2,009 matches
-
nimic. Frica rușilor le leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova și se întinsese și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iunie/6 iulie, dar că n-a rămas în funcție decât două luni292. Mărturii provenind chiar de la revoluționari atestă impactul epidemiei de holeră asupra desfășurării evenimentelor din vara anului 1848. Astfel, Gheorghe Magheru, membru al Guvernului provizoriu și "general căpitan oștirilor neregulate", scria, la 15/27 iulie, camaradului său de arme și coleg de guvern, generalul Christian Tell, "cap al oștirilor regulate" și ministru de Război, despre faptul că a "zăbovit aici în Slatina până astăzi, fiind fost lipsă de dorobanți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemiei de holeră asupra desfășurării evenimentelor din vara anului 1848. Astfel, Gheorghe Magheru, membru al Guvernului provizoriu și "general căpitan oștirilor neregulate", scria, la 15/27 iulie, camaradului său de arme și coleg de guvern, generalul Christian Tell, "cap al oștirilor regulate" și ministru de Război, despre faptul că a "zăbovit aici în Slatina până astăzi, fiind fost lipsă de dorobanți, aflîndu-se împrăștiați din pricina cholerii ce urmează în această cetate"!293. În "tacrirul" luat la 11/22 martie 1849 lui Nicolae
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
personal, în timp ce la ruși o zecime din efective și o altă mare parte se aflau în spitale 381. În numărul 20 al revistei s-a publicat o corespondență din tabăra turcească, dintre 8 și 20 mai, precizîndu-se că, după debarcarea oștirilor aliate anglo-franceze la Varna, medicii aparținând acestor națiuni, inspectând pozițiile trupelor lui Omer Pașa la Silistra, au hotărât ca, în locurile desemnate ca strategice, să se ridice barăci de lemn pentru trebuințele serviciului medical de campanie. S-a preconizat, de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răniți și bolnavi; muribunzi, convalescenți și morți, îngrămădiți unii peste alții. Furgonete cu coșciuge îi însoțeau; soldații mergeau înarmați cu lopeți și cazmale. Totul părea prevăzut pentru înmormîntări", iar dezertările printre soldați și ofițeri erau destul de numeroase 410. Odată cu apariția oștirii otomane în București, purtătoare de germenii holerei, s-au ivit primele complicații. Deși această molimă bântuise sporadic - dar într-o formă ușoară și neatacând centre importante - și sub ocupație rusă, de data aceasta maladia se prezenta sub cunoscutele ei forme
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apăsat, cu înțeles. ― Idealul nostru e Dumnezeu, răspunse preotul cu o sfială în care-și ascundea o teamă amară. Când ai suferit ca noi, numai în Dumnezeu mai poți avea nădejde... Pe urmă îi povesti lui Apostol cum, la intrarea oștirilor române, autoritățile l-au ridicat și, împreună cu trei țărani fruntași, l-au transportat în Țara Ungurească, pe lângă Dobrițin... Nevasta cu doi copilași au rămas în grija Domnului. Vreo trei luni nici n-a auzit de ei și a crezut că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aur rumăn - au țesut ani mulți la ele Mînile surorei albe. Aeru-i de diamant, El plutește-n unde grele de miroase-mbătătoare Peste văile ca râuri desfășurate sub soare, Pe dumbrăvi cu rodii de-aur, peste fluvii de briliant. Și oștiri de flori pe straturi par a fi stele topite Fluturi ard, sclipesc în soare, orbind ochii ce îi vede, Ca idei scăldate-n aur și-n colori de curcubău; Pe grădinile-nflorite, peste mândrele dumbrave Norii mișcă sus în ceruri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cetate ridica-n nori a ei colți. Nori ca de bazalt de aspri se zidesc pe-albastra boltă, Parc-auzi a Mării-negre și a Dunării revoltă Și a lumi-ncheeture parcă le auzi trăsnind; Răsculatu-s-a-Universul contra globului din aer? Stelele-n oștiri se mișcă? Împărații sori se-ncaer? Moare lumea? Cade Roma? Surpă cerul pe pămînt? Nu. Din fundul Mării-negre, din înnalte-adînce hale, Dintre stînce arcuite în gigantice portale Oastea zeilor Dadei în lungi șiruri au ieșit - Și Zamolx cu uraganul cel bătrân
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urma din Răsărit. Ca o negur-argintie barba lui flutură-n soare, Pletele-n furtună-nflate albe ard ca o ninsoare, Colțuroasa lui coroană e ca fulger împietrit, Împletit cu stele-albastre. Răsturnat în car cu rune, Cu-a lui mîn-arată drumul la oștirile-i bătrâne Și de dor de bătălie crunt e ochiul strălucit. Astfel arcul nalt din ceruri el îl urcă cu grandoare. Munții lungi își clatin codrii cei antici și-n răsunare Prăvălesc de stânci căciule, salutând întunecat; Iar hlamida lui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n răsunare Prăvălesc de stânci căciule, salutând întunecat; Iar hlamida lui cea albă svîrle falduri de zăpadă, Când el brațul își ridică strigând stîncelor să cadă, Mișcând codrii de răsună în imperiul lor urcat. {EminescuOpIV 135} Și-n zenit opri oștirea-i peste armia romană. "Decebal - el strigă-n nouri - îi detun, îi iau în goană Și Danubiul o să bee a lor sacre legiuni". Decebal s-arată palid în fereasta naltă-ngustă, Și coroana și-o ridică cătr-imaginea augustă Și se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de munte oștile-urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor pornite - Rupt e șirul lor pe-a locuri de al soarelui foc roș. Pe un trunchi înnalt de stâncă chiar Cesarul stă-n uimire: "Ridicați semnele Urbei înspre-a cerului oștire Și strigați: Cu noi e Roma! " - Codri-adînci și-ntunecoși Clocotesc de lungul freamăt și de-a armelor sunare. Armia: "Cu noi e Roma" - Acvilele-i ard în soare. Van din Sarmisegetusa vin săgeți în roșii ploi, Scuturi se îndrept spre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un vârf de munte negru rari în lună stau stejarii, Iar Traian pare că vede răsărind prin ei Cesarii, Salutând a Romei semne cu-a lor mort, adânc surâs; Și încet ei trec prin aer privind lung cetatea Dacă, Binecuvântând oștirea spre Apus ei iarăși pleacă, A lor șiruri luminoase împlu aerul de vis. Inrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, Răpezită nalt în aer din prăpastia adâncă, Sarmisegetusa-ajunge norii cu-a murilor colți; Și prin arcurile-nguste, făclii roșii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
câmpi așterne, Unde crivățul visează uriașe vijelii. Ș-atunci Nordul se stârnește din ruinele-i de ghiață, Munții plutitori și-i sfarmă și pe-a câmpurilor față El ridică visuri nalte... volburi mari de frig se văd 1150Și trecând peste oștire o îngroapă... Și cu fală El ridică drept făclie aurora-i boreală Peste-oștirea-ntroenită în pustiul... de omăt. Nordul m-a învins - ideea m-a lăsat. Și ca un soare Vezi că-ncepe a apune într-a secolilor mare, 1155Aruncînd ultima
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus - ea plîns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud - und-insule ca glastre Gigantici se ridic-din sfânta mare, Cu oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pîn-am pierdut pămîntu-n depărtare, De unde-albastre scîndure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
crețe, De-a vântului suflare-mbălsămată, Din munții-n nori și prin pustii mărețe, Urbile-antice strălucind s-arată Și albe par și mitice - cu basme Urieșești e țara presărată. Și norii spânzură pe cer, fantasme De foc și aur ce-n oștiri se-nșiră, Codri se plâng și marea doarme-n spasme. Ajung la țărm - se-ndoaiă ca o liră Cu valuri înstrunită-n lunge rânduri, Un mic liman, ce raze blând respiră. Corabiei apusene grea de gânduri Sinistre - eu pe valuri îi dau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neguri o stea nu s-arată, Departe doar luna - o galbenă pată. {EminescuOpIV 330} Cetăți hrentuite pe țări plutitoare, Cu șiruri de dome, steclind de ninsoare, Schelete-uriașe purtând cremenite Coroane în colțuri pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ceriul, e moartă ca marea. În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri - departe. Și spiritul morții eterne-n ruine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu, "Oștirea noastră, Moldovenii Se prăpădeau într-un gulaiu. {EminescuOpIV 351} "Și zimbrul cel cu trei luceferi "Lucea voios pe orice cort. "Precum ne-am dus, venirăm teferi "Și toți cu chef și nime mort. "Nici vin cu apă n-am să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai bună a mea Va scăpa de mormânt... {EminescuOpIV 519} 7O. CARACUDA În RĂZBOIU (cca 1877 ) Deci eu voiu propune Ca o legiune Caracuda toată să formăm - Căci de încalare Și de jale mare Trebui să ni treacă orice chef. Oștiri să compunem, Pe Dospin să-l punem Să ni fie general en șef. El e mai cuminte, Intrepid prudinte, El ne va conduce în răsboiu. Să jurăm pe cruce Că unde ne-a duce L-om urma în luptă mândri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce val! Când Ștefan se sue călare pe cal Răspunde Suceava din urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atîtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plaiu, C-o oaste întreagă călare pe cai, Cu steaguri cu semne de bouri. 93. SERENADĂ ? Victor Hugo - (1884 - 1889? ) Când tu dormi lină, pură
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
după ploaia de primăvară. 24. Cînd li se muia inima, le zîmbeam. Și nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea. 25. Îmi plăcea să mă duc la ei, și mă așezam în fruntea lor, eram ca un împărat în mijlocul unei oștiri, ca un mîngîietor lîngă niște întristați. $30 1. Și acum! Am ajuns de rîsul celor mai tineri decît mine, pe ai căror părinți nu-i socoteam vrednici să-i pun printre cîinii turmei mele. 2. Dar la ce mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
turnuri, cu porți și cu zăvoare; țara este încă a noastră, căci am căutat pe Domnul, Dumnezeul nostru. L-am căutat, și El ne-a dat odihnă de toate părțile." Au zidit dar, și au izbutit. 8. Asa avea o oștire de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut și suliță, și două sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut și trăgeau cu arcul, toți oameni viteji. 9. Zerah, Etiopianul, a ieșit împotriva lor cu o oștire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
oștire de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut și suliță, și două sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut și trăgeau cu arcul, toți oameni viteji. 9. Zerah, Etiopianul, a ieșit împotriva lor cu o oștire de un milion de oameni și trei sute de cară, și a înaintat pînă la Mareșa. 10. Asa a mers înaintea lui, și s-au înșiruit de bătaie în valea Țefata, lîngă Mareșa. 11. Asa a chemat pe Domnul, Dumnezeul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Iuda și Etiopienii au luat-o la fugă. 13. Asa și poporul care era cu el i-a urmărit pînă la Gherar, și Etiopienii au căzut fără să-și poată scăpa viața, căci au fost nimiciți de Domnul și de oștirea Lui. Asa și poporul lui au făcut o pradă mare; 14. au bătut toate cetățile din împrejurimile Gherarului, căci groaza Domnului căzuse peste ele, și au jefuit toate cetățile, a căror pradă era mare. 15. Au lovit și corturile turmelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
unul între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimit argint și aur. Du-te, și rupe legămîntul tău cu Baeșa, împăratul lui Israel, ca să se depărteze de la mine." 4. Ben-Hadad a ascultat pe împăratul Asa; a trimis pe căpeteniile oștirii sale împotriva cetăților lui Israel, și au bătut Iionul, Dan, Abel-Maim, și toate locurile pentru merinde din cetățile lui Neftali. 5. Cînd a auzit Baeșa, a încetat să mai întărească Rama, și a pus capăt lucrărilor sale. 6. Împăratul Asa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Iuda și locuitorii Ierusalimului! Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți, încredeți-vă în proorocii Lui, și veți izbuti." 21. Apoi, în învoire cu poporul, a numit niște cîntăreți care, îmbrăcați cu podoabe sfinte, și mergînd înaintea oștirii, lăudau pe Domnul și ziceau: "Lăudați pe Domnul, căci îndurarea Lui ține în veac!" 22. În clipa cînd au început cîntările și laudele, Domnul a pus o pîndă împotriva fiilor lui Amon și ai lui Moab și împotriva celor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]