanente. (Desigur, nu e clar dac] alte creaturi sunt total lipsite de reflecție, întrucât o mare parte a reflecției noastre este nonverbal], dar nu într] în aceast] discuție situația lor. Pentru mai multe detalii despre situația primatelor foarte complexe, vezi Desmond, 1979). Darwin a ilustrat diferența dintre dilemele de reflecție și cele de nonreflecție în cazul unei rândunici, ce își poate p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile. Mama și a dat seama că lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu ea peste tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
W. Wosinska, 2005, 200) vor dezvolta un stil de viață și vestimentar poate mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți mesajele verbale cu elemente nonverbale, investind În felul acesta În relații, chiar de afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
self management sub forma exercițiilor de dezvoltare a acelor abilități pe care noi leam denumit metaforic „mustăți de pisică”. 2. (P) A doua dimensiune a modelului SPACE este Prezența, prin care se Înțelege abilitatea de a transmite prin semnale verbale, nonverbale, Înfățișare, ținută, voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu căuta Întotdeauna acceptarea din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori: descrierea comportamentului verbal și nonverbal, intenția subiectului și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o serie de aspecte negative care se exprimă În riscul de a deveni dogmatice, insensibile la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți la propriile expresii verbale și nonverbale, precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are un rol bine stabilit: în timp ce moderatorul conduce discuția, asigură buna desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă confortabilă și securizantă, asistentul de focus-grup este cel care înregistrează cu rigurozitate aspectele nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu intervin în discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată oportună o redirecționare a dezbaterii. Nu se va permite monopolizarea discuțiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de ceea ce adultul dorește să relateze, se creează o stare de confuzie la copil. Programele de intervenție, destinate dezvoltării limbajului, trebuie Începute cât mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de ceea ce adultul dorește să relateze, se creează o stare de confuzie la copil. Programele de intervenție, destinate dezvoltării limbajului, trebuie Începute cât mai de timpuriu, când sistemul nervos este mai plastic
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În care copiii deficienți de auz nu Înțeleg regulile și ritualurile pe care le reclamă conversația, acestea trebuie Învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a Învăța un comportament așteptat În conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii de discuție. Menținerea interacțiunilor prin așteptarea rândului la o conversație se poate obține folosind jocurile sociale (ex. „Cu-Cu!”, „Ghicește unde sunt?”), jocuri cu structuri simple, repetitive, cu reguli de joc care Îl Îndrumă pe copil să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sunt de cele mai multe ori pasivi În declanșarea acesteia așteptând totdeauna ca un adult să aibă inițiativa În comunicare. Pentru astfel de situații sunt recomandate o serie de strategii de stimulare a interacțiunilor conversative care constau În: observarea și interpretarea comportamentelor nonverbale ale copilului (ex. atunci când copilul se mișcă În permanență fără a spune ce caută, adultul poate declanșa momentul acțiunii sugerându-i să se joace cu o jucărie sau să studieze Împreună un obiect preferat de copil); când copilul prezintă un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de a se implica În interacțiuni cu egalii. De aceea, NOI, profesorii din Învățământul special și toți cei responsabili de educarea copiilor cu deficiențe va trebui să-i direcționăm de câte ori va fi nevoie În orientarea interacțiunilor și În demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp În conversație copiii vor avea În mod natural mai multe șanse de a Învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative Înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să Înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă Înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă În realitate), artificiale (simbol al unei idei) sau indicatoare (gestul de a arăta spre
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și de scurtă durată pentru relaxare; - buna sănătate fizică și psihică; - suportul familial și al prietenilor. Există, în orice activitate și în orice situație reacții imediate, dar și de lungă durată. Primele pot fi verbale (cele mai numeroase dintre ele), nonverbale, ținând de limbajul feței, corpului, și au darul să se ,,stingă” după un anumit timp. Pe când cele de lungă durată sunt cele mai dăunătoare, deoarece reacțiile pot include durerile de cap, insomniile, tulburări cardiace, scăderi (dar și creșteri) în greutate
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
clasa a IlI a. în principiu, volumul de cunoștințe gramaticale rămâne același că în vechea programa. adauaandu se doar noțiunile le "predicat nominal" și "nume predicativ". În orele de comunicare. pe langă noțiunile gramaticale, se vor studia mijloace de comunicare nonverbale, comunicarea mediatizata și ceea ce prevedea vechea programa pentru obiectul compunere: compunere după plan (părțile unei compuneri), compuneri cu destinație specială, rezumatul, compunere după ilustrații, descrierea, caracterizarea sumara a unui personaj. Cred că merită specificat aici și modul în care este
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
psihologi cognitiviști formată din B. Hermmelin, N. O’Connor si L. Wing. Aceștia considerau că există o problemă central comună tuturor persoanelor afectate de autism iar din aceasta ar deriva o triplă deficiență : interacțiuni sociale insuficient dezvoltate, comunicarea verbal si nonverbal deficitară, dezvoltarea insuficientă a jocului și a aptitudinilor imaginative. În anii ’80, S. Baron-Cohen, U. Frith și A. Leslie au formulat o nouă ipoteză pentru a explica deficitele cognitive fundamentale prezente în patologia autistă. Prin cercetările lor demonstrează că patologia
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nu reacționează prin zâmbet la zâmbet, nu se uită la ce le arată părinții și la rândul lor nu le atrag atenția părinților asupra lucrurilor care le trezesc lor interesul, nu arată cu degetul, nu folosesc și nu înțeleg limbajul nonverbal. Gama expresiilor faciale și corporale este restrânsă. Vocea umană poate să nu se desprindă de zgomotul de fond. Nu îi imită pe ceilalți copii spontan, iar persoanele străine îi înfricoșează. Anomalii calitative ale comunicării Există întârziere în dezvoltarea limbajului verbal
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
faciale și corporale este restrânsă. Vocea umană poate să nu se desprindă de zgomotul de fond. Nu îi imită pe ceilalți copii spontan, iar persoanele străine îi înfricoșează. Anomalii calitative ale comunicării Există întârziere în dezvoltarea limbajului verbal, iar cel nonverbal este limitat sau absent. Copiii pot vorbi, dar fără să comunice: ei pot repeta cuvinte, fără să știe ce înseamnă, fără să înțeleagă ce spun (un copil poate sa zică „apa-apa-apa” pentru că îi place feedbackul auditiv pe care îl primește
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
observarea bolii. Pe lângă dificultățile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se adăugă și faptul că indivizii autiști demonstrează frecvent un model de abilități împrăștiate pe parcursul unor teste standardizate ( de exemplu: o discrepanță între I. Q-ul verbal și cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitivă. Deși un număr de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) si slăbiciunile caracteristice ( înțelegere, gândire abstractă ) totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți indivizii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
articole de la (1), (2) sau (3) cu cel puțin două de la (1) și câte unul de la (2) si (3): (1) impedimente în interacțiunea socială, manifestate sub forma a cel puțin două din următoarele: (a) impedimente marcante în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în ochi, expresiile faciale, pozițiile corpului (b) eșecul în dezvoltarea unor relații caracteristice nivelului de dezvoltare (c) lipsa dorinței de a împărtăși plăcere, interese sau realizări cu alte persoane( de exemplu nu sunt arătate sau
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ani și fraze până la 3 ani ). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare în cazul în care individul are deficite în toate domeniile tipice pentru indivizii autiști. Există trei categorii principale de semne: * alterarea calitativă a interacțiunilor sociale: * limbaj nonverbal deficitar (contact vizual, mimică, gesturi și posturi); * incapacitate de a stabili relații cu cei de aceeași vârstă; * absența dorinței de a împărtăși plăceri și preocupări; * lipsa de reciprocitate socială sau emoțională. * caracter restrâns, repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor și
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]