4,789 matches
-
în funcție de caz, în conformitate cu art. 20, alin. (7) din OM 1822/2020. 3.3.5. (A) Implicarea rețelelor de voluntari Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza educația ecologică și conștientizarea populației din zonă privind valorile ocrotite în sit. Administratorul sitului va stimula activitățile de voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului, cât și prin apelarea la rețele de voluntari deja existente. Administratorul sitului va elibera certificate de voluntar organizațiilor sau persoanelor care vor desfășura astfel
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
și darea în plată în raport cu un creditor cesionar al creanței urmărite. ... 7. În final, se apreciază că posibilitatea creditorului cesionar de a contesta condițiile de valabilitate ale notificării reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al debitorului, drept ocrotit de art. 44 din Constituție. ... 8. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale contestate nu contravin art. 44 din Constituție, în măsură în care, chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
bancar în aprecierea impreviziunii, creditorul obligației de plată are posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești. De altfel, acesta este și sensul Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. De asemenea, Curtea reține că art. 44 din Constituție garantează și ocrotește în mod egal dreptul de proprietate privată, ceea ce înseamnă că ambele părți contractante trebuie să dispună de mijloace eficiente și echivalente în apărarea dreptului lor de proprietate. O abordare unilaterală nu face altceva decât să conducă la un dezechilibru
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
parte prin destinația specifică a bunurilor care pot face obiectul său, anume satisfacerea unui interes public, indiferent că această menire rezultă din însăși natura bunului sau din declarația legii. Ea este absolută, exclusivă și perpetuă. Proprietatea publică este nu doar ocrotită prin lege, ci și garantată prin inalienabilitatea bunurilor care fac obiectul său [art. 136 alin. (4) din Constituție], inclusiv „împotriva unor posibile acțiuni ale titularului dreptului, care ar putea adopta măsuri apte să aducă atingere dreptului de proprietate publică“^1
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
sunt sau nu finanțate (și) din fonduri publice. O astfel de operațiune juridică încalcă însăși esența inalienabilității ca garanție specifică oferită proprietății publice de Legea fundamentală. Prevederile art. 136 alin. (4) din Constituție impun statului obligația de a garanta și ocroti prin lege proprietatea publică a statului, inclusiv împotriva unor posibile acțiuni ale titularului dreptului. Or legea dedusă controlului de constituționalitate operează un transfer al unor bunuri din proprietatea publică în proprietatea privată a statului cu scopul de a le introduce
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
cert și care - în consecință - acționează în mod perpetuu, se aduce atingere dreptului de dispoziție al titularului și se afectează însăși substanța dreptului acestuia, încălcându-se prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2) prima teză („Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“) și ale art. 136 alin. (5) („Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“). ... 15. Nu în ultimul rând, articolul 5 din legea supusă controlului de constituționalitate pare a face posibilă o
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
care se stabilește răspunderea contravențională. Prin urmare, față de amploarea prevederilor cuprinse în ordinele și deciziile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, justițiabilul este în imposibilitatea de a cunoaște care dintre aceste prevederi sunt menite să apere valorile sociale ocrotite de legea contravențională a căror încălcare atrage răspunderea contravențională și nici nu cunoaște conduita ideală pe care ar trebui să o urmeze și căreia ar trebui să i se conformeze, însă poate fi sancționat contravențional extrem de aspru. Or, această
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
la imposibilitatea recuperării efective a bunului, chiar și prin acțiuni în revendicare prevăzute de art. 124 din Legea nr. 85/2014. Ca atare, s-a dat efectivitate dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“, astfel că are loc un transfer de proprietate a bunului către debitor, iar creanța este plasată în categoria celor care beneficiază de o cauză de preferință. De altfel, potrivit art. 1 din
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
în Cauza Hornsby împotriva Greciei, în sensul că statul nu poate invoca lipsa de resurse pentru neexecutarea unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească, ci, cel mult, o poate invoca în împrejurări excepționale care însă nu pot afecta însăși substanța dreptului ocrotit de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Prevederile criticate lasă fără efecte procesul judiciar la capătul căruia a fost obținut dreptul a cărui realizare este eșalonată. ... 13. În continuare se arată că statul și-a oferit o poziție privilegiată, cu
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
Decizia Curții nr. 432 din 7 aprilie 2011. De asemenea, invocă și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului Burdov împotriva Rusiei, potrivit căreia neexecutarea hotărârii judecătorești prin care se dă naștere unei creanțe constituie o încălcare a dreptului de proprietate ocrotit de Convenție. ... 15. Totodată, se mai arată că prin aplicarea prevederilor criticate și în cazul salariilor magistraților, soluție prin care se derogă de la prevederile cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, se încalcă art. 1 alin. (4) și
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
sau alta, menite, de regulă, să implementeze pe termen mediu și/sau lung politica legislativă în respectivul domeniu, în condiții obișnuite, de normalitate. ... 71. Curtea nu a putut reține nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului nediscriminării și al egalității, ocrotit prin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, generată atât prin stabilirea unor excepții în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
menite, de regulă, să implementeze pe termen mediu și/sau lung politica legislativă în respectivul domeniu, în condiții obișnuite, de normalitate (paragraful 30). ... 34. Curtea nu a putut reține nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului nediscriminării și al egalității, ocrotit prin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, generată atât prin stabilirea unor excepții în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, cât și prin instituirea, prin Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
în materia ocrotirii persoanelor lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sub forma unui regim juridic guvernat de subsidiaritate, proporționalitate și necesitate, noul regim juridic al tutelei minorilor fiind aplicabil, potrivit art. 171 din Codul civil, și în cazul persoanelor majore ocrotite prin tutelă specială, consiliere judiciară sau în regim hibrid. Cu privire la autoritatea competentă să desemneze curatorul, legiuitorul a stabilit printr-o dispoziție cu caracter tranzitoriu din Legea nr. 140/2022 posibilitatea ca până la reglementarea prin lege a organizării și
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
Cod civil, și nu soluționarea conflictului dintre dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr. 140/2022 care a introdus standarde superioare de protecție care nu pot fi garantate de o autoritate administrativă precum autoritatea tutelară. Cerințele privitoare la protecția persoanelor ocrotite prin tutelă specială sau consiliere judiciară trebuie verificate și respectate inclusiv în aplicarea art. 150 din Codul civil cu privire la numirea curatorului special, inclusiv a celui care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 55). ... 20. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate în raport cu art. 44 din Constituție, Curtea observă că dispozițiile constituționale dispun că proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, și, prin urmare, dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate, însă conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege, astfel că exercitarea unui drept de către titularul său
DECIZIA nr. 569 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299941]
-
anul 2011 și până la finele anului 2017, acțiunile promovate în această perioadă sunt prematur formulate, dreptul nefiind actual. Pentru a se bucura de protecția juridică a acțiunii în justiție, dreptul subiectiv, pe lângă condiția de a fi recunoscut și ocrotit de lege, trebuie să îndeplinească și condiția de a fi actual. ... 101. Niciun temei de drept substanțial intern sau convențional nu justifică, la momentul formulării cererilor, instituirea în sarcina pârâților a unei obligații executorii de plată a drepturilor pretinse, iar
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
ulterioară a jurisprudenței a probat existența unei divergențe de interpretare a dispozițiilor art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, ce excedează unui simplu raționament privind aplicarea temporală a normelor, fiind divergentă și în privința existenței unui drept garantat și ocrotit de lege în patrimoniul beneficiarilor acestuia. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 92. Verificând cele două sesizări conexate, în ordinea logică a raționamentului juridic referitor la succesiunea operațiunilor juridice aplicabile normei de drept substanțial pe care s-au întemeiat acțiunile în pretenții
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19), această indemnizație acordată cu ocazia pensionării sau a încetării din motive neimputabile a raportului de muncă lato sensu nu se constituie într-un drept fundamental ocrotit de Convenție, ci reprezintă un beneficiu pe care statul îl acordă sau nu în funcție de politica salarială pe care o construiește. Totodată, nu se identifică nicio jurisprudență consolidată a instanțelor naționale sau a instanței de contencios constituțional care să
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
confere acestui drept natura juridică a unei „speranțe legitime“ cu conținutul juridic definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ocrotite, în egală măsură, de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. ... 103. Prin urmare, nefiind un drept ocrotit printr-o normă națională sau convențională, astfel interpretată prin jurisprudența națională, nici nu se poate aprecia că suspendarea pe termen lung a aplicării dispoziției legale care a reglementat acordarea acestui drept a constituit o ingerință a statului care a afectat
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității să fie nesocotit de către pârâți. ... IV. Garantarea respectării drepturilor fundamentale în dreptul internațional Solicită a se avea în vedere că o parte din drepturile nesocotite prin hotărârile atacate sunt ocrotite și de către Convenția europeană a drepturilor omului: art. 8, 11, 14. De asemenea, aceste drepturi sunt recunoscute și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de către Declarația Universală a Drepturilor Omului: • art. 1, 7 , 14, 15, 21
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
erau în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interesul legitim privat și, ca atare, își întemeiau acțiunea numai pe teza vătămării interesului public. Arată că noțiunea de „interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ“ nu se confundă cu noțiunea de „interes“ în sensul de condiție de exercitare a dreptului la acțiune în dreptul procesual civil. Stabilirea existenței unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim se face pe baza
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
judecății, se impune asigurarea preeminenței interesului public, prin respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl ocrotească, susținerile reclamantelor nu pot justifica suspendarea prevederilor contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020. În concluzie, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, iar susținerile părților reclamante nu sunt în măsură să susțină neoportunitatea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
care îl are libertatea de întrunire pașnică într-o societate democratică, evidențiind strânsa legătură dintre acest drept și libertatea de exprimare, deoarece protejarea opiniilor personale avută în vedere de art. 10 din Convenție constituie unul dintre obiectivele pentru care sunt ocrotite libertatea de întrunire și cea de asociere prin art. 11 din Convenție (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 26 septembrie 1995, pronunțată în Cauza Vogt împotriva Germaniei). Curtea a mai statuat că statele nu au numai obligația de
DECIZIA nr. 385 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275495]
-
normă specială în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 din Codul penal, care numai adiacent/secundar apără relațiile patrimoniale, obiectul său juridic special fiind dat de relațiile privind înfăptuirea justiției penale. ... 149. Obiectul juridic constând în valoarea socială ocrotită ocupă un rol central în construcția de către legiuitor a incriminării și, din această perspectivă a obiectului juridic al infracțiunii, legiuitorul a înțeles să asocieze valorii sociale reflectate în relațiile sociale, în legătură cu regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
a dat consimțământul. ... 114. Având în vedere obiectul material al contractului de arendare, respectiv bunurile agricole (în special imobile) și importanța lor pentru asigurarea hranei și, implicit, pentru supraviețuirea civilizației umane, prevederile constituționale prin care proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal, precum și măsurile legale adoptate de legiuitor pentru apărarea proprietarilor și a dreptului de proprietate, inclusiv prin limitarea în timp a duratei acestui contract, Curtea constată că materia arendării (respectiv reglementările supuse controlului de constituționalitate și care
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]