29,357 matches
-
fi luate: decizia de a cumpăra produsul; decizia de a nu cumpăra produsul; decizia de a amâna cumpărarea; decizia de a înlocui produsul selectat inițial cu un alt produs. 12.1.5. Comportamentul post-cumpărare Pentru a avea succes pe piață, ofertantul trebuie să înțeleagă faptul că obiectivul său nu este doar acela de a atrage clientul, ci și de a-l fideliza. Cu alte cuvinte, el nu trebuie să fie interesat doar să vândă, ci trebuie să fie preocupat de gradul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
persoane experiența pozitivă legată de produsul/serviciul achiziționat, în timp ce un client nemulțumit se va plânge altor unsprezece persoane. Prin urmare, publicitatea negativă se răspândește mult mai repede decât cea pozitivă și, în scurt timp, poate avea efecte nedorite asupra imaginii ofertantului. 12.2. Riscul în procesul de cumpărare Aflat în fața unei anumite oferte, cumpărătorul potențial dorește să obțină cât mai multe informații despre aceasta, tocmai pentru a putea evalua riscul implicat. Amânarea momentului achiziției, evitarea cumpărării unui anumit bun economic, orientarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
pot reacționa diferit: unii își pot asuma riscul și vor cumpăra produsul, alții vor renunța la achiziție, dacă riscul perceput nu poate fi asumat. Cunoscând aceste tipuri de riscuri pe care consumatorul le poate percepe înaintea sau după efectuarea achiziției, ofertantul trebuie să pună la dispoziția clienților săi potențiali atât produse/servicii de o înaltă calitate, cât și o serie de informații legate de acestea, astfel încât starea de incertitudine pe care o poate traversa consumatorul să fie cât mai mult diminuată
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
că acestea trebuie să fie de nivel corespunzător scopului și obiectivelor proiectelor. Alegerea proiectelor de solicitanți trebuie să se facă în funcție de capacitatea managerială a managerului de proiect, obiectivele propuse, complexitatea și gradul de dificultate a resurselor puse la dispoziție de ofertant, costul proiectului, termenele de realizare, volumul și calitatea informației etc. Valoarea informației în legătură cu proiectul ce urmează a fi realizat capătă o importanță din ce în ce mai mare<footnote Dijmărescu, I., Managementul inteligenței economice, Editura Lumina Lex, București, 1998. footnote> și depinde de: pertinența
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
se fac vinovate de declarații date cu rea credință cu privire la informațiile solicitate de autoritatea contractantă, au încălcat prevederile unui alt contract etc. Un pachet important de condiții se referă la criteriile de eligibilitate, care sunt stabilite de conducătorul de program. Ofertanții de proiect vor certifica, în forma în care li se solicită, că nu se află în una din situațiile de incompatibilitate cu condițiile de participare la competiție sau cu criteriile de eligibilitate prezentate. Organizarea și derularea competițiilor de proiecte, pentru
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
participe la competiția de proiecte următoarele date: prezentarea programului, cu precizarea următoarelor elemente: scopul, obiectivele, conținutul tematic, calendarul acțiunilor și bugetul alocat; instrucțiuni privind condițiile și modul în care se poate solicita și obține finanțarea, respectiv: criteriile de eligibilitate ale ofertanților; categoriile de proiecte/acțiuni/activități care pot fi finanțate prin program; instrucțiuni de elaborare și prezentare a propunerilor de proiect, inclusiv formularele de propunere de proiect; criteriile și modul de evaluare și selectare a propunerilor de proiect; modelul de contract
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acordă un anumit punctaj, în funcție de impactul acestuia în viața economică, științifică, socială, care însumat este egal cu 100 de puncte. În funcție de numărul de puncte obținut se face ierarhizarea priectelor, în limita fondurilor disponibile. Conducătorul de program comunică, în scris, fiecărui ofertant situația proiectului său, dacă a fost sau nu acceptat la finanțare. În cazul în care un ofertant nu este mulțumit de punctajul primit, respectiv locul ocupat în ierarhizarea proiectelor, poate depune contestație. Contestațiile se pot rezolva de o echipă de
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
100 de puncte. În funcție de numărul de puncte obținut se face ierarhizarea priectelor, în limita fondurilor disponibile. Conducătorul de program comunică, în scris, fiecărui ofertant situația proiectului său, dacă a fost sau nu acceptat la finanțare. În cazul în care un ofertant nu este mulțumit de punctajul primit, respectiv locul ocupat în ierarhizarea proiectelor, poate depune contestație. Contestațiile se pot rezolva de o echipă de evaluatori sau de conducătorul de program. Rezultatul contestației se transmite contestatarului și poate, sau nu, modifica lista
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
căile de acces provizorii, sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon (pentru organizarea șantierului și definitive), căile de acces și comunicații, programul de execuție a lucrărilor, trasarea lucrărilor, protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier, măsurarea lucrărilor, laboratoarele contractantului (ofertantului) și testele care cad în sarcina sa, curățenia în șantier, serviciile sanitare, relațiile dintre contractant (ofertant), consultant și persoana juridică achizitoare (investitor), memoriile tehnice. La elaborarea proiectului tehnic trebuie respectate următorele cerințe: să fie astfel elaborat încât să fie clar
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
căile de acces și comunicații, programul de execuție a lucrărilor, trasarea lucrărilor, protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier, măsurarea lucrărilor, laboratoarele contractantului (ofertantului) și testele care cad în sarcina sa, curățenia în șantier, serviciile sanitare, relațiile dintre contractant (ofertant), consultant și persoana juridică achizitoare (investitor), memoriile tehnice. La elaborarea proiectului tehnic trebuie respectate următorele cerințe: să fie astfel elaborat încât să fie clar și să asigure informații corecte, contractantul (ofertantul) să poată elabora (pe baza proiectului tehnic) oferta, să
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sa, curățenia în șantier, serviciile sanitare, relațiile dintre contractant (ofertant), consultant și persoana juridică achizitoare (investitor), memoriile tehnice. La elaborarea proiectului tehnic trebuie respectate următorele cerințe: să fie astfel elaborat încât să fie clar și să asigure informații corecte, contractantul (ofertantul) să poată elabora (pe baza proiectului tehnic) oferta, să analizeze datele tehnice și tehnologice necesare stabilirii valorii ofertei. 2) Caietele de sarcini - acestea se elaborează de proiectant și fac parte integrantă din proiectul tehnic și din documentele de licitație, reprezentând
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
raritatea resurselor, dacă nivelul performanței efective este corelat cu nivelul performanței necesare, respectiv cea cerută de regula de ierarhizare (corelația este relevată prin nivelul prețului). În acest caz, prețul reflectă o corelare a reprezentării subiective a necesității (cererii) la nivelul ofertantului de bunuri (respectiv o corelare a posibilității satisfacerii unei necesități, reprezentată subiectiv la nivelul solicitantului) cu oferta reală de bunuri, nu o relație între un volum total necesar de bunuri și nivelul cererii care trebuie satisfăcută. Performanța agentului se plasează
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nivelul de performanță este dat de măsura cheltuielilor. Ierarhiile create în sistem, în acest caz, reflectă efortul depus pentru realizarea bunurilor, independent dacă acestea sunt sau nu sunt corelate cu numărul tranzacțiilor posibile și necesare (nu reprezentările subiective la nivelul ofertantului și solicitantului). Un asemenea sistem ar putea fi definit ca sistem planificat; chiar dacă există un exces de ofertă de bunuri, aceasta apare ca fiind creată artificial, neexistând o corelație relevantă prin nivelul prețurilor. Faptul nu înseamnă însă că sistemul are
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de opinii interesante cu privire la înțelesul termenului de piață aparțin Comitetului Național al Curții Supreme de Justiție din SUA. Acesta prezintă piața ca fiind: a) sfera rivalității concurențiale în care poate avea loc neîngrădit transferul decisiv al afacerilor comerciale de la un ofertant al bunurilor și serviciilor la altul; b) o relație economică între vânzători și cumpărători, ale căror granițe nu sunt definite nici prin aria geografică și nici prin limitele și clasificările de produse; c) cadrul în care se poate determina dacă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în unități fizice și în unități de măsură convenționale), și în sens larg, reprezentând ansamblul subiecților care pot exercita o anumită influență asupra vânzărilor unui bun economic sau asupra activității unei organizații. Participanții principali la piața concurențială sunt producătorii, ca ofertanți de factori, bunuri și servicii, și consumatorii, în calitate de cumpărători. Între aceștia există o puternică legătură, care pune în evidență solidaritatea funcțională a pieței<footnote J.K. Galbraith, N. Solinger, Almost Everyone's Guide to Economics, Houghton Mifflin Co., Boston, 1987, p.
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
perioada 1991-2000; - creșterea numărului de pensionari prin: acordarea de facilități la pensionare; reducerea vârstei de pensionare; reducerea stagiului de cotizare; - scăderea veniturilor persoanelor vârstnice, prin fenomenul inflației (în perioada 1994-1995, inflația a ajuns la 110-120%Ă; - creșterea șomajului prin restructurarea ofertanților de locuri de muncă, ceea ce implică imposibilitatea de a găsi un loc de muncă după împlinirea vârstei de 50-55 de ani; - desființarea, în mediul rural, a CAP-urilor și a IAS-urilor; - prevalența bolilor specifice vârstei a treia (boli degenerative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
un anunț într-o publicație (să zicem, în revista 22) cum că ești în căutare de persoane care, contra cost, să aplice, din când în când, chestionare în zona lor de domiciliu, se va întâmpla, cu certitudine, ca aproape toți ofertanții să fie persoane cu atitudini și opinii politice apropiate de cele promovate de revistă. Și cum revista pomenită este - sau a fost în primii ani de după apariție - puternic ancorată într-o anumită zonă a spectrului politic, e limpede că și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
respectivă. Posibilitățile unei distorsionări a rezultatelor sunt mai mari în situații de această natură, deoarece aici nu funcționează, ca în cazul votului, un criteriu extern indubitabil de validare. Cu atât mai mult, deci, ar trebui să opereze onestitatea profesională a ofertantului de sondaje. Dincolo de acest îndemn, dacă sondajele efectuate de cele două părți dau rezultate mult diferite, se impune recurgerea la alte surse de sondaje, neutre, în speță cele academic-universitare sau institute de sondarea opiniei, care și-au câștigat un prestigiu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anual în lire sterline și alte procente, cu subînțelesul că trebuia să se deplaseze pe o rază mare în spațiul extremoriental în care lucra compania. Oferta avea aspectul cel mai solid din lume și dădea amănunte din care rezulta că ofertanții erau bine informați asupra lui Ioanide; acesta nu mai puțin o dădu la o parte, ca un simplu joc de imaginație, asemeni scrisorilor de comerț din manuale. Avu intenția de a scrie Sultanei și începu astfel: "Ce te leagă pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
individului despre propria sa persoană trăsăturile specifice, comportamentul și angajează, în structurarea sa, atât în planul cognitiv (ce știe persoana despre sine, cât de bine se cunoaște), cât și planul afectiv (ce simte persoana în legătură cu imaginea de sine).30 Atât ofertanții cât și beneficiarii serviciilor sociale devin la un moment dat implicați în procese decizionale sau sunt puși în situația de a rezolva probleme de interes comun. Ofertanții sunt interesați să organizeze întâlniri cu grupuri de potențiali beneficiari pentru a defini
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cât și planul afectiv (ce simte persoana în legătură cu imaginea de sine).30 Atât ofertanții cât și beneficiarii serviciilor sociale devin la un moment dat implicați în procese decizionale sau sunt puși în situația de a rezolva probleme de interes comun. Ofertanții sunt interesați să organizeze întâlniri cu grupuri de potențiali beneficiari pentru a defini și orienta misiunea și politica organizației, ca și pentru a iniția sau dezvolta servicii sociale și în acest caz au nevoie să știe care ar putea fi
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
socioeconomice, bunurile schimbate nu sunt studiate pentru ele însele, ci pornind de la actorii care le fac să circule și de la "regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă" sau "clasică". Motivul este că această sociologie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
resurse de petrol și gaz în Marea Britanie și Norvegia. Însă în ultimii ani preocupările privind securitatea energetică au reapărut, pe de o parte, datorită epuizării rezervelor din UE și pe de altă parte pentru că au crescut îndoielile legate de siguranța ofertanților străini, în special din Rusia. Rolul Comisiei Europene în acest domeniu a constat în: stabilirea nivelului stocurilor de petrol de rezervă sau de urgență; purtarea de dialoguri pe teme energetice cu țări sau grupuri de țări (cum ar fi OPEC
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Moore definește ecosistemul digital ca „o comunitate economică” susținută de o bază formată din organizații și indivizi. Această comunitate economică produce bunuri și servicii de valoare pentru clienți, care sunt ei înșiși membri ai ecosistemului. Organismele membre includ, de asemenea, ofertanți, producători, competitori și alți asociați”. Ecosistemul pentru afaceri a fost, de asemenea, definit în funcție de peisaj (landscape). Kauffman (1993) definește fitnessul peisajului ca o structură reprezentând fitnessul unui organism în mediul său înconjurător. Peisajul fitness poate fi imaginat ca un plan
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Teoretic, există două tipuri de concurență, exprimând diferențe atât în ceea ce privește gradul de rivalitate a participanților la schimb, cât și condițiile de confruntare pe piață: concurența perfectă și concurența imperfectă. Concurența perfectă presupune un asemenea raport de piață în care toți ofertanții sunt capabili să vândă toate produsele pe care le pot oferi la prețul pieței, fără a-l influența în mod hotărâtor. Totodată, se presupune că și cumpărătorii pot achiziționa ceea ce doresc și cât doresc la prețul pieței, pe care nu
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]