2,493 matches
-
se întreabă. Așadar problema discutată aici nu constituie un motiv pentru a privi cu rezervă rezultatul tuturor sondajelor, considerând orice rezultat ca o pură ficțiune, ci un motiv să încercăm să ne apropiem cu răbdare, prudență și mai ales cu onestitate și competență de munca celor care se ocupă de sondarea opiniei publice. 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionartc "4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar" În ceea ce privește numărul întrebărilor, acesta poate fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceeași direcție. Un al doilea lucru foarte important de reținut este că prezența și volumul erorilor, fie că e vorba de cele intenționate, fie de cele neintenționate, depind de ce întrebăm și cum întrebăm. Teme sensibile, cum sunt cele ce privesc onestitatea, achitarea sau sustragerea de la plata impozitelor și taxelor, consumul de alcool, violența în familie și altele, angajează cu mai mare probabilitate nesinceritatea, reținerea sau memoria selectivă (involuntară) decât altele precum felurile preferate de mâncare, îmbrăcămintea, petrecerea timpului liber și chiar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
câteva cuvinte în legătură cu celălalt tip de anchete, realizat la comanda unui beneficiar, care, de regulă, prin raportul de cercetare, trebuie convins că nu a cheltuit banii degeaba finanțând investigația respectivă. Așadar aici trebuie îmbinate perfect două elemente de natură diferită: onestitatea profesională în prezentarea datelor și a concluziilor obținute și arta de a face o bună impresie beneficiarului. Acest din urmă aspect nu se reduce, cum s-ar putea crede, doar la aspectul estetic al prezentării rezultatelor, deși aceasta este o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și utilizarea rezultatelor sondajelor în viața publică - implicații politice și eticetc "2. Prezentarea și utilizarea rezultatelor sondajelor în viața publică - implicații politice și etice" 2.1. Prezentarea publică a datelor de sondajtc "2.1. Prezentarea publică a datelor de sondaj" Onestitatea, ca element central al deontologiei sociologului, este o calitate solicitată de practica sondajelor în două direcții principale: în relația cu respondenții și în relația cu beneficiarul. Despre prima (asigurarea anonimatului sau a confidențialității răspunsurilor, transparența obiectivului cercetării, neutilizarea informațiilor împotriva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se favorizeze partea respectivă. Posibilitățile unei distorsionări a rezultatelor sunt mai mari în situații de această natură, deoarece aici nu funcționează, ca în cazul votului, un criteriu extern indubitabil de validare. Cu atât mai mult, deci, ar trebui să opereze onestitatea profesională a ofertantului de sondaje. Dincolo de acest îndemn, dacă sondajele efectuate de cele două părți dau rezultate mult diferite, se impune recurgerea la alte surse de sondaje, neutre, în speță cele academic-universitare sau institute de sondarea opiniei, care și-au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că paraziții sau bolile duc la o slabă calitate a penajului, deci femelele care aleg un penaj strălucitor și elaborat, cu siguranță că vor alege cei mai sănătoși masculi. Altfel spus, aceste caractere sunt semnale oneste ale calității purtătorului. Ideea onestității semnalelor sexuale este susținută și de principiul handicapului (Zahavi, 1975). Amotz Zahavi a sugerat că unele caractere exagerate, cum este coada păunului, coarnele cerbilor sau dansul nupțial al unor specii de animale, sunt, de fapt, un handicap, în sensul creșterii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Conțescu n-are idee ce este o femeie, sunt datoare să teprevin. Fata asta e bună, nu zic nu, însă așa cum o vezi, cuminte și sfioasă ca o învățătoare, să știi că e foarte temperamentoasă. Nu dezordonată. Este de o onestitate ireproșabilă. la toate lucrurile în serios și când îi intră ceva în cap, apoi cu greu o mai întorci din drum. A fugit de la părinți, unde erau copii mulți, ca să poată urma la școală, și făcând imposibilul a absolvit școala
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezvăluie (așa cum s-a petrecut în anii '70, când informații despre implicarea CIA în schimburile culturale au apărut în presă și în audierile în fața Congresului), prețul plătit în termeni de credibilitate poate fi foarte ridicat. În general este de preferat onestitatea în ceea ce privește finanțarea, precum și stabilirea unei relații care să mențină distanța potrivită. Aceasta nu înseamnă, însă, că CIA nu joacă nici un rol în generarea puterii blânde. Dimpotrivă, dezvoltarea relațiilor amicale de durată și bazate pe încredere cu agenții străine de informații
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în Asistența Socială din Statele Unite ale Americii, care rezumă codul valorilor profesiunii de asistent social după cum urmează: a) relațiile profesionale ale asistenților sociali se bazează pe cultivarea meritului individual și a demnității umane, fiind caracterizate de participare mutuală, toleranță, confidențialitate, onestitate și gestionarea responsabilă a eventualelor conflicte; b) asistenții sociali respectă dreptul oamenilor de a alege, de a stabili contracte pentru anumite servicii și de a participa activ în procesul de intrajutorare; c) asistenții sociali contribuie la crearea unor instituții sociale
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
valoarea fiecărei persoane; * autodeterminarea, ce vizează respectarea și promovarea dreptului beneficiarilor de a decide pentru sine. * Relațiile interumane, ce implică recunoașterea importanței fundamentale a relațiilor cu ceilalți și promovarea lor în practica profesională; * integritatea, implicând faptul că angajații acționează cu onestitate și responsabilitate în concordanță cu misiunea profesiei și standardele profesionale; * competența, făcându-se referire la faptul că specialiștii acestui serviciu își desfășoară activitatea numai în aria de competență profesională determinată de pregătirea și experiența profesională personală. Standardele etice fac referire
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
unicitatea și valoarea fiecărei persoane. 4. Autodeterminarea Asistentul social respectă și promovează dreptul persoanelor asistate la autodeterminare. 5. Relațiile interumane Asistenții sociali recunosc importanța fundamentală a relațiilor interumane și le promovează în practica profesională. 6. Integritatea Asistenții sociali acționează cu onestitate și responsabilitate în concordanță cu misiunea profesiei și normele etice profesionale. 7. Competența Asistenții sociali trebuie să își desfășoare activitatea numai în aria de competență profesională determinată de licența, expertiza și experiența profesională. Bibliografie Iluț P., Valori, atitudini și comportamente
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cel mai mult: un contact personal în schimbul comercial; într-un butic (unde gestionarul este în general analfabet este o politică obișnuită a companiei de a-și alege gestionarii în funcție de pasivitatea și incapacitatea lor; se pare că este un gaj de onestitate), contactul uman este inexistent, prețul este impus: o etichetă pusă pe o marfă. Acest dictat comercial este insuportabil pentru niște oameni prinși într-un univers sociologic construit încă în mare măsură pe raportul personal. Odată cu negustorul ambulant, schimbul comercial se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în timp. Frumusețea relațiilor interpersonale Este acel tip de frumusețe care ține
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai devreme sau mai târziu relația interpersonală; • sentimente pașnice, limpezi, clare; lărgime și profunzime sufletească; • acceptare de sine; • blândețe, răbdare, iertare, dăruire, jertfire, responsabilitate, grija pentru celălalt; • experiențe comune; o continuă, neîntreruptă comunicare și intercunoaștere; • consens, soluții negociate; • încredere reciprocă, onestitate reciprocă, sinceritate reciprocă, compasiune; • ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sufletească, realizarea deplină a potențelor noastre se exprimă în și prin afirmarea următoarelor valori (sau satisfacerea următoarelor metanecesități, cum le numește autorul piramidei trebuințelor) (Zamfir, E., 1982, pp. 84 și urm.): Adevărul. Omul are nevoie acută de adevăr. Puritatea, curățenia, onestitatea, lipsa de iluzii sunt precondiții considerate necesare ale personalității, privită ca sistem deschis, într-o dinamică și adecvată adaptare, aflată în permanentă expansiune a potențelor sale interne. Frumusețea. Este valoarea care indică măsura internă a personalității. Ea este legată, pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Aslam, C.) • afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea, onoarea, rușinea. Între toate acestea, majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că cele mai importante abilități pentru întreținerea și menținerea relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr., 1992): Ascultarea Ascultând ideile, sentimentele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de judecăți de valoare la adresa celuilalt; c. culpabilizarea; d. amenințări și presiuni: sunt cuprinse acele comportamente care conțin amenințări, respingeri, presiuni diverse pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
problemei Botezului creștin<footnote F. J. Leenhardt, „Le Baptême des enfants et le NT”, în Foi et Vie, 1949, p. 90. Când un om este condus spre o poziție atât de monstruoasă, nu suntem foarte surprinși să-l regăsim negând onestitatea oponenților săi; a se vedea Rev. John Heron, „The Theology of Baptism”, în Scottish Journal of Theology, vol. 8, 1955, p. 44-46. footnote>. Nu pare necesar să trecem în revistă această dispută, pentru că noile dovezi din manuscrisele de la Marea Moartă
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
putem evita sau desconsidera organizațiile internaționale. Mai presus de toate, nu putem opri transformările pe termen lung ale balanțelor economice și strategice pentru că, prin politicile noastre sociale și economice, noi suntem cei care generăm aceste schimbări viitoare. Dacă acceptăm cu onestitate această transformare și gestionăm abil schimbarea relativă a poziției Americii în lume sau, dimpotrivă, dacă respingem și combatem această tendință seculară, insistând că SUA reprezintă o excepție ar putea fi cea mai mare întrebare strategică dintre toate. (Kennedy, 2001, pp.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Noica. - Dar nu îl puteți reduce pe a fi la a trăi cultural! Înseamnă să suprimați varietatea umanului în numele unui model ontologic și al saturației lui ideale. Există un "a fi" pe care îl dă eticul, există un eroism al onestității, nu numai un eroism al culturii, care poate sfârși monstruos în ignorarea obligației de a te deschide către altul și de a-ți asuma analogic întreaga sferă a umanului. Într-un moment când se pune problema salvării omenirii ca omenire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deci atenți la noul fiecărei zile și veți vedea cum se naște miracolul. Am terminat de citit cartea lui Bochenski Introducere în logica autorității; m-a cucerit, cu toate că trădează spiritul unui anglo-saxon lipsit de "fior metafizic", cum de altfel cu onestitate declară din capul locului. Nu m-am putut însă împiedica să nu mă gândesc la ce ar fi făcut Heidegger din problema autorității. Ar fi mers fără îndoială îndărăt, așa cum obișnuiește să facă. Și bine ar fi făcut, pentru că tendința
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este sesizată prezența lui în pagină, cu cât mai mult cititorul reușește să "uite" că textul pe care îl citește are un autor. Ei bine, în textul lui Ștefan nu se afla nimic din toate acestea. Totul era de o onestitate fără cusur, ceea ce înseamnă că paginile acelea se născuseră nu din vanitatea instalării în pagină, ci din bucuria pură de a transmite altora ceea ce el își imagina că ei nu aveau de unde să știe. Erau pagini care se iviseră pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rostului utilitar, omul se definește ca acest personaj agitat, veșnic "pe drum", ca Aussein auf, ca ieșire din sine și ca "fapt de a avea întotdeauna ceva de făcut", cum traduce Bogdan. Paginile lui Bogdan sânt minunate prin rigoarea și onestitatea lor "hermeneutică". Mi-ar plăcea să trăiesc din nou așa, numai așa, într-un etern Păltiniș reînviat, la "4 000 de picioare deasupra omenirii", deasupra a ceea ce atunci credeam că este doar mlaștina politică a locului și care acum aduce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
supremă care, într-un timp imemorial, s-a livrat celei omenești, făcîndu-i dezvăluiri senzaționale cărora nu le corespunde nici un obiect vizibil. Și totuși, Kant, tocmai în măsura în care a recunoscut acest avânt, s-a simțit obligat (ca să spunem așa din motive de onestitate intelectuală, filozofică și critică) să-l stăvilească și să arate până la ce punct anume este el îndreptățit ― ceea ce înseamnă: până la ce punct îi corespunde posibilitatea cunoașterii și o cunoaștere reală ― și din ce punct anume avântul acesta devine total necontrolat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă tulbură și pe mine așa cum pe Kant îl tulbura ușurința cu care Swedenborg făcea excursii în lumea "de dincolo". Și Kant și Heidegger aveau o instrucție religioasă mai profundă decât are un intelectual umanist astăzi și totuși o enormă onestitate intelectuală îi împiedica să facă din Dumnezeu și credință realități la îndemînă care le asigură celor ce participă la ele un grad de onorabilitate simetric cu disprețul care îi acoperă automat pe cei care nu "au acces" la ele și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]