1,735 matches
-
ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns În sălașul nostru băiețesc ca o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să facă loc tinerilor Însurăței cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care nu se rușina să poposească, câteodată de la sine și ca pentru dejugat, la o margine de țarină sau lângă ghizdurile roase ale unui puț, sau să tragă la adăpost prin curțile oamenilor ca la el acasă, În coșarul de nuiele și bălegar, alături de fratele lui În oțel, plugul, mi-l alesesem potrivit, cu virtuțile lui eminente și constând Într-un minimum de confort și de perfecțiune tehnică (le mieux c’est l’ennemi du bien), cât mai aproape, adică, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu anasâna și de pe scaun, cu cărți și reviste neînțelese de mintea rumânului, tea fără și nestricată de Învățătura orașelor. Aici, În Pisc, l-am cunoscut pe Gheorghe Olarul, meșterul figurinelor de ceramică, la care am descoperit, În coșarul de nuiele din fundul ogrăzii, o „Lupa Capitolina“ cu Romulus și Remus sugând cu poftă la țâțele fiarei. Când l-am Întrebat, vă Închipuiți cu ce uimire, cum și de unde până unde?... Din cartea de citire a copiilor, mi-a răspuns, simplu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o pe mama lui Ilie desculță, umblând pe zăpadă, pentru că nu avea ce să încalțe; erau zile când nu pusese nimic în gură pentru că nu avea in casă nici o coajă de pâine; se încălzea, din cauza lipsei lemnelor de foc, cu nuielele pe care le rupea din gard. și apoi peste maica Natalia dăduse, după moartea soțului, și o altă nenorocire; în timp ce marele patriot Ilie Ilașcu stătea în temnițele din Tiraspol, niște derbedei din sat au pândit când bătrâna era plecată la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
stat cu toții la masă, până târziu în noapte, discutând despre drama neamului nostru românesc. Ne-au relatat despre tragediile prin care trec și au trecut. Aveau doi băieți, unul dintre ei era acasă, un flăcău frumos, un artist, împletitor de nuiele. Nea arătat mese, scaune, coșuri, mobilă făcută din împletituri, toate foarte frumoase. Ne-a arătat pliante cu expozițiile pe care le-a avut la Chișinău. îl cunoștea pe Petre Teodorovici, fratele lui Ion Aldea Teodorovici. A patra noapte ne-am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
unei ambuscade lipsite de succes făcute În speranța prinderii lui Sánchez Mosquera [celebrul colonel de armată al lui Batista]. „Cu o ultimă zvîcnire nervoasă, cățelul Încetă să se mai miște. Zăcea acolo, cu burta-n sus, cu capul Întins pe nuiele“. Dar, la sfîrșitul acestui incident din Episodes of the Revolutionary War, apare un alt cîine, În cătunul de la Mar Verde: „Félix l-a mîngîiat pe cap, iar cîinele l-a privit. Félix s-a uitat la el, apoi a schimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și un tînăr ne-au apărut În cale. Au apucat frîiele cailor și s-au lansat Într-o tiradă lungă din care am recunoscut doar un cuvînt care părea că Înseamnă „cal“. La Început am crezut că vindeau coșuri din nuiele, deoarece bătrîna căra după ea cîteva. „Eu nu vreau cumpăr, nu vreau“, Îi tot spuneam, și aș fi tot continuat să o fac, inutil, dacă Alberto nu mi-ar fi reamintit că interlocutorii noștri erau quechua, nu rude ale lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de chirpici, Înconjurat de oameni care vorbesc o altă limbă, cu numai patru asistenți care În fiecare zi vin doar În niște scurte vizite. Am intrat Într-o cameră cu acoperiș de paie, tavanul fiind delimitat printr-un strat de nuiele, iar pe podeaua de pămînt o fată citea Vărul Basilio de Queirós. De Îndată ce am Început să vorbim, fata a Început să plîngă, descriindu-și viața ca un „calvar“, ca și cînd ar fi În iad. Biata fată, originară din regiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
toamnă. Era duminică, 12 octombrie 1959, sărbătoarea Maternității Maicii Domnului. După o oră de marș pe un drum de câmp, iată-ne în sfârșit ajunși în lagărul de la Stoenești, alcătuit din mai multe saivane de oi, făcute din împletitură de nuiele, acoperite cu stuf și împrejmuite cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Aici m-am întâlnit și am muncit în aceeași brigadă și echipă cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine. Miile de deținuți politici din lagărele de la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
odirididina u-ha. Eram țanțoșă ca fata de împărat ce se visa fecioraș. Asta era a doua poveste pe care băbuța mi-o spunea în fiecare seară, după ce mă înspăimânta cu moartea care treieră prin lume, ca o vrăjitoare cocârjată, cu nuielele-n spate. Fiindcă după un an grădinița s-a făcut cămin, a trebuit să mănânc acolo toate grețoșeniile și la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am mai purtat geanta de tablă, ci una de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
piept, în timp ce lălăiam încet cântă cucii cântă. Băbuța, tanti Arsici sau Oberneni nu s-au dat niciodată în vânt după noutățile astea și au continuat să cărăușească pe ruta Piața Iozefin - strada Ion Vasi cu țecherele și coșurile lor din nuiele. Doar femeile mai tinere, cum era mama, le purtau ca pe ceva de-a dreptul elegant, asortate cu pantofii. Uneori, făceau două-trei ture până în piața Lahovary, care se chema de fapt Bălcescu și care era mai aproape, doar ca să nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nimeresc vreascurile. Iau vânjos legătura, o salt în spate și, gârbovită, abia trag căruciorul până la numărul 28. În fața porții, nu știu cum, parc-o văd fulgerător pe băbuța și-mi amintesc de povestea ei cu Moartea prefăcută într-o bătrână care duce nuiele în spate. Simt că-s un fel de vrăjitoare hâdă, pe care n-o iubește și n-o ajută nimeni. Mi se umplu ochii de lacrimi. Scot un fel de scâncet, apoi un scheunat tot mai jalnic. E clar că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vidul descurajant al realității. Chiar și chirurgul cu barba lui complet albă și ochi mari, albaștri (cum i-oi fi văzut barba sub mască?) îmi părea un fel de djin ce ținea între degete acul de rahianestezie ca pe-o nuia fermecată, explicând în oglindă cum se-ajunge - în straturi succesive - în miezul (ne)inflamat de sub coajă. Mi-e destul de greu acum să-mi dau seama dacă, la jumătatea anilor ’70, în România un chirurg din alte vremuri îi putea explica
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
amândoi, fratele mai mic, Costel își revenea repede și pleca din nou la joacă, dar eu mă ascundeam în spatele casei unde îmi plângeam nefericirea și dura mult până să-mi revin. Mama a fost o femeie aspră și scotea repede nuiaua pentru orice flecușteț. Acest lucru avea să aibă urmări mai târziu; în anii adolescenței, după șocul pubertății, am devenit un timid cu complexe de inferioritate în fața fetelor. În perioada copilăriei, împreună cu alți copii, aveam obiceiul să ne jucăm pe un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe care trebuie să le adunăm dumineca, pentru că peste săptămână, n-ajungem din cauza slujbelor, fiind noi la lucrul domnului, iar soțiile noastre acasă torc continuu cânepa iarna și lâna vara. Domnul ne-a oprit pretutindeni, din pădurea noastră să luăm nuiele de alun cu care am putea îngrădi niște locșoare, ceea ce nu puțină pagubă ne face, fiindcă cu altceva nu avem a îngrădi un locșor pentru porumb. Când domnul merge la adunări trebuie să-i mai dăm peste ce datorăm anual
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
inventivă. Oricum, ea mă bătea cel mai des și trebuia, prin urmare, să-și pună imaginația la contribuție. Maică-mea mă bătea cu ce avea la îndemînă în momentele respective : umbrelă, bătător de covoare, cratiță sau, pur și sim plu, nuia ori băț - cînd eram în natură. Avea și o preferință : racheta de tenis, pe care o punea bine, în cămară, să știe de unde s-o ia la nevoie. Era vorba, de fapt, de un set de rachete, galbene, roșii, porto
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de vânt iar soarele ne mângâia din plin. Acolo aveam o groapă cu nisip cernut unde ne jucam de-a mineritul. Deodată se aude poarta, ridic capul și mă uit cum o femeie înainta în curte cu un coș de nuiele așezat pe cap. Instinctiv am privit cotețul câinelui, acesta privea la rândul lui mirându-se probabil de femeia care înainta sfidându-l, mai ales că pe ușa de la intrarea în curte, pe o tăbliță era scris destul de mare ”Câine
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
franceză pe Aurel Pop și la muzică pe directorul școlii Ioan Florea. Profesorii erau prețuiți de elevii școlii și aveau un comportament în general bun față de ei. Desigur că asta nu îi scutea să nu ne pedepsească cu câte o nuia sau liniar peste palmă. Am început iarăși cu un ghinion. În fiecare toamnă primele două-trei zile aranjam lemnele tăiate pentru foc, din curtea școlii în magazia de lemne. La această acțiune participau doar clasele gimnaziale. Aruncam unu la altul, așezați
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
spre publicul care a râdea în hohote și când m-a văzut cu lămâia în mână, a sărit de pe postamentul de pe care dirija, s-a îndreptat spre mine și am simțit usturimea palmei sale pe obraz. Restul am luat cu nuiaua de alun acasă de la cea care îmi ținea loc de mamă, deoarece veștile circulă repede și nea Omescu era și rudă cu noi. În acordul unui vals directorul școlii ne-a spus că am trecut examenul cu toții și a început
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
casele au expresii umane, emană căldură, prietenie, te cheamă, au de șoptit o poveste în care sunt părtașe ca martori. Poartă în ele farmecul unei lumi apuse. Curtea are poartă somptuoasa („Poartă de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nu a mai dat pe la Alfonso vreo două zile, după ce l-am bătut eu la cap să vină la școală și l-am momit în van cu șampoane și balsamuri. Ajungem la „Shopping Mall”: un depozit mare de lemne și nuiele, unde Alfonso, Sandra și Pere examinează atent tot felul de potențiali pereți pentru potențialul meu dormitor, timp în care eu cu englezoaicele rămânem studiind lumea înconjurătoare din camionetă. Apare un băiat cu ceva mișcător în brațe, are loc o discuție
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mare și negru. Un bărbat se desprinde din grup și încerc să-i dau detalii ca să nu creadă că sunt complet nebună, timp în care mențin pasul alert. Mergem către Rodrigo care continua să mestece relaxat, salvatorul necunoscut rupe o nuia dintr-un tufiș și începe să-l mâne calm către intrare. Rodrigo, culmea, ascultă, se retrage cuminte, intră, eu intru după el, mulțumesc vecinului și trag toate zăvoarele pe care reușesc să le văd. Mă sprijin de poartă, extenuată de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
feliile de pepene ce pluteau pe iaz, ca o dovadă de netăgăduit că ea, Lențâca, pe care bădia Costică o lăudase că este descurcăreață și ființă cinstită, i-a înșelat așteptările. Cu capătul de seceră se chinui să taie o nuia de salcie, de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă pe burtă la marginea apei , începu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a înșelat așteptările. Cu capătul de seceră se chinui să taie o nuia de salcie, de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă pe burtă la marginea apei , începu să tragă felile spre mal. Două a reușit să le scoată la mal și fata răsuflă ușurată că va scăpa de grijă. întinzându-se pe mal să scoată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de patru zdrahoni din clasa a VII-a și mă așează cu fața la bancă, ținându-mă fix de mâini și de picioare, în timp ce un altul începe a mă croi la posteriorul meu moale, aplicându-mi peste douăzeci de lovituri, cu niște nuiele mlădioase. Când am scăpat din această tortură, am căzut în fața clasei văitându-mă ca din gură de șarpe! Fusesem pedepsit barbar de la o simplă joacă de copil. N-am suflat o vorbă acasă, dar copiii vecinilor au spus părinților mei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]