1,996 matches
-
pentru ca clientul să devină auto-direcționat în cadrul relației terapeutice terapeutul trebuie să arate empatie, congruență și acceptare pozitivă necondiționată. Emaptia În empatie terapeutul examinează împreună cu pacientul acuratețea înțelegerii sale. Această verificare poate fi facilitată acordând atenție limbajului corporal al pacientului. Indiciile nonverbale cum sunt roșeața, bâlbâiala, schimbările în frecveța respirației, dinții încleștați, pumnul strâns sau auto-îmbrățișarea sunt indicii valoroase în stabilirea empatiei. Tonul vocii este un alt indicator valoros: de exemplu în caz de furie tonul se poate ridica ascuțit și crește
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
printr-o organizare optimă a Învățării. Arta de a asigura o participare activă a Întregii clase, de a realiza o interacțiune constantă cu elevii revine Învățătorului. Intervențiile În dirijarea Învățării pot fi sub formă de enunțuri verbale, orale sau scrise, nonverbale (gesturi, mimică, imagine) a fișelor de lucru individual și au menirea de a ajuta elevul, de a da un impuls mersului gândirii și imaginației, de a conduce elevul de la o stare emoțională la alta. Intervențiile cadrului didactic depind de capacitatea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
decât un loc minor. Într-un studiu de referință, americanul Albert Mehrabian arată că vorbele nu reprezintă decât 7% din mesajele noastre! Dicolo de cuvinte, 38% din comunicare ține de exprimarea vocală (ton, timbru, intonație) și 55% ține de exprimarea nonverbală. La rândul lui, Robert Rosenthal demonstrează, pe baza unui test convingător, că vorbele reprezintă mai puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem întotdeauna în gesturi. De altfel, legate
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
percepe și aplică deja, intuitiv, procese de comunicare complicate și, mai ales, adaptate, fără să aibă nici o experiență de viață... În al doilea rând, atitudinile lui sunt câștigătoare, consensuale, adevărate procese complexe de comunicare. În al treilea rând, aceste atitudini nonverbale câștigătoare de la vârsta de trei ani rămân câștigătoare pe tot parcursul vieții. Sunt tipare de adulți sau, mai degrabă, tiparele adulților sunt tipare copilărești! Vom reveni ulterior la ideea că oamenii cei mai seducători sunt cei care și-au păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
observat că mamele acestor copii își petrec mai mult timp comunicând cu băiețelul sau fetița, ascultându-i, decât mamele copiilor mai puțin dominatori. Urmărite la ieșirea de la școală, ele surâd mai mult decât celelalte mame, dar, mai ales, pe plan nonverbal, se plasează mai des la înălțimea copilului (de exemplu, îngenunchează) pentru a comunica cu el. În acest fel, ele stabilesc un mod de dialog special, care aduce în joc tot arsenalul senzorial al comunicării: mimică, gesticulație, atingere, cuvânt, mirosuri. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
la ele. Asta nu înseamnă că ele sunt „cameleoni sociali”. Au, pur și simplu, o mare capacitate de adaptare, iar gesticulația reflectă caracteristicile forțelor lor. Gesturi, mimici și atitudini de seducție dobândite în copilărie Strategiile inconștiente de seducție implică atitudini nonverbale, mimici care permit obținerea sprijinului celorlalți. Cei mai înzestrați copii dețin codurile de seducție folosite de adulți. Un trup seducător este deschis în spațiu În prezența unor necunoscuți, ni se întâmplă adesea să nu știm prea bine cum să procedăm
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
A seduce înseamnă a țese legături cu persoanele care ne plac la mai multe niveluri și a face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient), emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient), interlocutorul recepționează perfect acel mesaj. Persoanele care pot face ca aceste patru niveluri ale comunicării să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ne plac la mai multe niveluri și a face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient), emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient), interlocutorul recepționează perfect acel mesaj. Persoanele care pot face ca aceste patru niveluri ale comunicării să fie convergente sunt, incontestabil, mai seducătoare. Foarte concret, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient), emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient), interlocutorul recepționează perfect acel mesaj. Persoanele care pot face ca aceste patru niveluri ale comunicării să fie convergente sunt, incontestabil, mai seducătoare. Foarte concret, atunci când suntem convinși de ceea ce spunem, trimitem imagini (indexate și etichetate în mod științific) care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
indexate și etichetate în mod științific) care ocolesc deplin câmpul conștiinței noastre și pe cel al conștiinței partenerului. Aceste imagini accentuează mesajul nostru și îl fac seducător: Nivelul 4 Imagini subliminale (inconștiente) Nivelul 3 Efectele subliminale ale comunicării verbale și nonverbale (semiconștiente) Nivelul 2 Comunicare nonverbală (conștientă) Nivelul 1 Comunicare verbală Patru niveluri de comunicare Să luăm un exemplu. Ne imaginăm două persoane la ieșirea unui cinematograf. Sunt în picioare, față în față și vorbesc despre filmul văzut. La nivelul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
științific) care ocolesc deplin câmpul conștiinței noastre și pe cel al conștiinței partenerului. Aceste imagini accentuează mesajul nostru și îl fac seducător: Nivelul 4 Imagini subliminale (inconștiente) Nivelul 3 Efectele subliminale ale comunicării verbale și nonverbale (semiconștiente) Nivelul 2 Comunicare nonverbală (conștientă) Nivelul 1 Comunicare verbală Patru niveluri de comunicare Să luăm un exemplu. Ne imaginăm două persoane la ieșirea unui cinematograf. Sunt în picioare, față în față și vorbesc despre filmul văzut. La nivelul cel mai formal (comunicare verbală), își
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
unui cinematograf. Sunt în picioare, față în față și vorbesc despre filmul văzut. La nivelul cel mai formal (comunicare verbală), își vorbesc. Sunt aproape una de cealaltă, corpurile le sunt în poziție de deschidere și capetele li se mișcă (comunicare nonverbală). Emoțiile circulă de la una la cealaltă. Aceste emoții se traduc prin mici gesturi vizibile, pe care nu le fac conștient (efect subliminal). La un nivel mai intim, anumite detalii din starea lor fiziologică întăresc și mai mult contactul. Ele comunică
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
seama că au capetele înclinate ușor și în poziție simetrică și că ochii lor stângi se privesc (ca să nu mai vorbim despre toate semnele pe care le vom analiza mai departe): este vorba aici despre efectul subliminal al limbajului lor nonverbal. Dacă aceste două persoane ar fi atente, ar putea observa fenomenele menționate. Prin urmare, acest nivel al comunicării nu este inconștient, ci semiconștient. În schimb, la un nivel și mai subtil, creierul lor primește și trimite anumite mișcări extrem de mici
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
care nu-și vorbesc, are loc întotdeauna un transfer al dispoziției. Ea a notat și faptul că sensul transferului este întotdeauna același: de la persoana cea mai expresivă către cea mai introvertită. Fără să știm, imităm expresiile faciale și alte semnale nonverbale ale celor mai carismatice persoane din anturajul nostru. Aceste persoane foarte seducătoare au puterea de a transmite emoțiile lor și, cu siguranță, într-un fel sau altul, o parte din dorințele lor. Unele dintre expresiile emoționale nu se citesc pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
întâmplător pe Franck. Între timp se însurase și avea doi copii, dar rămâne la fel. Punea tot atât de multe întrebări, își cultiva la fel de inconștient interesul față de ceilalți. Dat fiind faptul că de la ultima noastră întâlnire îmi îmbogățisem considerabil cunoștințele despre limbajul nonverbal, acum înțelegeam mai bine mecanismele care se puneau în mișcare la el în actul seducției. Se armoniza cu interlocutorul. Prelua atât atitudinile mentale ale interlocutorului, cât și pe cele corporale, fără ca acesta să-și dea seama - de altfel, fără ca el
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
că a înțeles ce a făcut, dar nu că înțelege ce simte el. Pe cea de-a doua situație este centrată armonizarea. În situația ilustrată mai jos, Syna aprobă și prelungește cele spuse, dând din cap și punctând un da nonverbal, ca să-și arate acordul. Interlocutorul se simte ascultat, învăluit, urmat, iubit... Secvență realizată în aproximativ o secundă Dând din cap, Syna deschide calea osmozei. Aici ea poate amplifica și mai mult contactul mulțumitor, închizând ochii. Secvență realizată în aproximativ o
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nu trezesc vigilența, care declanșează reacțiile de închidere... Vigilența: bariere de ocolit Așa cum am văzut, creierul nu este întotdeauna pregătit să primească toate informațiile care îi parvin. Inconștientul creează uneori bariere care anihilează orice tentativă de comunicare subliminală. Anumite semne nonverbale indică limpede o atitudine mentală închisă. Persoanele cel mai bine adaptate la ascultarea celorlalți reperează instinctiv aceste semne. Fiind mai bine pregătite pentru situațiile de închidere, adică pentru obiecții, se pricep mai bine să le ocolească. Barierele mentale sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cea raportată la etică. Cineva căruia nu-i place o anumită persoană, care nu este de acord cu ea și nu are același sistem al valorilor ca ea ridică toate cele trei bariere ale vigilenței, care interzic intervenția în comunicarea nonverbală a oricărei forțe subliminale. Bariera mentală legată de afectivitate Se întâmplă adesea să subestimăm, inconștient sau conștient, ceea ce spune o persoană care ne displace. Ne amintim cu toții că i-am auzit pe cei apropiați spunând: „Când știm cine este (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Pentru foarte scurtă vreme simțim mici mâncărimi în anumite puncte bine stabilite ale feței sau ale corpului. Semnele de închidere pot fi foarte variate, însă unele dintre ele sunt evident semnale de închidere emoțională. Să examinăm câteva dintre aceste semnale nonverbale semnificative. În imaginea din stânga și în cea din centru, Syna simte o mănâncărime în partea de sus a spatelui și, respectiv, în zona de sub omoplat. Atunci când cineva simte că îl mănâncă în partea de sus a spatelui, micromâncărimea nu durează
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nevoia vagă de a se apăra. Creierul pregătește mușchii pentru reacție. Gesturile care urmează sunt semne clare că s-a ridicat o barieră mentală. Cei mai intuitivi dintre noi percep foarte bine acest lucru, chiar dacă nu știu nimic despre comunicarea nonverbală sau despre sinergologie.* Vigilența emoțională poate fi trezită de nenumărate motive, dar graba prea mare declanșează întotdeauna la celălalt reacții de închidere. Giacomo Casanova, pentru care apropierea dintre oameni părea să nu aibă secrete, era perfect conștient de fenomenul barierelor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ori! E drept că Marilyn nu clipește, în schimb sprâncenele ei au o flexibilitate incredibilă. Într-adevăr, sprâncenele ei pot urca foarte sus pe frunte și pot coborî foarte mult spre ochi. Dar ce exprimă mișcarea sprâncenelor? În domeniul limbajului nonverbal au fost reperate câteva elemente universale, adică atitudini observate destul de frecvent în toată lumea pentru a putea spune că sunt comune speciei umane. Ca și clipitul, ridicarea sprâncenelor este unul dintre aceste elemente universale. Peste tot unde se întâlnesc oamenii, sprâncenele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
despre comunicare, intenționam să pun în practică ceea ce învățasem din propria muncă, din lecturi și de la profesori: să fiu deschis. Fiind mai degrabă timid, mă pregătisem să fac tot ce-mi stă în puteri. Fiind prezentat ca specialist în limbajul nonverbal și știind că aveam să mă aflu în fața unei audiențe care venea din domenii diferite, îmi repetasem numărul până când am ajuns să-l știu pe de rost: zâmbesc, nu prezint nici o încrucișare sau închidere, nici în partea de sus, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
timp să observe ce se petrece în el însuși și ce se petrece în jurul lui, să fie el însuși în fața celuilalt, atent și prezent. INDEX Adolphs, afecte afecțiune agresivitate amigdală antebraț arcul lui Cupidon armonizare articulații asimetrie atitudine interioară atitudini nonverbale câștigătoare autoafirmare autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare carismă Casanova, Giacomo Chirac, Jacques claviculă clipit coapse coate coduri de omenie cognition complex
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare carismă Casanova, Giacomo Chirac, Jacques claviculă clipit coapse coate coduri de omenie cognition complex amigdalian comunicare nonverbală comunicare pe mai multe canale conducători cooperare copii-conducători copilărie cortex cingulat anterior Craig, Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da Vinci, Leonardo Dalai-Lama Damasio, Antonio Darwin, Charles degete degetul arătător degetul mare degetul mijlociu deschidere necondiționată dilatare Dimberg, Ulf Dolan, Raymond
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
comunicare stres subsuoară tehnică de manipulare teorema lui Axelrod Titchener, Bradford Tomatis, Alfred trăsături umeri unde cerebrale urechi Zajonc, Robert În 1972, Albert Mehrabian a fost primul care a transpus în cifre ponderea pe care o are în comunicare limbajul nonverbal în raport cu cea a cuvintelor. Cifrele obținute de el continuă să fie luate ca referință în comunitatea științifică. Vezi: Albert Mehrabian, Nonverbal Communication, Aldine-Atherton, Chicago, 1972. Testul respectiv a permis cunoașterea și evaluarea gradului în care înțelegerea la nivelul sensibilității dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]