1,402 matches
-
străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie ne contrariază și ne revoltă ca fiind o epocă ieșită din religie. Ea ne descurajează să punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care este emisfera luminoasă a conștiinței, e locuit de rațiunea cunoscătoare cu numeroasele ei categorii funcționale; celălalt, care este emisfera inferioară, înecată în umbră din ce în ce mai adâncă, constituie domeniul inconștientului. Lucian Blaga imaginează acest inconștient ca fiind o răsfrângere sau o oglindire în negura adâncului a emisferei luminoase a conștiinței. Dacă emisfera conștientă e organizată și articulată din categoriile cunoașterii, la fel emisfera obscură e organizată în categoriile creatoare ale spontaneității. Ca și la Jung, inconștientul e dinamic și în necontenită activitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
regrupa în memorie în funcție de legăturile asociative sau de apartenență la o categorie comună. Cuvântul începe să fie legat de contextul practic înainte de a fi legat de contextul verbal. Dar numai înăuntrul unui context verbal cuvântul poate deveni un mijloc de oglindire a realității și de comunicare. Aceasta corespunde stadiului narațiunii asupra căreia insistă Luria și care constituie o eliberare în raport cu contextul situațional. Inabilitatea copilului rhinolalic în povestire, narațiune, este astfel explicabilă deoarece modificările fonetice ale cuvintelor, se repercutează și asupra contextului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
recunoscută, nu-i permite lui Faust să obțină rezultate practice. Această cunoaștere îi asigură o legătură cu realitatea, dar nu suficient de puternică pentru a putea schimba ceva în mersul lumii: Chip al divinității, eu, care m-am crezut/Aproape oglindire de veșnic-adevăruri,/Eu, mie, desfătare-n aprinsul clar de ceruri-ți jupuit de orice înveliș de lut"123. Cunoașterea intelectuală, teoretică, nu poate ridica omul la nivelul absolutului, și nici nu-i poate oferi acestuia puterea de a schimba lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o oglindire a vieții (elemente reale) în mod fabulos (elemente fantastice, supranaturale); - reflectă felul de a gândi și de a simți al poporului român; - atât elementele reale, cât și cele fantastice nu sunt decât niște simboluri ale vieții sociale și ale caracterelor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din perioada primitivă, prin cea arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în legendă, cât și pentru paleofolclor în general. Prozatorul și folcloristul Eugen Agrigoroaiei a trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conceptelor (abstracțiuni ale unor date directe ale experienței). Deci tratarea realistă a acestei naturi secunde, cogitale, [s.n.] o constituie nu dezvoltările algoritmice (calculatoare), ci combinarea logică a axiomelor. Tot ce se interpune între subiectul raționant și "datum"-ul noțiunilor, tulbură oglindirea lor în spirit 51. Deși remarcile poetului român se referă la condiția operei științifice, ele pot fi ușor extrapolate la domeniul artei, în speță, al "lirismului absolut". Secvență descriptiva de mai sus conduce la un trop central, unul din "riturile
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ornamentul tetradic este În concordață cu un anumit fel de a fi În lume și de a Înțelege lumea, ce anume reflectă ornamentul moebiusianic? Ce a produs trecerea de la primul către cel deal doilea? Faptul că ornamentul tetradic este o oglindire atât de evidentă a structurilor lumii 283 premoderne, ne poate facilita drumul către Înțelegerea ornamentului moebiusianic. L. Berger și T. Luckmann propun În domeniul sociologiei cunoașterii conceptul de construire socială a realității . Acest concept implică două afirmații: realitatea are o
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe, oglindirea întregului : întregul ființei tale particulare, întregul lumii reale și întreaga încărcătură de posibil pe care realul o presupune. Or, o altă linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche se leagă tocmai de tema totalității, a împlinirii. Libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și treceau sub tăcere adevărurile transcendente, asemenea unor maeștri budiști care se mărgineau să predice respingerea limitărilor psihologice. Literatura filocalică e centrată pe aceeași temă, iar Filotei Sinaitul folosește, pentru cunoașterea unitivă, metafora peceții luminoase, mai puternică decît cea a oglindirii. Să ne păzim cu toată atenția inima de gîndurile care ar putea întuneca oglinda sufletului, în care obișnuiește să se întipărească și să se fotografieze (photeinographeístai) Isus Christos, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu (Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 23, traducere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se putea adumbri cîteodată, putea suferi eclipse. Dacă lumile tradiționale se priveau pe ele înseși și universul ca domenii unde se pune în operă ordinea divină, ele puteau fi tentate cîteodată să se construiască ca expresii ultime, și nu ca oglindiri dinamice ale acestei ordini. Continuitatea descendentă care proiecta legea divină în organizarea socială putea anestezia cîteodată conștiința rupturii de nivel pe drumul ascendent al participării omului la absolut. Mai cu seamă cînd o religie devine religie de stat, divinul riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă, în țesătura lui, ceva din bogăția de nesistematizat a misterului. Or, gîndirea de tip apofatic fie ea tradițională sau modernă se orientează spre transcendent pornind de la asemenea oglindiri și urme ; se sprijină pe contrarii aflate în coprezență și tensiune, asemenea unor poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă succesiv tot lanțul inferenței care leagă capetele. Lucrul cel mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și îi dau un sens viu, nefracturat. Cu cît un simbol se întrupează într-un lucru mai mic, mai banal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a ochilor, o simetrie care face să corespundă prin răsfrîngere chipul de jos cu cel de sus, dreapta cu stînga celor două chipuri, situația interioară a celui din jos cu situarea polară, învăluitoare a celui de sus. însă dincolo de simetria oglindirii, există o acută diferență calitativă, imediat și în mod firesc perceptibilă. Ea e dezvoltată masiv de speculațiile teologice, potrivit cărora privirea divină este propriu-zis existențiatoare : ea nu doar susține, ci, mai atîrnat un chip al lumii în care omul face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
după chipul lui Dumnezeu, omul are calitatea unei imagini secunde, reflectate. în el se oglindește imaginea primă a lui Dumnezeu, care este Christos, imagine dinlăuntrul Treimii, imagine metafizică. între perspectiva umană și cea divină există un raport de răsfrîngere, de oglindire, de simetrie, dar e o simetrie asimetrică, dată fiind diferența ontologică și cognitivă dintre cele două. Deosebirea lor radicală nu revine totuși la o iremediabilă separare, la un paralelism de nedepășit. Potrivit doctrinei creștine a imaginii, chipul christic se oglindește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]