1,329 matches
-
limbă și de ritm, ne mulțumim să reluăm, după Octav Minar „Dragoste și poezie” (p. 86-87), rezumatul ei în fabulosul aceleiași călugărițe Fevronia: „Ajungând în Poaiana Țigancei, deodată o vedenie curioasă i se arătă. I se păru că zărește un nour gigantic care întretaie vârful strălucitor al unei moschee. Avea impresia că a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu cum pe niște scări mari de marmoră urca Eminescu, îmbrăcat în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a vântului, în funcție de viețuirea cosmică în spațiul temporal. Astfel, o primă clasificare a vântului pune în evidență pactul cosmicului cu "vremea" ca timp al trăirii în limitele omenescului: Pe lume sunt trei vânturi: vântul acesta al nostru, care poartă și nourii, apoi vântul turbat, care e mai deasupra și la care cum ajunge vreo pasere îndată turbă, până la el numai ciocârlanul se suie, dar cade mort la pământ; și al treilea e "șoimul", așa se numește vântul cel mai de sus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur apă din mare și toarnă peste dânsul ca să se răcorească, și când dă cu ciurul prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsădeau plantele care rodesc în pământ, se intră în casă nouă, se văruiește sau se spală rufe. Dacă luna e "cu coarnele în jos" e "a ploaie", iar dacă este "cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri roșii sau dacă răsare în ceață înseamnă că va fi vreme rea. Unele plante de leac se strâng "pe rouă", până la răsăritul soarelui, iar altele "pe soare", când roiesc albinele.76 Astfel, semnele vremii dau naștere unui "timp viu", aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
285 Drama nenuntirii dintre soare și lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la icoane / Oi duce plocoane, / Și m-oi închina / Și le-oi săruta / De luni care pică / Până duminică. / Iar când te-oi zări / Astfel ți-oi grăi: "Sfântă iconică, / Fă-te păsărică, / Ca să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care s-a stabilit în cursul vieții: "Foaie verde de trei flori, / Măi soldat de roșiori, / Un ț-a fost dat să mori? / În munții Carpaților, / În tulpina brazilor, / Pe malul Trotoșului, / Lângă roate tunului. Cine, maică, te-a scalda? / Nourii, când or ploua. Cine, maică, te-a-mbraca? / Codrul când s-a dispoia. Cine, maică, te-a-ngropa? / Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a mușcat pe nime 12 ani și n-a văzut pe nimene; atunci capătă picioare și aripi și-i zmeu. Când iese din pădure, copacii se pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copacii se pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau, de au băut din loc sarat, nu se face pâne. Ei dau ploaie cu broaște
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire identice sau diferite: „Pe cer nouri: ici-colo clipesc stele” (M. Sadoveanu); - Între cuvinte care indică limitele unei distanțe sau ale unui interval de timp: „Șoseaua Cluj-Napoca-Turda. Perioada 1 iunie-30 decembrie 1999”. 5.12. Bara oblică Este cel mai nou semn de punctuație. Se folosește În următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
contrară, justificată prin nevoia de explicitare și precizare (p. 17). Un alt caz interesant Îl găsim În versul „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri”, variantă propusă de Perpessicius. Petru Creția aduce argumente În favoarea variantei „Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri”. Dacă acceptăm varianta lui Petru Creția, ar trebui să modificăm și titlul poeziei În Trecut-au ani... În monografia consacrată operei lui Mihai Eminescu, G. Călinescu a transcris astfel un vers din Memento mori: „Când În straturi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
, gazetă apărută la Chișinău, săptămânal, între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și „Sociale”) se prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești (În slujba păcii), Lucian Blaga (Poemele luminii), Ion Pillat (Grădina dintre ziduri), A. Dominic (Revolte și răstigniri). Sunt de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra noastră. Basarabia, mănăstirile închinate, mii de oameni pierduți în bătălie, zeci de milioane de lei aruncate în Dunăre și în fine, poate existența poporului românesc pusă în joc, iată binele de care ni se cere a ne bucura
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-i ceru îngăduință să pornească în lume pentru a găsi apa vieții, căci, spuse el, numai ea o să-l înzdrăvenească din nou pe împărat." (Frații Grimm, Apa vieții) (b) " Spre apusul de jăratic / Cu livezi scăldate-n aur, / Trece-un nour singuratic / Alb și mare cât un taur." (George Topârceanu, Aeroplanul) (c) "Uriașul se întoarse cu dispreț spre croitoraș și n-avu decât un singur răspuns: Ți-ai și găsit cu cine să mă-nsoțesc! C-un țâști-bâști, c-un coate-goale!..." (Frații
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să vadă mai bine, că-i părea că nu e adevărat ce-i părea." (Ioan Slavici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
asfințit o revărsare de ape. [...] Soarele bătea de cătră amiază de pe țancul Măgurii. Ridicând ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei. Dar asta era o părere, căci sub soare lunecau pâlcuri de nouri alburii." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Testul nr. 23 1. Tipologia predicatelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română sinonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adjectivul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub condeiul Dhaliei Nour, iar în Informatorul cititoarelor le era adresată rubrica "Colțul femeii", semnată de o anume Nadja. Alte categorii profesionale. Inginerii, economiștii, arhitecții sau înalții funcționari sunt concentrați în capitală sau în marile orașe, aceste profesii nefiind reprezentative pentru localitățile din provincie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pegas, București, 1978; Flori de pădure, București, 1982; Azura, București, 1983. Traduceri: Han Ser-ia, Amurg, București, 1960; Iuri Karlovici Oleșa, Trei grăsani, București, 1962; Nazim Hikmet, Norul îndrăgostit, București, 1965. Repere bibliografice: F. Oprescu, „Azura”, „Viața nouă”, 1983, 1; Alina Nour, „Azura”, CL, 1983, 9; N. Ionescu, „Azura”, „Viața nouă”, 1984, 1. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcția viziunii macabre și a umorului de colori. Umbra hatmanului Arbore, apărând străjerului, este colosală, monstruos gotică în felul hugolian: Cântând oșteanu aceste, pare că au fulgerat! Deci el tace și să uită și vede jos lângă sine Că un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]