3,226 matches
-
mea rănită...) Deținător de mari rezerve spirituale, conștient de condiția limitată a eului, în ceasurile de deznădejde, se avântă pe verticală, învocând angelicul, sperând să găsească un răspuns la toate... și o împăcare cu sine. Simboluri precum: „în care se oglindește chipul Cerului/primindu-te cu brațele deschise”; „păsări de fum zvâcnesc spre libertate”; „îmbrăcându-te cu suave umbre de fluture...”; “călători stelari - /pribegi într-un Univers nemărginit,”; „înmugurind Clipa,/ înnobilându-ne zborul,”etc., accentuiază dorința poetului de a evada din
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina Popescu În căutarea ultimului element Monodramă Decorul: La malul mării. Personajele: Roza. Se aude sunetul mării. Pe un șezlong, Roza, privește apa, nisipul, cerul și ascultă.) Roza: Apune soarele. O ultimă dâră de foc se oglindește în apă. Cred că-i este sete, dar apa e îndărătnică și pata de foc se retrage treptat. Privește! Un val își ridică spinarea și lumina pare să se înece. Se ridică de pe șezlong și se plimbă.) Ce caldă-i
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
Curcubeul își răsfira degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tuse, Picurând din stele roua pe sepale și tulpina. Florile de mușețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamătă în pulsul ierbii, verdele, plin de sfiala, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
Toate Articolele Autorului Floarea soarelui și-ascunde chip sub bor de pălărie, Unduindu-și mlădios trup prin maci și spic de grâu, Clipele se frâng pe coama răzvrătita, brumărie A căluțului ce-n goana spinteca al apei rău. Fluturi și-oglindesc în lacuri aripile obosite, Buburuza ațipește pe-o brândușa ca-n povești, Printre lacrimi care spală anotimpuri logodite Cu beții de zile-apuse în solstiții fără vești. Tolăniți pe-o crizantema cu arcuș de brumă crudă Își alină întomnarea greieri poticniți
ULTIMUL OCHI DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379406_a_380735]
-
de decenii „Prieten drag”. De atunci, interpreta celui mai frumos cântec de iubire a prietenului, Pompilia Stoian e însăși prietenă celor ce o ascultă. Cântecul „Prieten drag” este întâiul care o înnobilează pe artista Pompilia Stoian. Cu el s-a oglindit în cristalurile vitrinelor sufletești ale publicului ei, cu el a încununat gândul publicului, cel mai condiționat de omenesc și cel mai determinant al omenescului. Cine murmură, acest cântec, nu va fi niciodată în stare să formalizeze jurământul, nu va fi
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
aspre de cuțite.Troițe de lavandă mai fumegă mocnit,... XII. ÎȚI LAS ZĂLOG UN MAC, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015. Te regăsesc ades în necuvântul serii, În zâmbete de nuferi ce se-oglindesc pe lac, Vâltorile de gânduri din portul nerăbdării Ți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfac Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea, Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze, O lacrimă de-alean să
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
amănunt în zodie de vânt, Dar visul este vis.N-am cum să vin, să-mi fii, Zălog îți las un mac în fiece cuvânt! Citește mai mult Te regăsesc ades în necuvântul serii,În zâmbete de nuferi ce se-oglindesc pe lac,Vâltorile de gânduri din portul nerăbdăriiți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfacMov aripi de saten să-ți mângâie durerea,Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze,O lacrimă de-alean să-ți tulbure
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin de sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen,În pupila lor zglobie se-oglindește melancolicFir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben,Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic.Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin de sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit,Iar pe-nmugurite ramuri,delicat
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
PASIUNE Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1697 din 24 august 2015 Toate Articolele Autorului SOARELE IUBIRII Sărută-mă în zori cu-o rază, Împlinește-mi visele... Dăruiește-mi o zi nouă... Limpezește-mi mințile! Îmbrățisează-mă când cerul Își oglindește-n val albastrul... Zeul pasiunilor, de foc, Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea... Păcatul și dorința... În brațe vei avea vulcanul... Lava-ți va topi ființa! Răcorește-mă spre seară Când amurgu-i pe cărare... Fă-mă să mă
FARMEC ŞI PASIUNE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379612_a_380941]
-
Când poetul se apropie de sufletul său ancestral din care izvorăsc harurile poeziei pure cu intenția de a ne descoperi frumusețile paradisului etnic românesc, se depășește pe sine, trece dincolo de arta poetică și cântă cu îngerii pământul în care se oglindește cerul desfăcut în focși aur.”( ibid. p.26) Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și mărturisitor, mărturisea că Imnul „Rugăciune”, poeziile Eminului pentru cei din temnițele regalo-comuniste erau considerate <>, iar o altă demnitate a Neamului nostru dac, la rându-i
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Sa Prietenie. Prietenia dacă nu e absolută, nu e divină și deci nu este adevărată. Absența Prieteniei din lume conduce omenirea sub imperiul erorilor. În trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
te iubesc, febrilă, o știe însăși marea, Sub pura, diafana perdea de pescăruși, Lumina-n curcubeul ce frânge depărtarea Și florile plăpânde pe sobri, reci scoruși. Ne-am fost promiși pe viață din timpuri depărtate, Când răsăritul încă nu se-oglindea pe cer, Iar stelele de gheață oftau, îndurerate, Ca martore-n crearea unui destin-mister. Te gust c-un dor fanatic în fiece secundă, Cobor pe trepte-n flăcări din vastul meu adânc, Vibrez sub a ta voce, tăcerea-ți mă
CÂT TE IUBESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381119_a_382448]
-
cuvântul de ordine care va aduce marile schimbări. Dar, deși profeții prezintă această importanță, ei nu sunt întotdeauna simpatizați și nici măcar prețuiți în măsura în care o merită... Filosofia vine din cele mai mari adâncuri, ca izvoarele reci și limpezi, cari intonează deasupra, oglindind cerul, trilul etern al pământului.” (Vasile Băncilă, Opere, vol.IV, Ed. Istros-Brăila-2006, p. 320) Acest lucru s-a răsfrânt esențial și existențial asupra profetului nostru Mihail Eminescu. Intelectualul rafinat prin geniul erudiției sale cultural creștine care pătrunde în actul liturgic
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
au deschis ferestre, M-a ispitit cunoașterea din lume, Să descifrez iubirile terestre... Și căutând prin tainele-adunate În faldurile vii de primăvară, Ți-am întâlnit privirile mirate, Ce-mi deslușeau dorințe-ntâia oară. Te-ai înălțat cu valurile-albastre Să-mi oglindesc în ele nemurirea, Dar prea departe-s undele de astre Și nici nu pot să-mi părăsesc menirea. Doar șoaptele-ți răstălmăcite-n floare Pe ramurile clocotind de verde M-ademeneau în tainica-ți vâltoare, În care-un înger, veșnicia
AMANDAR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381151_a_382480]
-
trupul greoi primenit continuă mereu previzibil 6 cu capul în nori desenând cu ochii deschiși visele pe cer aruncă la picoare viața- monedă cu două fețe -Rișcă sau marcă? atunci înrădăcinatul se înfipse strașnic în pământ 7 cer senin visul oglindit pe bătaia inimii murmură melodia sufletelor agățați pe-un colț de lună clopoței parfumați îți străjuiesc drumul către mine 8 umbrele trecutului și-au lăsat autograful pe pereți- grafitti alb- negru tăcut precum un film mut imaginile aleargă una peste
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
de zi când soarele-o s-apară Ei se deschid cu teamă, curioși Ca și seninul cerului de vară Sunt ochii tăi albaștrii și frumoși. Ei mă încântă cu frumusețea lor, Ca și raza de lumină din zoriș Ce se oglindește-n roua florilor, Îmbrăcându-le în mi de culori. Ca și seninul cerului de vară. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: RONDELUL OCHILOR ALBAȘTRII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
RONDELUL OCHILOR ALBAȘTRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381253_a_382582]
-
corbii durerii barbar mă lovesc,Am ceață pe gene, nu văd înainte...... XXVI. ÎNGERUL DIN SUFLET, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. (mamei mele) Înfloresc amintiri sub cascada de ploi (Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam, Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău - un concert de viori, Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din sori. Mi-ai lăsat, pe sub gând, o fărâmă de stea, Să
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nea. Dacă-o punte ar fi peste ziua de ieri, Ai atinge-o discret cu miresme de veri. Din clepsidra cu nopți risipite-n convoi, ... Citește mai mult (mamei mele)Înfloresc amintiri sub cascada de ploi(Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam,Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău - un concert de viori,Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din sori.Mi-ai lăsat, pe sub gând, o fărâmă de stea,Să
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
tăi se-agață iubirea-ți ce mă doare iar ochii mei sunt ai tăi ochi păgâni în rocadă asta se tocește visul un soare strălucește în ochii mei nocturni ai tăi sunt nemurirea ce-ascunde-n ea abisul Cum ochii vor să oglindească întotdeauna artă ai mei sunt prea romantici, ai tăi sticlesc în mine soarta Sonnet 24 William Shakespeare Mine eye hath played the painter and hath steeled Thy beauty’s form în table of my heart. My body is the frame
SONET 24 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381361_a_382690]
-
SIRENĂ Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului MICA SIRENĂ Ea trăia fericită-ntr-un castel de mărgean În apa dintâia, departe și pururi albastră A marelui cald, maiestuos și pacific ocean, Oglindind veșnic cerul ca într-o fereastră. Și crescută-n candoare de delfinii cei buni, Se-nvelea doar în algele verzi, mătăsoase Și era fericită când căluți mici și bruni O purtau în viteză prin adâncuri stâncoase. Și avea mulți prieteni
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
adâncuri stâncoase. Și avea mulți prieteni în adâncul tihnit, Răsfățată de pești, de meduze mițoase, Si de scoici ce de dragu-i zămisleau chinuit Boabe mari și perlate albe, roz, prețioase. Dar crescut-a copila și în ochii ca zarea Se-oglindeau acum nori de tristețe și dor. Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea lumii Ce-ntinzându-și năvodul, uneori fără rost, Se gândea filosofic că bogați
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
deschisă vederii, Tivită cu galbene flori, Ce dulce e taina-nserării, Cu tandri și-nviați fiori. Noaptea, sub clarul de lună, Scăldați în marea de dor, Cerbi și ciute se-adună, Se-adapă la limpede izvor. În luciul apei se-oglindesc, Ochii le scânteie ușor, Cercuri pe ape se lărgesc, Mierlele cântă în cor. Referință Bibliografică: Când trec agale cerbii / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Tomoni
CÂND TREC AGALE CERBII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381445_a_382774]
-
în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului Din alte ere, o amintire grea se scutură nostalgic pe o stea, fără odihnă și fără de scuturi se odihneau tăceri de începuturi, iar prin munte, cărare de bazalt se oglindea tărâmul celălalt. Cu pleoapa mea, cu pleoapa grea iertarea de la ceruri tot se vrea, prin rana ca o lacrimă ce sapă în ochiul plin cu picături de apă. Referință Bibliografică: Cu picături de apă / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CU PICĂTURI DE APĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381449_a_382778]
-
au inundat CULORILE. Numai sensul iubirii a rămas alb. CĂLĂTORIE Între Alb și Negru pendulează sufletul meu. Vasul iluziilor mă poartă pe marea vorbelor nerostite, încă. Aștept să se ivească, în zare, portul speranțelor împlinite. Mă mai aștepți? INDIGO Mă oglindesc în mine că într-un lac adânc. Privesc... Corabia speranței albă, alunecă ușor. Păsările cărți mă Ating cu aripile lor îngălbenite. Fiecare atingere o cunoaștere-n plus. Pe stâncă aceea, indigo, Ai naufragiat, demult. ARHAISME Răscolesc cu un creion de
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]