1,904 matches
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată cel mai probabil în decursul secolului 18. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05024. Satul Bozna este așezat la poalele Munților Meseș, pe șoseaua Zalău-Ciucea, la 17
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în 1813, conform unei plăcuțe comemorative amplasată pe balustrada corului. Veche biserică greco-catolică, cu hramul "Sfântul Dumitru", se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mergând pe drumul ce însoțește
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1857. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice, deși este reprezentativă pentru mijlocul secolului XIX. Biserica de lemn din Sântă Maria a fost construită în anul 1857, an însemnat pe
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și este una dintre cele mai enigmatice biserici de lemn din Transilvania. Ea are o structură complexă, deosebită de ceea ce cunoaștem în Sălaj, ce amintește de cele mai vechi biserici de lemn din Maramureș cu două poale
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și se presupune că a fost ridicată în secolul al 18-lea. Biserica este cunoscută pentru altarul său rotund. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Chieșdul este unul din satele cu
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost consacrată în anul 1828. În această biserică se păstrează o pictură murală semnată de Eliiazar Tocaci zugravul din Piroșa, datată din 1833, renumită pentru o scenă unică: "Roata vieții". Biserica este înregistrată pe noua
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează aproximativ din anul 1870. Biserica nu este cuprinsă pe lista monumentelor istorice cu toată valoarea ei de a ilustra un context istoric deosebit, surprins în documente de arhivă. În anul 2006 o serie de documente
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
franceză). Din Paris, el s-a grăbit să ajungă acasă pentru a se recupera la Nałęczów după călătoria făcută, care a fost și ultima făcută în străinătate. Românul "Faraonul" a fost adoptat de regizorul Jerzy Kawalerowicz într-o peliculă cinematografică omonima în 1966. Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1967. Înapoi la începutul articolului.
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
s-a aflat în localitatea omonima din județul Sălaj și a fost ridicată pe la mijlocul secolului 18. Ea a funcționat că biserică parohiala până în anul 1858, când a fost ridicată biserică de zid actuala. Biserică de lemn a fost păstrată până în prima jumătate a secolului 20 fiind
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Mănăstirea Zosin a fost construită în anul 1779 în satul Bălușeni din comuna omonimă (aflată în județul Botoșani). Ea se află localizată în perimetrul mănăstirii. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Mănăstirea Zosin a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica a fost
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
se află în satul omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
(în , în ) este un oraș din Ucraina, reședința raionului omonim din Regiunea Odesa. La origine este o colonie fondată de autoritățile țariste în 1816, la 4 ani după ocuparea Basarabiei. A fost numită "" în memoria unei bătălii din războaiele napoleoniene: Bătălia de la Arcis-sur-Aube (1814). Noua colonie a fost populată cu
Arciz () [Corola-website/Science/309319_a_310648]
-
(în , în , în și în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 23 km nord de orașul Cernăuți. Orașul este situat la o altitudine de 223 metri, în partea de centru a raionului . Are locuitori, preponderent ucraineni. Prima mențiune documentară a localității Zastavna are loc în
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zastavna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, fiind reședința districtului omonim (în ). În anul 1776, localitatea a fost în proprietatea nobilului polonez M. Bognicki, în 1914 proprietarii au fost evreii Mordko Korn și Hersch Weißglas. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zastavna a făcut parte din componența
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
, în mediul românesc medieval s-a numit și Vozia (în , în ) este un oraș regional din regiunea Mîkolaiiv, Ucraina. Deși subordonat direct regiunii, orașul este și reședința raionului omonim. Numele său original în limba română este Vozia, nume care avea să dea denumirea regiunii cunoscuta astăzi sub numele de Transnistria. Conform descrierilor făcute de călători ruși și italieni, peste 90% din locuitorii acestui oraș erau români în secolul al
Oceac () [Corola-website/Science/309327_a_310656]
-
clape) și Bob Coleșiu (chitară bas) lansează în 1994 „Călugărul Tibetan”, un disc cu 10 piese. După un album-remember în 1997, urmează o schimbare de nume și componență, astfel încât formația - de acum - Albiter Blues Company scoate în 1999 un album omonim, cu înregistrări live, făcute în timpul Festivalului de Jazz și Blues din Brașov, în 1995. În această formulă (Sandu Albiter - chitară, voce, Gheorghe (Mâțu) Draga - saxofon, Cristi Cigolea - trompetă, Gabriel (Baștanu) Isac - chitară bas, Mircea Crișan - voce, percuție, George Iordache - tobe
Grup '74 () [Corola-website/Science/309378_a_310707]
-
alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În componență regiunii respective a fost înființat și raionul Tatarbunar, cu reședința în localitatea omonima. Lichidarea Republicii Democratice Moldova, adică „Unirea” de la 27 martie 1918 a fost o operațiune a Armatei Române, care în perioada 3 ianuarie - 27 martie 1918 a năvălit ilegal, a cucerit, a dominat și a anexat prin forță militară Republică Democratică
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Tatarbunar a fost menținut că raion al noii regiuni. În anul 1978 Tatarbunar a obținut statutul de oraș. Începând din anul 1991, orașul Tatarbunar a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația este formată preponderent din ucraineni. La 17 decembrie 1821, marele poet rus Aleksandr Pușkin (1799-1837) a petrecut câteva ore în Tatarbunar, însoțindu-l pe colonelul și istoricul Ivan Liprandi (1790-1880) în
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Club este fondată în 1955. Meciurile de acasă le dispută pe stadionul „Municipal”, având o capacitate totală de 1.050 de locuri. La Tecuci fotbalul dateaza din 1926,primul meci de fotbal în nocturnă între echipele „Armata" din Tecuci și omonima acesteia din București. 1950 septembrie:Se inaugurează, în mod oficial, Stadionul orașului care, pe parcurs va deveni locul de desfășurare a unor importante competiții de rugby și de fotbal. FC Sporting Tecuci s-a numit înainte de perioada 2013 pe rând
Sporting Tecuci () [Corola-website/Science/309446_a_310775]
-
, dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost ridicată în anul 1726 în localitatea omonimă din județul Sălaj de un binecunoscut meșter de biserici sălăjean, Freanț Nicoară din Agrij. Monumentul este astăzi dispărut, însă trăsăturile lui cunoscute indică o asemănare foarte mare cu alte biserici sălăjene precum cele din Mal și Fildu de Sus. Momentul
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
al lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță, interpretând rolul lui Ivan Turbincă. A obținut Premiul Național al RSSM în anul 1971. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Ivan Turbincă din filmul său de debut (1967) și Dimitrie Cantemir din filmul omonim (1973). Fiind remarcat pentru interpretarea sa, a fost invitat să joace în filme montate la studiouri din Rusia. Rolul țiganului Budulai (care-și caută libertatea și fericirea) din filmul serial "Țiganul" (1979) i-a adus celebritate, transformându-l într-o
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
apare piesa „Ciocârlia” pe discul „NDR - HörFest 87” (Germania). Vezi Ciocârlia. Compusă în anii '80 de Nicolae Covaci; text Tom Buggie (în limba engleză); apărută prima oară în 1987 pe discul colectiv „NDR - HörFest 87”. Făcea parte din opera rock omonimă, rămasă doar la stadiul de proiect. A fost reeditată pe albumul „Aniversare 35” din 1997, cu o înregistrare făcută în 1990 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui urs”. Abia la reeditarea din 2003 a fost trecută cu numele corect. A fost înregistrată în Germania și România, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser - chitară, V.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
solo. Nume sub care a apărut pe discul single din 1988 și mai apoi pe maxi-single-ul din același an, melodia intitulată inițial „Perestroika”. Vezi Perestroika. Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componența N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflote, M. Baniciu - voce, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - clopote. Această înregistrare a fost reluată și pe compilația „Evergreens
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată în formula N. Covaci - blockflöte, voce, M. Baniciu - solist vocal, J. Kappl - blockflöte, voce, G. Reininger - pian electric (sau celesta), sintetizator. Romanță compusă de Guilelm Șorban în 1897, pe versurile poeziei omonime a lui George Coșbuc; aranjament și orchestrație Nicolae Covaci (1999); înregistrată inițial cu Josef Kappl; apoi înregistrată în 1999 în formula N. Covaci - chitară acustică, double-six, chitară bas, voce, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară acustică, voce, L. Cioargă
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]