18,249 matches
-
din Londra arta cea mai desăvârșită emană cea mai transfigurată și misterioasă spiritualitate, cel mai pur dincolo transuman: homo sui transcendentalis, cum aspira Friedrich Nietzsche, cel mai poet dintre filozofi. Repetăm: marea poezie pune în acțiune apriorismul fundamental al spiritului omenesc: voința de eliberare din finitudine, din sistemul limitelor, caracteristică a condiției onto-axiologice a ființei umane; oferă o deschidere aflată infinit la distanță de închiderea absolută a cercului, a pătratului și a complotului lor. Căci iată ce scrie Eminescu în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în acest noian își pot afla locul și poeții autentici, până la mesianicul poet nou. Precum și exegetul luminat cel care vede, se bucură și, pentru el, a transmite această bucurie constituie un comandament sacru, împărtășind altora, iluminați, cel mai elevat adevăr omenesc adevărul poetic. Suferința stare filozofică Suferința este stare filozofică. O filozofie orfică. Este Gânditorul lui Rodin, meditând asupra dramaticului destin uman, este Gândirea (model, Camille Claudel) a aceluiași sculptor, meditând la transcenderea suferinței prin impulsionarea la crearea unei ființări superioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de la erou, care în acest scop, fură focul de la Zeus, focul fiind spiritul creator. Precum este știut, tragediile sunt superioare estetic și ne impresionează inapreciabil mai mult decât comediile. Tocmai pentru că ele sunt stări filozofice consecutive meditației asupra dramaticei vieți omenești, datorită agresării omului de către destin sau de către om (homo homini lupus). Înalt filozofice sunt, alături de Prometeul eschilian Oedip și Antigona lui Sofocle, Hamlet, Regele Lear. Foarte semnificativă este cartea lui Oscar Wilde, De profundis, scrisă după condamnarea și căderea brutală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a vieții care va urma s-o petreacă ? Pentru el basmul, mitul este un joc de-a realitatea, un joc al imposibilului fabulos. Poetul este cel care rămâne în starea de har a copilului. Arta este primul copil al frumuseții omenești, al frumuseții divine. Al doilea copil este religia, sunt zeii, afirma Hölderlin. Armonia Constituită din triada melodicitatea, metrica și logica internă armonia dezvoltă virtuți sine qua non pentru ființa unui poem. (Baudelaire considera obligatorie și rima "Cel care nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a tot ce există", va clama Leopardi, astfel că "E funesto à chi nasce il di natale. Lirica lui Eminescu este un vast compendiu al imposibilului, dar și al încercării de depășire a lumii neputinței, a eșecului onto-axiologic al vieții omenești. Conștiința acută a imposibilului, a nereușitei existențiale începe cu ateismul din Mortua est ! -"Au sens e în lume ? Tu chip zâmbitor,/ Trăit-ai anume ca astfel să mori?/ De sens e într'asta, e-ntors și ateu"-; continuă cu radicala renunțare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat de două colectoare principale, Prutul în partea de est și Siretul în cea de vest. La intrarea în județ, în apropierea localității Lespezi, Siretul are o suprafață
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
l ghicisem eu pe al lui?... După cele relatate până acum i s-ar putea reproșa autorului că a înfățișat un personaj-fantomă, că n-a reușit să-i insufle viață, ca să-l puteți vedea viu și natural, cu îndeletnicirile sale omenești, cu marile calități sau oribilele defecte pe care, se știe, numai un om poate să le cumuleze. Oamenii au visuri, idealuri, au (dacă nu au, fac!) copii, case, proiecte de viitor. Unii râvnesc la posesiunea integrală a ideii, alții se
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
însăși istoria nu s a priceput să le transcrie. Și chiar cele cuprinse în vreo notă de subsol zac, după cum le arată și numele, prin cine știe ce colț uitat de lume. Altele au fost, ca mai tot ce este supus judecății omenești, interpretate, în mod fatal, eronat. Să luăm așadar spre exemplificare un moment înghețat în anonima uitare colectivă, mai exact acea perioadă de secol 19 a unei Rusii pe care nici praful nu mai reușea să o acopere. Un secol blând
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
teren estetic cu una ca Jennifer Lopez. Că până la urmă, cum bine ziceau aceiași specialiști, aia avea un cur cât casa și uite că nu-și mai făcea complexe, ba chiar și-l arăta pe tot ecranul televizorului întregii suflări omenești. Și tot așa, nimănui nu îi dăduse prin cap să se întrebe de ce nu iese și ea, ca toată lumea normală trăitoare la bloc, în capot și papuci să ducă gunoiul, ca pretext să rămână de vorbă cu doamna Veronica, vecina
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Pătrunjel scoase, din adâncul gâtului, un soi de hârșâit metalic, ca cel pe care îl fac trenurile când se frânează din viteză mare. „Alo“, mai făcu el o încercare ceva mai apropiată de ceea ce se presupune a fi un glas omenesc. Liniște. O liniște care îl făcu pe Gigi Pătrunjel să creadă că a înnebunit și că de fapt telefonul nici nu sunase, că visase și că mai bine ar fi să închidă. Când receptorul era aproape în furcă, auzi o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
lumii civilizate știrea acestor masacre nu a fost egalată decât de admirația manifestată de aceasta față de curajul consulilor noștri. În mai multe reprize, Papa Leon al XIII-lea97 a transmis guvernului francez recunoștința sa pentru agenții noștri, care salvaseră atâtea vieți omenești. Orice poate degenera în abuzuri. În anumite țări, au fost cazuri de consuli europeni care au acordat, cu generozitate, protecția pavilionului lor unor autohtoni care căutau doar să se salveze de propriul guvern; unii purtau nume de împrumut ale unor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
prăbușit, naționalitățile "slabe", acelea care păreau a fi "șterse" pentru totdeauna din cartea istoriei, au reapărut la Versailles, aducând cu ele doleanțe și revendicări seculare. Puterile aliate le-au ascultat, dar atunci s-au putut vedea punctele slabe ale justiției omenești. Desigur, există mai multe etnii; ele nu s-au amestecat niciodată între ele (joc de cuvinte al autorului; este vorba despre două cuvinte în limba franceză, mêlées și mêlangées, semnificând amândouă același termen în limba română, amestecate, mixate n.tr
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și nimănui certitudinea menținerii păcii, dar, chiar dacă va rămâne în continuare ceea ce a fost până acum, "tulburarea" liniștii națiunilor ar deveni mai riscante și primejdioase. Nu este suficient oare pentru ca Societății Națiunilor să i se datoreze întreaga recunoștință a neamului omenesc? Din nefericire, ea are prieteni mai periculoși, poate, decât adversarii; e vorba de acei oameni ai sistemului care și-au pus în ea speranțe extravagante și care își imaginează că ea ne va conduce la un fel de paradis terestru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
tutror sistemelor federative? Descoperim contradicția despre care ne vorbește Voltaire și care depinde, dacă este să-l credem, de maniera în care sunt construiți oamenii. Să concluzionăm, deci: oricâtă încredere am putea avea noi în triumful Societăților Națiunilor asupra "vicleniei" omenești și în asigurarea păcii lumii, trebuie să recunoaștem pe de o parte că egalitatea teoretică între diversele state nu va putea exista în fapt; pe de altă parte, trebuie să fim convinși că, dacă Societatea Națiunilor ar trebui să constituie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Câte-un maidanez când traversează, în oraș, strada (evident, pe la „zebră”) se uită, trage cu ochiul, ai zice prudent, în stânga și-n dreapta, să nu intre în vreun bucluc. Oamenii (poate că nu chiar toți!) când orbecăiesc pe calea vieții omenești, nu dau dovadă de atari „prudențe” câinești! Însingurarea cu tot dinadinsul duce la pustiirea sufletului. Fluturele zboară din floare în floare fără a lua cu el nimic dar contribuind la procesul delicat al polenizării, ca florile să dea rodul firesc
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
uitând de multe... Celui așteptând pe patul de moarte, muribundului, mai dă-i un strop de lumină; bogatului dă-i bani să-i ajungă; iar flămândului un blid de mâncare. Critica ar fi o armă de îndreptare pentru unele metehne omenești. În practică se mai întâmplă și altfel: ori „arma” este prea distrugătoare, ori pielea „criticatului”e prea grasă. Când întâmplarea, hazardul, îl aduce pe câte un oarecare în poziția de „lider” acesta se trezește dintr-o dată că el e... cel
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
animale!... Nemărginirea este limita până la care, în gândurile sale, poetul speră s-o atingă. Cu ajutorul său, cititorul se apropie și el, puțin de infinit... Răul nu are trup propriu; el își face loc oriunde-i energia cosmică (precum și „energiile” noastre omenești!) se încarcă negativ! Să gândim, așadar, fără încetare pozitiv! Suprafața cu toate „sclipirile” ei poate ascunde în lăuntru ei deopotrivă minciuna și adevărul! Să ai tot timpul ceva de lucru, de înfăptuit, de realizat care să te bucure, altminteri te
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
toți... Copilăria - tezaur de veșnică neuitare, izvor nesecat de încântare. Sinceritatea este un sentiment, o valoare morală destul de rară, la fel de rară precum pasărea Aușel cea mai mică din Europa trăitoare, se pare, numai în România. Marele secret al pământului corpul omenesc... Dacă tot pomenim de criză, ne vom trezi că intrăm în „criză” din orice! Întunericul și lumina sunt „gemenii” existenței noastre, noaptea și ziua vieții! În afara lor se întinde pustiul..... Bune sau rele, faptele omului se înscriu în cartea timpului
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
oamenii sunt ființe atât de imperfecte!... Uită te la și în tine și te vei convinge! Nu fi agresiv când nu-ți convine ceva! Cel mult refuză elegant și vorbește frumos!... Iubirea și ura țin amândouă de păcătosul, de sufletul omenesc! Iubirea se poate preschimba adesea în ură, pe când ura în iubire mai rar... Când iubești cu adevărat pe cineva, pătimești, suferi, te doare sufletul... Când iubești dar... iubirea lucrurilor sunt mai simple... Un fir de iarbă răsare și crește având
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
vom insista mai mult asupra autoironiei lui Unamuno, căci cititorul o va descoperi cu siguranță, dar vom mai spune câteva cuvinte despre tristețea și chiar drama trăite în permanență de acela care s-a amuzat, în dese rânduri, de "prostia omenească" și de ignoranța celor care își fac o virtute din ea. De exemplu, spunea Unamuno că "... această lucrare este demnă de atenție pentru că se află în ea elemente și părți care o fac recomandabilă. Și nu prin ceea ce autorul a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mult realism în situații și în prezentarea personajelor: lui Aristofan îi face plăcere să-și bată joc de regii în zdrențe puși în scenă de Euripide. L-a acuzat că, aducând pe eroi la nivelul oamenilor obișnuiți, atribuindu le slăbiciuni omenești, ar fi lipsit tragedia de marea ei valoare educativă. Însă aici Euripide e mai aproape de poeții moderni, care l-au luat ca model; Racine a mărturisit că s-a format la școala marelui antic, iar Goethe l-a admirat în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
acordat mai mare atenție prezentării personajului și analizei lui. Multe personaje din teatrul său au o psihologie mai bogată, mai suplă, spre deosebire 57 de predecesorii săi. Dramatismul, pateticul pe care îl creează eroii săi (așadar și Electraă este mai omenesc, fără ca ei să piardă grandoarea pe care trebuie s-o aibă eroul tragic: sunt oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că prin modul în care îi prezintă pe zei, tragedia sa a pierdut
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și regret. Ea se modifcă - și aici e noutatea - sub ochii spectatorului, iar Oreste are nehotărâri profund omenești. Revolta, mânia se îmbină cu delicatețea simțirii, cu generozitatea și problemele de conștiință. La personajele lui Euripide, fatalitatea e în ființa lor, în pasiunile ce le determină acțiunile; aceste pasiuni sunt profund omenești, sunt lipsite de rigiditate, nu urmăresc grandiosul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ochii spectatorului, iar Oreste are nehotărâri profund omenești. Revolta, mânia se îmbină cu delicatețea simțirii, cu generozitatea și problemele de conștiință. La personajele lui Euripide, fatalitatea e în ființa lor, în pasiunile ce le determină acțiunile; aceste pasiuni sunt profund omenești, sunt lipsite de rigiditate, nu urmăresc grandiosul. „Admirabil cunoscător al sufletului feminin, Euripide arată că femeia în sălbăticia ei este mai capabilă de eroism decât bărbatul învestit cu toate puterile”, scria Liviu Rusu1. Autorului grec nu i se poate contesta
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se petrece pe puntea unui vas. Dacă asupra lui Atreu planează blestemul de a-și fi ospătat fratele, pe Tieste, cu bucate preparate din carnea propriilor săi copii, neamul Mannon este detestat fiindcă a așezat întotdeauna orgoliul deasupra altor sentimente omenești. Deoarece scenele de violență, rezultate din impulsuri pasionale (caracteristice tragedieiă, sunt mai puțin credibile în vremurile moderne, O`Neill a ales o epocă tulbure din istoria Statelor Unite; astfel, se poate justifica ura acerbă între reprezentanții unei familii legate printr-o
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]