2,833 matches
-
București, 1986-1988; Punctul și spirala, București, 1991; Bestiarul mitologic românesc, București, 1996; Introducere în sistemul mass-media, Iași, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, Mihai Coman, „Izvoare mitice”, CNT, 1980, 37; Dan C. Mihăilescu, Prolegomene la un sistem antropologic, LCF, 1980, 37; Nora Rebreanu, Mihai Coman, „Mitologie populară românească. II: Viețuitoarele văzhudului”, REF, 1980, 6; Ștefan Borbély, „Izvoare mitice”, VTRA, 1981, 2; Sorin Titel, Pasiune și erudiție, RL, 1981, 24; Paul Drogeanu, Reinterpretarea izvoarelor, LCF, 1981, 26; Ciobanu, Opera, 295-299; Ion Taloș, „Mitos
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
Petraș, Traian T. Coșovei, Florentin Popescu, Al. Condeescu, Ștefan Borbély, Simona Cioculescu, Ion Bogdan Lefter, Ioan Buduca, Mircea A. Diaconu, Nicolae Bârna, Valentin F. Mihăescu, Octavian Soviany, Horia Gârbea, Ioana Bot. Versuri mai publică Miron Kiropol, Ion Cocora, Constantin Abăluță, Nora Iuga, Angela Marinescu, Traian T. Coșovei, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan ș.a., iar proză - Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu, Gh. Schwartz, Dumitru Țepeneag, Ion Stratan, Mihail Grămescu, Traian T. Coșovei ș.a. Părăsind cu totul ținuta oficială sau academizantă, avută în
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
mediu sau o personalitate asemenea unui artist și care, deși din ce în ce mai adâncit în cercetarea documentelor și cărților mai mult sau mai puțin vechi, veghează cu un al treilea ochi, ca eroina din povestea lui Creangă, asupra tinerilor critici, care, asemenea nurorilor din povestire, își mai fac din când în când de cap (despicând, de pildă, „cu dexteritate firul în patru, ba chiar și în patruzeci și patru” sau promovând stilul unei noi prețiozități). Maliția autorului, nereținută totuși de perfecta urbanitate a
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
C.l. propune și câteva nuvele fantastice: O floare albă (1869) și O casă neagră (1870) de I. Pop-Florantin, SărmanuI Dionis (1872) de M. Eminescu. Cu povestiri este prezent I. Creangă, căruia îi apar, între 1875 și 1884, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcariul, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea unui om leneș, Popa Duhu și cea mai importantă scriere a sa, Amintiri din copilărie. Se poate spune că dramaturgia românească a celei de-a doua jumătăți
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
cu Basmul cu fata din piatră și cu feciorul de împărat cel cu noroc la vânat sau Basmul bisoceanului, inclus în cunoscuta sa scriere, Pseudo-cynegetikos (1874), și, nu mult mai târziu, Ion Creangă cu ale sale povești: Soacra cu trei nurori (1875), Capra cu trei iezi (1875), Dănilă Prepeleac (1876), Povestea porcului (1876), Povestea lui Stan Pățitul (1877), Povestea lui Harap-Alb (1877) etc. Lista scriitorilor creatori de b. culte sau „de autor” (diferite, deci, de b. populare, orale, anonime) poate fi completată
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
mitropolitul fu recunoscut și proclamat, prin decret împărătesc și prin hotărârea sinodului, de neatârnat de orice instanță bisericească superioră și în drept totodată de-a purta titlul de patriarh. După săvârșirea festivității nunții, împărăteasa Irina merse cu fiul și cu noră-sa spre răsărit, pe când soția lui Asan se-ntoarse asemenea la obicinuita ei reședință. Ioan Asan și Vatatzes se puseră în fruntea oștenilor ce aduseseră cu sine, petrecură țărmul apusan, supus latinilor, luară bogate prăzi și prefăcură întreaga regiune în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să-i ierte greșala comisă, se declară gata a restabili îndoitele legături ce le rupsese. Atât Vatatzes cât și soția sa Irina primesc bine solia, reînnoiesc legătura de familie și cea politică, încuviințează reînnoirea prin jurământ și cer îndărăt pe nora lor Elena. Ea se și duce într-adevăr la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Lărgire a numărului de opinenți prin ocolirea sondajului, scurtare a scadențelor la cel care decide. Omul spectacular trăiește în viteză fiindcă îi este necesar în fiecare clipă un eveniment. "Democrația evenimentului și spectacularitatea au pornit din aceeași mișcare", notează Pierre Nora.66 Dispariția perspectivelor înseamnă mai puțină strategie și mai multă tactică. Calendarul unui "responsabil" este săptămîna, și, dacă este futurist, luna care vine. Intervalul care separă următoarea emisiune de următoarele alegeri. Vorbiți-i despre o problemă care nu este de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
încă opt cenți pe zi, suficient să mă dezguste și să-mi alunge ideea de a merge poimîine s-o fac pe grozavul în Kamceatka. Pentru lăzile de gunoi? Tam-nesam? Privirile neglijente ale trecătorului? "Evenimentul este miraculosul societăților democratice" (Pierre Nora). Înlocuiește cronica prin povestire. Evenimențializarea timpului este o dezistorizare a timpului. Nu mai vorbim despre situația și perspectiva circumstanțelor mele din momentul în care a devenit nu numai la modă, ci și materialmente posibil să "trăiești în pas cu timpul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
I 48, 52, 315, 332, 384, 386, 387 Napoleon III, Charles Louis Napoleon Bonaparte 343 Nasser, Kamal Abdel 198, 362 Nehru, Jawaharlal 362 Nietzsche, Friedrich 185, 233, 235, 237, 241, 268, 299 Nisard, Charles 342 nota 1 Nizan, Paul 285 Nora, Pierre 329, 387 O Omar 134 Ophüls, Marcel 346 Oresme, Nicole d' 46, 380 Orfeu 139 Origen din Alexandria 127, 138, 268, 351 Ory, Pascal 277 Osiris 38, 144 Ostwald, Wilhelm 155 Owen, Robert 260 Ozouf, Jacques 364 nota 1
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Pouvoirs, nr. 5, 1978) și remarcabila sa lucrare Gramsci et l'État, Fayard, Paris, 1977. 64 Jean Rivero, "Le consensus", Pouvoirs, nr. 5, 1978. 65 Pierre Bourdieu, "L'opinion publique n'existe pas", Les Temps Modernes, ianuarie 1973. 66 Pierre Nora, "Le retour de l'evénement", în Faire de l'Histoire, I, Gallimard, Paris, 1974. 67 Mazarinade pamflete împotriva Cardinalului Mazarin (n.t.). 68 Pierre Schaeffer, Machines à communiquer, II, Le Seuil, Paris, 1972, pp. 243 și urm. 69 J. Calvet
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tot lănțișorul lui de aur pentru a-l trece în inventarul succesiunii. Nu-l găsesc... Ca frate mai mare, Montaigne prezidează partajul. Cere să se deschidă sipetul soției sale: și, într-adevăr, lănțișorul e acolo. Antoinette, mama filosofului, își salvează nora pretinzând că ea a pus acolo bijuteria într-un moment de zăpăceală. Montaigne nu face nicio obiecție, dar cere ca această versiune să fie consemnată de un notar, în prezența celor trei frați... Acestea fiind spuse, nu mai e nicio
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă pleoapele peste ochi și oftă, ca și când i-ar fi făcut rău lauda bărbatului” (op. cit., pp. 154, 158 și 159). Aș mai aminti de muierea lui Boțoghină, de fetița lui Boțoghină, de nurorile lui Birică, de Polina, de Mărioara Fântână (Moromeții II și Marele singuratic), de Florica Damian (Marele singuratic), culminând cu cele două femei din Intrusul, Viorica și, mai ales, firește, Maria. Cred că marea „crimă tragică” a lui Călin Surupăceanu, justificând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
amar, București, 1945, Toamnă timpurie, București, 1946; Upton Sinclair, Metropole, București, 1941, În căutarea adevărului, București, 1945; Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Johannes Gantschow, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Franco Ciampitti, Minutul nouzeci, București, 1942; Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Horst Wolfram Geiszler, Drăguțul Augustin, București, 1942; K. J. Benes, O
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
1942; K. J. Benes, O viață furată, București, 1943; Eric Knight, Cine pierde, câștigă, București, 1945; Nevil Shute, Pastorală, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Vicki Baum, Marion, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Antoine de Saint-Exupéry, Pilot de război, București, [1946]; André Maurois, Jurnal din Statele Unite, București, 1946; Richard Patience, John Abe, Trei copii în jurul lumii, București, 1946; Fanny Hurst, Lummox, București, 1949; F. Van Wick Masson, Mâine va răsări soarele, București
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
București, 1965; Versuri în proză, București, 1965; Scrieri, I-II, București, 1968; Lupii de aramă, îngr. și pref. Doina Modola-Prunea, Cluj-Napoca, 1975; Versuri, București, îngr. și postfață G. Gheorghiță, 1979. Traduceri: H. Ibsen, Peer Gynt, București, 1925, Casa cu păpuși (Nora), pref. Vera Călin, București, 1957, Pretendenții coroanei (Os domnesc), București, 1958; Carmen Sylva, Poezii, București, cu desene de Rodica Maniu, 1936; Gerhart Hauptmann, Clopotul scufundat, București, 1939; A.S. Pușkin, Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
pluriformă și neliniștită, ce recunoaște în modurile de manifestare ale existenței tot atâtea reflexe ale unui principiu spiritual integrator. Fie că este vorba de Amy, o pensionară sexagenară părăsită de bărbat pentru o frumoasă americancă (Rame Blondel), de d-na Nora de la etajul patru, care, locuind într-un imobil ce dă spre cimitirul orașului, își organizează existența în jurul amintirilor legate de fostul ei soț, îngropat acolo (Liziera), sau de Vasile, un șofer limbut care ia în cabină un scriitor puțin dispus
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Duelul, 66-69; Felea, Secțiuni, 243-244; Cristea, Un an, 244-247; Piru, Poezia, II, 302-305; Raicu, Critica, 369-371; Constantin Crișan, „Scrisori neexpediate”, CNT, 1979, 26; Raicu, Contemporani, 153-155; Tuchilă, Cetățile, 121-130; Grigurcu, Existența, 377-380; Cristea, Fereastra, 196-200; Gheorghe Grigurcu, Poezia nefeminină a Norei Iuga, VR, 1990, 6; Ștefan Melancu, „Săpunul lui Leopold Bloom”, APF, 1993, 6; Ioana Pârvulescu, Concentrat de femeie, RL, 1993, 34; Gheorghe Grigurcu, Porunca inimii, RL, 1998, 45; Irina Petraș, Capricii, APF, 1998, 12; Dicț. scriit. rom., II, 659-660; Alex
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Alex. Ștefănescu, Câtă cultură, atâta sinceritate, RL, 2000, 46; Cistelecan, Top ten, 167-170; Iulian Băicuș, Doamna cu licorna, RL, 2001, 16; Dicț. analitic, III, 333-334, IV, 542-548; Gheorghe Grigurcu, Marca de fabricație, RL, 2002, 27; Ion Pop, Note despre poezia Norei Iuga, RL, 2003, 36. C.Br.
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să facă propagandă în lagărul Berezovka, printre prizonierii români. Tenta propagandistică, conformă normelor realismului socialist, persistă și în Concertul pentru două viori (1964), unde personajul central este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria tatălui ei, participant la revolta muncitorilor de la Grivița din 1933. „Infernul” ideologic se încheie pentru prozator odată cu apariția romanului Alexandra și infernul (1966
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Traduceri: Antologia lirică a Uniunii Scriitorilor din Carinthia, București, 1993; Zarko-Petan, Minunata viață a lui Iosip B. Tito, București, 1993; Lev Deleta, Wolfang Mayer-König, Oglinda în care ne privim, București, 1996; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Nora Iuga); Lev Deleta, Dincolo de Feuerwald, București, 2000; Kurt Marti, Necrologuri, București, 2001; Beat Brechbühl, Despre retezarea munților, București, 2002. Repere bibliografice: Elena Guga, Cronică de librărie, LCF, 1968, 38; Valeriu Cristea, Accente într-o discuție necesară, RL, 1970, 27; Mircea
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
perspectivă. Eroii lui Ibsen și Cehov se întâlnesc în tipare de vorbire și de comportament caragialiene, situații shakespeariene colorează straniu drame flaubertiene, comedii caragialiene sunt recompuse pe alte trame conflictuale. Insistența cade pe ceea ce s-ar putea numi grotescul intertextualității: Nora lui Ibsen devine nepoata unchiului Vania al lui Cehov și conversează cu Zoe a lui Caragiale. Uneori cadrul temporal este răvășit prin aducerea acțiunii în contemporaneitate. De fapt, piesele lui G. sunt niște parabole „răvășite”. Ele se pot citi și
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
complotului. În Cafeaua domnului Ministru, înaltul personaj folosește o licoare otrăvită, menită să închidă gura unei patroane de bordel prea informate. Pescărușul în livada cu vișini, reușita autorului, vorbește despre compromis și așteptare ca strategii ale iubirii, aici Vania și Nora alcătuind un cuplu. G. a tradus și a adaptat pentru scenă numeroase texte din autori precum Corneille, Molière, A. P. Cehov, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, Jacques Copi. SCRIERI: Doamna Bovary sunt ceilalți, București, 1993; Mephisto, București, 1993; Copilăria secretă, București
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]