1,291 matches
-
Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția "de", care le leagă de substantivul din grupul substantival: "trois millions d’habitants", "cinq milliards d’années" „cinci miliarde de ani”. Însă numărul care îl conține pe "million" nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nu se leaga astfel de celelalte elemente. E drept că nu toți lingviștii urmează recomandările de rectificare. Astfel, de exemplu "999 999 €" apare sub forma tradițională "neuf cent quatre-vingt-dix-neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf euros", dar și sub formă "neuf-cent-quatre-vingt-dix-neuf-mille-neuf-cent-quatre-vingt-dix-neuf euros". Numeralele ordinale se formează din cele cardinale prin derivare cu sufixul "-ième". Doar lui "un, une" îi corespunde un cuvant cu alt radical, "le premier, la première" „primul, prima”, iar lui "deux" îi corespund două ordinale, primul derivat ("le/la deuxième
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
un, une" îi corespunde un cuvant cu alt radical, "le premier, la première" „primul, prima”, iar lui "deux" îi corespund două ordinale, primul derivat ("le/la deuxième" „al doilea, a doua”), al doilea cu radical diferit, "second, seconde". Însă în numeralele ordinale compuse, ambele aceste cardinale au câte un singur corespondent, derivat: "vingt-et-unième" „al douăzecișiunulea, a douăzecișiuna”, "trente-deuxième" „al treizecișidoilea, a treizecișidoua”. În general, numeralele fracționare sunt formate din grupuri substantivale al căror prim element este un numeral cardinal determinant, al
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
le/la deuxième" „al doilea, a doua”), al doilea cu radical diferit, "second, seconde". Însă în numeralele ordinale compuse, ambele aceste cardinale au câte un singur corespondent, derivat: "vingt-et-unième" „al douăzecișiunulea, a douăzecișiuna”, "trente-deuxième" „al treizecișidoilea, a treizecișidoua”. În general, numeralele fracționare sunt formate din grupuri substantivale al căror prim element este un numeral cardinal determinant, al doilea fiind un numeral ordinal. Acesta poate fi numai de genul masculin și se acordă în număr cu determinantul: "un cinquième" „o cincime”, "deux
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
seconde". Însă în numeralele ordinale compuse, ambele aceste cardinale au câte un singur corespondent, derivat: "vingt-et-unième" „al douăzecișiunulea, a douăzecișiuna”, "trente-deuxième" „al treizecișidoilea, a treizecișidoua”. În general, numeralele fracționare sunt formate din grupuri substantivale al căror prim element este un numeral cardinal determinant, al doilea fiind un numeral ordinal. Acesta poate fi numai de genul masculin și se acordă în număr cu determinantul: "un cinquième" „o cincime”, "deux dixièmes" „două zecimi”. Sunt și câteva excepții privitoare la al doilea element, acesta
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
aceste cardinale au câte un singur corespondent, derivat: "vingt-et-unième" „al douăzecișiunulea, a douăzecișiuna”, "trente-deuxième" „al treizecișidoilea, a treizecișidoua”. În general, numeralele fracționare sunt formate din grupuri substantivale al căror prim element este un numeral cardinal determinant, al doilea fiind un numeral ordinal. Acesta poate fi numai de genul masculin și se acordă în număr cu determinantul: "un cinquième" „o cincime”, "deux dixièmes" „două zecimi”. Sunt și câteva excepții privitoare la al doilea element, acesta nefiind derivat, și primul dintre ele având
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nefiind derivat, și primul dintre ele având și o variantă feminină: "un demi sau "une demie „o jumatate”, "deux tiers „două treimi” și "trois quarts „trei sferturi”. În aritmetică, numerele fracționare se citesc analog că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci”, "cinquante" → "une cinquantaine" „vreo cincizeci”, "soixante" → "une soixantaine" „vreo șaizeci” și
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
o duzină”, derivat de la "douze", care poate fi și împărțit în două: "une demi-douzaine" „șase” (literal „o jumatate de duzină”). Mai este și "une huitaine", de la "huit" „opt”, care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de mii de manifestanți”, "la dizaine de livres qu’îl a luș" „cele vreo zece cărți pe care le-a citit”. Vârstă unei persoane se poate exprima cu un asemenea numeral articulat cu "la" și fără cuvântul "années" „ani”: "Elle avait presque la cinquantaine" „Avea aproape cincizeci de ani”. Pronumele personale franceze constituie un sistem din două serii. Dintr-una fac parte pronume numite disjuncte (față de verb), care sunt cuvinte accentuate
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival, caracteristic pentru limba franceză este faptul că în acestă poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este de asemenea o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea o chestiune complexă cea a locului
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
comme un lièvre" „Fuge repede că un iepure”, "Elle est venue plus tôt que d’habitude" „A venit mai devreme decât de obicei”, "Îl s’est levé le plus tard de tous" „S-a sculat cel mai tarziu dintre toți”. Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Numeralul cardinal poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur cuvânt, nefiind scoasă în evidență niciuna din
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]