90,777 matches
-
În plus, se semnala în acel articol, cred că pentru prima oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă, dar nu am impresia că a avut vreun efect semnificativ. Cum se explică atunci explozia de interes din 2005-2006? Cred că a contat
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
află dificultatea? Să vedem deci despre ce anume este vorba. Încă de la începutul dezvoltării noastre culturale, am în vedere în special a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a putut observa o anumita timiditate în comunicarea cu lumea; aceasta nu s-a situat la nivelul capacităților creatoare ale românilor. Exemplele de autori români care se arată preocupați de afirmarea lor în reviste și la edituri internaționale sunt puține și mai cu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
după întoarcerea în țară. Până și în domeniul matematicii, aparent cu vocația internațională cea mai clară, s-a manifestat acest fenomen. Ulterior, cu venirea comunismului, desigur că ruptura s-a agravat. Dar acum, la 17 ani de la căderea comunismului, se observă un reviriment? Schimbarea în bine este încă foarte timidă. Prejudecata imposibilității publicării studiilor românești în marile reviste și edituri din Occident este încă puternică, în ciuda faptului că numeroase exemple o contrazic. Emanuel Vasiliu a publicat în urmă cu câteva decenii
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
inclusiv în ultimii ani de viață. Grație, în mare parte, unor firești relații de apropiere inclusiv față de familia artistului. Am fost uimit de dimensiunea impresionantă a deschiderii către - ceea ce se poate numi - sentimentul libertății interioare, aspect pe care îl puteai observa atunci când te aflai în preajmă-i, iar aceasta indiferent dacă este vorba de opera sau de persoana sa. Este, cred, sentimentul libertății intelectuale, al unui anume fel de a gândi indiferent de context, de a acționa în muzică, de a
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
se regăseau epoci distincte marcate de destinul european al culturii, al artei. Muzica sa, personalitatea sa, au fost prezente în mari festivaluri din întreaga lume. A conferențiat de la catedrele unor importante universități europene și nord-americane. A făcut cercetare muzicologică fundamentală observând și formulând concepte comune în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
mod absolut, lucrări ce rămân în conștiința publică. Sunt capodopere ce pot fi considerate atât în ce privește planul măiestriei componistice, dar și în cel expresiv artistic, cel spiritual ideatic. Vieru este o conștiință europeană prin constituție și una universală prin vocație. Observată în perspectiva deceniilor, opera sa consolidează zona - aș numi-o - clasico-romantică, puternic reflexivă a muzicii noastre din a doua jumătate a secolului trecut. Clepsidra I, Psalmi, primul concert pentru violoncel și orchestră, Simfonia pe versuri de Eminescu, Sita lui Eratostene
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
și amenzi destul de piperate pentru cei ce nu respectă acest ecosistem. Animalele datorită acestei protecții, nu se tem de prezența omului, creând uneori faze demne de amintit. Redau: Mergeam prin iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără să se sfiiască de mine și nici nu mi-a zis „merci”! La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de toate vârstele, dotați cu tot necesarul, pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe o creangă uscată a unui arbore prăvălit de ani și vânt, o pasăre specifică apelor, care cu o deosebită delicatese Își făcea toaleta de seară, fără să-i pese câtuși de puțin de noi. Era un heron
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA (unde trăiesc de 25 de ani), am avut prilejul să observ impactul direct pe care poezia lui Eminescu Îl are asupra vorbitorului nativ al englezei. Adică cel neinfluențat de patriotisme, de prefațările criticilor literari sau de judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste 15 prezentări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Public În care cei chemați să apere drepturile omului și interesul general manifesta un dispreț nemaiîntâlnit În Uniunea Europeana, fata de drepturile și libertățile omului, un dezinteres cras generator de neîncrederea publicului În instituția judiciară. Cu aceasta ocazie, s-a putut observa disprețul agenților Statului Român fata de drepturile procesuale, fata de sănătatea și viața unui om aflat În greva foamei, Teodor Mărieș. Agresiunile Parchetului prin agenții săi, contra acestui om par secvențe din filmele perioadei staliniste - agresiuni mediatice multiple direct de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
anoste, lipsite de glorie și de prea multe elemente memorabile, ale personajului narator erau puse în pagină într-un stil minimalist, perfect anodin. Impresia de autenticitate era maximă, dar satisfacția cititorului, minimă, mai ales în condițiile în care acesta nu observa efortul conștient al unui scriitor instruit de a vedea și reproduce lumea cu mintea unui copil de 10-14 ani. Luminița, mon amour, noul roman al lui Cezar Paul-Bădescu, duce experiența cu un pas mai departe. Este istoria mariajului ratat al
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
Liviu Dănceanu Observînd că, fără să comunice între ei, doi colaboratori importanți ai noștri sînt preocupați de același subiect, de sunetele clopotelor și nu numai, faptul ni s-a părut interesant și mai mult decît o coincidență. De aceea, vă propunem să-i
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Securitatea ajunsese, cu vremea, să domine totul. Nici măcar promovările pe linie de partid n-aveau loc fără avizul ei. Textele ideologilor au jucat în permanență un rol primordial. Cine a avut răbdarea să urmărească metodele de lucru ale comuniștilor, va observa cu ușurință tactica adoptată: fiecare acțiune brutală era nu doar atent pregătită, ci și anunțată dinainte, cât se poate de răspicat. Răsfoind presa anilor patruzeci și cincizeci, scenariul violenței se decupează cu o limpezime de cristal. Fie că e vorba
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
Tot ce am făcut trebuia făcut. Căci cineva trebuia s-o facă și, dacă nu ar fi altcineva, cred că aș face-o încă o dată, din nou. ŤDacă nu noi, atunci cine?ť spunea Havel. Și totuși, nu pot să observ că tot ceea ce am făcut putea să facă și altcineva, cu condiția să fie dispus să-și sacrifice timpul și să se dedice devenirii generale, în timp ce cărțile mele numai eu pot să le scriu". Nu cumva se află aici și
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
al unei epoci pe care nostalgicii încearcă să o idealizeze, iar cei foarte tineri vor descoperi o realitate absurdă, despre care se poate spune însă că, din păcate, nu a fost deloc una fictivă. Pe de altă parte, așa cum bine observa Stejărel Olaru în cuvântul introductiv, notele informative reproduse în acest volum spulberă un mit: acela că Nicolae Ceaușescu și cei din conducerea țării nu știau care sunt problemele cu care se confruntă locuitorii țării, că liderii comuniști trăiau într-o
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Ursu care a fost asasinat în închisoare pentru incredibilul motiv că a notat într-un jurnal păreri despre cărți, filme și oameni. Mai ales despre filme. Ursu era un cinefil. Două colege de birou care voiau să se afirme au observat unde își ținea caietele de însemnări și le-au predat Securității. De aici a început totul. E imposibil să înțelegem azi (dar oare ieri înțelegeam?) cum poate fi anchetat, arestat și ucis un om numai fiindcă își nota impresiile într-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la un moment dat chiar de Marin Mincu într-un an pasaj din roman) și, pe de altă parte, fără a fi lingvist, nu poți să nu observi în acest bocet preponderența lexicului de sorginte latină: În așteptarea clipei decisive, mi-am adus aminte brusc de cântecul bradului, rostit monoton, pe două voci, la căpătâiul defunctului, care e mult mai profund decât epitaful meu. - Bradule, bradule,/ Cin ți-
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Dar acum nu simte asta. Se apleacă în față, lăsându-și greutatea pe palmele sprijinite de pervaz, și jubilează dinaintea peisajului pustiu și clar. Vederea lui - care a fost întotdeauna bună - pare a i se fi ascuțit și mai tare. Observă fragmentele de mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
de Baudelaire au devoalat paraziții din grădina armonică, ritmică și mai ales formală a compozitorului. Nici vorbă de exces al virtuozității instrumentale ori de șoc al impactului cu insolitul sonor. Chiar și acolo unde virtuozitatea și insolitul își expun penajul, observăm că le lipsește strălucirea și prospețimea. Ori că sunt imediat acoperite de colbul sufocant al armoniilor terne, cenușii. Cum sufocată de opacitatea forjelor post-seriale, cu rezolvări ritmice ori intonaționale și cu articulații cadențiale pe cât de previzibile, pe atât de vulnerabile
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
sufocant al armoniilor terne, cenușii. Cum sufocată de opacitatea forjelor post-seriale, cu rezolvări ritmice ori intonaționale și cu articulații cadențiale pe cât de previzibile, pe atât de vulnerabile, s-a arătat a fi opusul lui Ranaud François - Poemes de Paul Mefano (observați încrengătura), compozitor și flautist situat în siajul estetic și atitudinal al "mentorului". Dar și în asistența lui pedagogică, întrucât aflăm că François este mâna dreaptă a lui Mefano la CNSM de Paris. Și, ca totul să fie monocolor, consecvent și
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
număr diabolic, 14, apocaliptic, aducător de bogăție... Mă rog! Mai era și chestia ailaltă, că trecătorilor, văzând mărunțișul acela amărât, li se făcea milă, și dădeau mai ușor, - manipulare și aici. Nu sunt om cu bani. Da' la nevoie, dau. Observasem că, de regulă, dau mai repede femeile, - și acelea pe la menopauză, și care aprind des la biserică lumânări. Dau și bărbații; tot săraci și ei, săracii, tot spre mijlocul vieții. E drept, mai rar. Văzui și nebuni; că unul tânăr
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
această carte, pe alocuri uiți pur și simplu că ea a fost scrisă în urmă cu douăzeci de ani, într-o vreme în care se presupune că întregul sistem editorial românesc era controlat de foarte vigilenții cenzori ai regimului. Or, observăm cu oarecare surprindere că Mircea Martin spune verde ce are de spus, judecățile sale critice nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
filmului, dar interpretabilă diferit. Mai exact, criticul englez care se referea la ea o scotea o culme a umorului, iar mie mi s-a părut extrem de tristă (smiorcăiam ceva pe la capătul ei): Christine conduce pe autostradă și împreună cu pasagerul ei observă un peștișor într-o pungă pe capota unei mașini, care se luptă să rămînă în apă, chiar dacă nivelul acesteia variază în funcție de mișcările automobilului. Tatăl și fetița din respectivul vehicul au cumpărat peștele de la magazin, dar, cu toate cumpărăturile l-au
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
această carte, pe alocuri uiți pur și simplu că ea a fost scrisă în urmă cu douăzeci de ani, într-o vreme în care se presupune că întregul sistem editorial românesc era controlat de foarte vigilenții cenzori ai regimului. Or, observăm cu oarecare surprindere că Mircea Martin spune verde ce are de spus, judecățile sale critice nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]