1,313 matches
-
la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că "importanța lor (a Memoriilor) nefiind de ordine istorică, ci de ordine psihologică, stricta exactitate trece pe al doilea plan" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. III, 1998, pp. 413-414). 9 În Vremea, an V, nr. 258, 9 oct. 1932. În articolul "Bizu" (din Viața literară, an VII, nr. 139, 1-20 dec. 1932) Lovinescu răspunde obiecțiilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
importanța lor (a Memoriilor) nefiind de ordine istorică, ci de ordine psihologică, stricta exactitate trece pe al doilea plan" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. III, 1998, pp. 413-414). 9 În Vremea, an V, nr. 258, 9 oct. 1932. În articolul "Bizu" (din Viața literară, an VII, nr. 139, 1-20 dec. 1932) Lovinescu răspunde obiecțiilor lui Cioculescu, solicitând să fie judecat nu prin raportare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-a, nr. 899, 19 dec. 1937. 60 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Diana", în Adevărul literar și artistic, an XVI, nr. 841, 17 ian. 1937. 61 G. Călinescu, "Eugen Lovinescu", în Viața Românească, an XXIX, nr. 7, iulie 1937. 62 Gabriela Omăt semnalează geneza personajului Tanti Dora, identificat unui model real: Antoaneta Lovinescu, mama lui Anton Holban, sora criticului; mama lui Lovinescu din Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514. 65 Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe Lulù jucând tenis. 67 Dorința femeii se aprinde la lectura următorului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
toate forțele sufletești prin întreținerea unei febre continue, de care omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune poetică: procesul cel mai obișnuit al creației artistice". 99 Vezi comentariul Gabrielei Omăt din E. Lovinescu "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 484-485. Femeile la care se referă frecvent Lovinescu sunt Eugenia Pop (E.P.) și Ioana Postelnicu (Popea). 100 Aflând că Lovinescu e bolnav, Tudor Arghezi publică o scrisoare deschisă (în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104 "Mite pasă...mite. D.E. Lovinescu răspunde d-lui Al. Tzigara-Samurcaș", în Adevărul, an 49, nr. 15561, 20 iunie 1935. 105 După Gabriela Omăt, interviul cu I. Șicloveanu (din Facla, an XIV, nr. 117, 23 dec. 1934) relevă "un adevărat complex Eminescu de care criticul a suferit" (vezi notele din vol. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 339-341). 106 Iată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modele", de vreme ce "prefera pe egali, dar mai ales pe cei mai mici". Aceeași atitudine se regăsește la E. Lovinescu, care, în anii formării, prefera să-l cultive pe obscurul D. Evolceanu, iar nu pe Maiorescu sau Iorga (vezi notele Gabrielei Omăt despre relația lui E. Lovinescu și D. Evolceanu în volumul E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 612-616). După cum observă René Girard, "pretutindeni, în secolul XIX, spontaneitatea devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pp. 184-185. 180 Un fragment consistent din celebrul "roman" poate fi citit și în versiune românească vezi volumul Sacher Masoch, Venus în blană, traducere de Tinu Pârvulescu, în volumul Caiete, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 23-46. 181 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la articolul lovinescian "Psihologia erotică a lui Eminescu" (publicat în Rampa, an. 17, nr. 5088, 25 dec. 1934), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 341-342. Vezi, de asemenea, E. Lovinescu, Scrisoare către o persoană neidentificată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Memoriile sale sunt frumoase și cu valoare literară, dar de creațiune tipică în felul caracterelor lui La Bruyère". 196 Idem, p. 367. 197 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 558-560). 198 E. Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care le va fi avut și rostit în realitate" (E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 182). 200 "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. Gabriela Omăt afirmă că E. Lovinescu e cel mai important critic român care și-ar fi sacrificat acest prestigiu (de critic, n.n.) în schimbul succesului ca romancier "Din faptul că public al patrulea roman rezultă o încredere în legitimitatea și viabilitatea acestor activități
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
313). 204 Șerban Cioculescu, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, pp. 337-338. 205 Ion Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului luat de Pericle Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 416-417. 218
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
București, 1995, 450-451; Micu, Scurtă ist., II, 208-209; Rotaru, O ist., IV, 489-491; Ovid S. Crohmălniceanu, Literatura română și stilul Jugend, SXX, 1997, 1-3; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 149-157; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 557-559, 661-662; H. Bonciu, DCS, 96-97; Ovid. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 172-178, 200-201; Const. M. Popa, Figuri și intervale, R, 2000, 11; Popa, Ist. lit., I, 261-262; Lovinescu, Sburătorul, V, 70, 76
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Blaj 1060 1981 2002 Prințul alb 1033 2000 Schwartzer prinz 1031,1033,1043,1072 2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂRĂRIȚE - Cosmos bipinnatus Cav. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Omăt 1033 2000 Ruhm 1029 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂRĂRIȚE - Cosmos sulphureus Cav. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diablo 1029 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── OCHIUL BOULUI - Callistephus chinensis (L.) Nees ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
153-156; Doinaș, Lectura, 182-187; Tomuș, Mișcarea, 57-69, 90-93; Felea, Prezența, 197-200; Iorgulescu, Ceara, 129-134; Pop, Lecturi, 57-62; Mircea Martin, Poezia regăsită, RL, 1989, 4; Gheorghiu, Reflexe, 67-71; Flămând, Intimitatea, 76-87; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 408-433; Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Gabriela Omăt, Poetul își asumă răul din lume, RL, 1990, 23; Nicolae Manolescu, Proza lui A. E. Baconsky, RL, 1990, 40; Mircea Martin, A. E. Baconsky redivivus, JL, 1990, 42; Ioan Holban, Vor apăra profeții... înnoitorii... oamenii viitorului, CRC, 1990, 47; J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
A fost prima replică ce a răsunat în capitala acestei Franțe - Atlantide a noastre. Ne imaginam un bătrân venerabil - ale cărui trăsături îmbinau nobila prestanță a străbunicului nostru Norbert și solemnitatea faraonică a lui Stalin -, un bătrân cu barba de omăt, așezat la o masă luminată trist de un sfeșnic. Vestea ne-o dăduse bărbatul de vreo patruzeci de ani, cu ochi ageri și aer hotărât, care apărea în fotografiile din cele mai vechi albume ale bunicii. Acostând în barcă la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana, pe când sub cerul lânos cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vitejii... Peste tot se întinde lințoiul de omăt, iar pe străzile 6 parcă dispărute sub zăpadă se văd mișcându-se încet sănii, ca-n poveștile bunicilor de odinioară. Mă învârt în casă fără rost, de colo colo. Încerc să răsfoiesc o carte, dar rândurile îmi joacă pe dinaintea ochilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Din nou mă reped la fereastră și privesc îndelung grădinile poleite de neaua moale ce s-a așternut molcom, copacii pudruiți de gheață, țurțurii de la streșinile adăposturilor din împrejurimi, cerul ascuns sub o pâclă deasă, natura moartă, viscolul ce spulberă omătul de pare că însăși atmosfera tremură de frig... Și ceasurile trec în neștire. Când aud șuieratul înfiorător al crivățului care stinge viața în treacătul său, mă gândesc la zilele însorite petrecute acolo, pe țărmuri îndepărtate ale Sud-Estului Asiei și Oceaniei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de mare valoare artistică. Soarele se cobora spre apus Într-un ocean de flăcări, și razele lui străbăteau ca niște săgeți de aur printre frunzele copacilor prăfuiți. Munții se Învăluiau treptat cu o mantie roșietică, iar vârfurile lor, acoperite de omăt, păreau Încununate cu diademuri strălucitoare. Umbrele se luptau cu lumina și se ridicau pe poalele dealurilor; cerul limpede și transparent se Întindea deasupra noastră ca un văl subțire și albăstrui, prin care se zărea, ca prin vis, lucirea argintie a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și mine plutesc Încet, maiestos, amețitor, cu jocul lor vrăjit Împingându-mi gândurile departe, către marile Întrebări neliniștitoare, pentru ce a făcut Homo sapiens tot drumul acesta extraordinar de la atomul inițial până la materia cenușie?!!... Totul este alb Împrejurul nostru și omătul cade neîncetat, ca și când ar vroi să ascundă orice urmă de verdeață. Brazii 574 sunt acoperiți cu țurțuri, atmosfera Încărcată cu negură și soarele s-a ascuns nu știu unde, pentru ca să nu-i degere nasul. Spectacolul e frumos, dar Îmi place a-l
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batâr un harapnic. - Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei sa te bușască cei handralăi prin omăt? Acuș te descalț! Văzând eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor. Și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Gerul și Crivățul în ajutor. - Unde ești, Ghiocelule? au strigat cei doi. Nai înghețat? Mai cutezi să te arăți? - Mi-a fost tare greu. Era cât pe ce să mă smulgă vântul, dar m-am ascuns sub un bulgăre de omăt. Soarele, auzind cu câtă bunătate vorbește Ghiocelul vrăjmașilor săi, i-a trimis în ajutor mulțime de raze calde, întărindu-l. Dimineața, Ghiocelul văzu răsărind alături de el frați și surori. - Babă-Iarnă, Moș-Omăt, hai să ne jucăm de-a prinselea! Așa s-
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
l/1953: Am jurat cândva să ne iubim/ Orice depărtare ne-ar desparte/... Alte munci mi te-au chemat departe/ Și acum, ce rar ne întâlnim!/ Uneori în calde seri, târziu,/ Vara toată, nu suntem alături/ Iarna, pașii noștri pe omături/ Urme-alăturate nu înscriu. Era oare nevoie ca Almanahul literar să reînvie moda romanțelor ieftine, care se tipăreau cu zecile în broșurele de cântece, acum două sau trei decenii?(...) Cu uimire am citit poezia lui V. Felea Iubește sportul: Iubește, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Barbu, „În așternerea văilor”, LCF, 1975, 19; Al. Piru, Profil liric, RL, 1975, 34; Mincu, Poezie, 154-155; Calistrat Costin, Nicolae Oancea - lirism și luciditate, O, 1976, 17; Iorgulescu, Scriitori, 120-121; Piru, Ist. lit., 501; Lit. rom. cont., I, 680-682; Gabriela Omăt, Viața e o șansă, CNT, 1986, 14; Romul Munteanu, Despre stele, concret și eroare, FLC, 1986, 24; Adriana Iliescu, Poezia firescului, RL, 1986, 26; Sultana Craia, Pierdut în vise, LCF, 1986, 35; Al. Piru, „Păsări apocrife”, SLAST, 1988, 32; Romul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]