5,154 matches
-
semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul contemporan din perspectiva ordonatoare a limbajului, reușind să convingă de dimensiunea lui ontologică. Întregul mers al demonstrațiilor și al interpretării de texte pregătește această concluzie: că felul de a fi al omului în lume este indisolubil legat de limbaj. Între limbaj și om, și chiar între limbaj și lume nu este loc pentru
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
și metode În cercetarea imaginarului: dezbaterile Phantasma Cuprins Cuvânt Înainte (Corin Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei (Ovidiu Pecican) 249 Rezistența În literatură (Sanda Cordoș) 288 Reconstrucția societății civile după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
transforma Într-un instrument teoretic, În sens modernist. Corin Braga: Țin să precizez că, așa cum am făcut și În altă parte (În Zece studii de arhetipologie), nu folosesc conceptul de arhetip nici În sens metafizic, de esență transcendentă cu realitate ontologică, și nici În sens psihologic, ca schemă mentală sau structură antropologică, ci doar În sens cultural, ca invariant sau pattern al unei culturi, al unui curent literar etc. Pe de altă parte, ți-aș răspunde cu o Întrebare foarte simplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă nu ne aflăm acum Într-o asemenea fază de descentrare, un pic prelungită și datorită discuțiilor destul de numeroase despre postmodernism. Cred că un asemenea concept, cel de anarhetip, poate sta În picioare dacă este circumscris din punct de vedere ontologic. Să dau un exemplu: toată existența noastră diurnă este o existență stereotipizată și ea se reflectă În structura unei categorii literare cum este personajul. Acesta este stratul fără de care nu există personaj: nu portretul, nu alte lucruri, ci acest traseu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fie impus. Prin urmare, pentru a da șanse conceptului, eu văd necesare, pe de o parte, delimitarea fazei de deconstrucție, de descentralizare ori descentrare și, pe de altă parte, un efort de circumscriere a ei din punct de vedere ontologic. Corin Braga: Dați-mi voie să insist asupra unei Întrebări ridicate de dumneavoastră. În prezentarea mea, eu leg conceptul de anarhetip de cel de personalitate multiplă, care mi se pare un model uman tot mai recurent În perioada actuală (desigur
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sintagma subiect multiplu. Deși se vorbește și despre personalitate multiplă, nu cred că este o proptea suficientă - poate trebuie săpat mai adânc. Corin Braga: Acum trebuie să mărturisesc că eu am avut o problemă În a pune anarhetipul În termeni ontologici, În sensul În care o explicație ontologică face parte tot dintr-un mare scenariu explicativ de tip arhetipal, oricum am lua-o. Nu mi-am propus să intru foarte adânc Într-o conceptualizare metafizică, deoarece aceasta ar face din anarhetip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre personalitate multiplă, nu cred că este o proptea suficientă - poate trebuie săpat mai adânc. Corin Braga: Acum trebuie să mărturisesc că eu am avut o problemă În a pune anarhetipul În termeni ontologici, În sensul În care o explicație ontologică face parte tot dintr-un mare scenariu explicativ de tip arhetipal, oricum am lua-o. Nu mi-am propus să intru foarte adânc Într-o conceptualizare metafizică, deoarece aceasta ar face din anarhetip un arhetip În sensul de Idee platoniciană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Idee platoniciană răsturnată. Or, Ideea lui Platon sau oricare alt concept metafizic „tare” ce explică realitatea la modul global mi se pare că face parte dintr-o explicație de tip arhetipal... Așadar, problema mea este: putem da o definiție ontologică a unui concept care, prin natura lui, este destul de reticent la ideea că este posibilă o explicație mare a ontologicului, o explicație cu „E” mare? Mircea Muthu: Se poate Încerca acest lucru, se poate Încerca din mai multe unghiuri, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mi se pare că face parte dintr-o explicație de tip arhetipal... Așadar, problema mea este: putem da o definiție ontologică a unui concept care, prin natura lui, este destul de reticent la ideea că este posibilă o explicație mare a ontologicului, o explicație cu „E” mare? Mircea Muthu: Se poate Încerca acest lucru, se poate Încerca din mai multe unghiuri, de pildă, prin reluarea distincției dintre știință și artă. Lukács spunea că arta se definește prin caracterul antropomorfizat al existenței, iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anunțe descoperirea unui motiv sau a unui lucru. În momentul actual relația dintre anthropos și dezantropomorfizare se pune cu totul altfel decât acum, să zicem, un secol. Pe baza unei asemenea relații În termeni substituibili se poate Încerca o aproximare ontologică a conceptului de anarhetip, nu neapărat În grilă metafizică. Ovidiu Mircean: Probabil că strategia de prezentare a acestui termen este obligată să fie modernistă, oricât de postmodern ar fi termenul În sine. Cred că ceea ce spune domnul Muthu este absolut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este absolut motivat: când dai o definiție pentru un grup de oameni, cum suntem cei care ne adunăm aici, care avem preocupări destul de diversificate, trebuie să găsești conceptului o bază, un temei comun, care să fie fundamentat În ultimă instanță ontologic, de la care pornind să Își poată asuma fiecare diferite ramificații personale. Dacă rămânem să pasăm conceptul În zona unei ontologii „slabe”, atunci el Își pierde gradul de inovație pe care Îl are, deoarece rămâne un simplu concept postmodern Între altele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a omului care o locuiește nu mai păstrează nici un fel de nostalgii. Problema mea și limitele Înțelegerii mele apar În momentul În care, din câte precizează Corin, subhermeneutica pe care o propune nu intră În nici un soi de explicație ontologică, indiferent la ce formulă sau definire a ontologiei am recurge, oricât de „slabă” ar fi aceasta. Știu că eu sunt o structură conservatoare și, prin urmare, „blocată” prin opțiune proprie În anumite tipare, dar dincolo de datele mele personale cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
slabă, Într-o descriere epistemologică și filosofică pornite tocmai de la fragmentar, care teoretizează fragmentarul. Sunt o mulțime de puncte de plecare, dar sigur că, În momentul În care refuzi sau spui că nu poți să Împaci anarhetipul cu nici o „explicație” ontologică, nici unul din exemplele astea nu funcționează. Marius Jucan: În stadiul În care există acum acest concept, anarhetipul, În felul În care a fost dezvoltat, Îl văd În situația unui mic copil, a unui nou-născut care (pentru a urma metafora) refuză
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reprezintă o șansă de renaștere. Ne putem „recicla” În contactul cu acest concept. Marius Jucan: Tocmai pentru că a rămas inexplicabil. Ștefan Borbély: Da, tocmai pentru că punctul de pornire - și aici mă disociez de domnul profesor Muthu - nu este după mine ontologic, ci punctul de pornire este viața, este ceea ce spunea Marius. Deci viața are acea consistență proteică ce te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie să fie. Ruxandra Cesereanu: Poate că metafora submarinului scufundat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile configurative, Într-un fel de asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
naufragiului poststructuralismului, În care tendința spre text - totul este semn - e Înlocuită de tendința spre ontologie - totul este sens. Aceasta nu Înseamnă, desigur, o Întoarcere la un esențialism de tip platonician, la ideea că ar exista niște realia, niște universalii ontologice de nezdruncinat care ne depășesc, ne transcend, dar din care noi derivăm. Mihaela Încearcă mai degrabă să găsească o modalitate de amplificare a conceptului de ficțiune (Într-un sens foarte larg, eventual până la cel de virtualitate pe care Îl propunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mihaela Încearcă mai degrabă să găsească o modalitate de amplificare a conceptului de ficțiune (Într-un sens foarte larg, eventual până la cel de virtualitate pe care Îl propunea Sanda) până la a-i da o percutanță și o eficiență de natură ontologică. Ea Încearcă să vadă partea noastră (care ține de lotul uman) de activitate ficționalizantă, felul În care reușim să modificăm și să transformăm realitatea ca și cum ar fi reală. Pentru aceasta, Mihaela preia sau construiește o baterie de concepte care, toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a inventat toate poveștile, să nu uităm un lucru: Castaneda a trăit treizeci de ani scriind aceste cărți și modificându-și viața În funcție de propriile sale teorii. Asta Înseamnă că ficțiunile pot avea o eficacitate psihologică imensă, chiar dacă nu sunt reale ontologic. În sfârșit, ultimul din bateria de concepte puse la lucru de Mihaela e cel de organizare plurilineară, fragmentată și deschisă, care mă trimite la anarhetip. Tipul acesta de organizare pulverizată, În care nonlinearul sparge Închistările linearului, e un concept la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
căi deja create, cea spre imaginal. Ești programat să cunoști, din voința unui subiect; nu cunoști din experimentul total autonom; ești programat oarecum să umpli o figură care ți se dă În cunoaștere. Ceea ce ridică ficționalizarea undeva Înspre un statut ontologic; nu o lasă la nivelul banal al creării unei alternative cotidiene. Corin Braga: Aceasta este opoziția mare Între un poststructuralism care reduce ontologia la texte, la semne, la imagini sau la scenarii explicative, și o nouă (sau veche) epistemă, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este opoziția mare Între un poststructuralism care reduce ontologia la texte, la semne, la imagini sau la scenarii explicative, și o nouă (sau veche) epistemă, o paradigmă reconsiderată, În care, dimpotrivă, textele și semnele sunt cele care capătă o densitate ontologică. E vorba de un proces invers celui de textualizare sau de reducere a lumii la semne. Semnele sunt văzute ca instituind realități. Cornel Vâlcu: Mai mult, sunt investite de către subiect cu o energie institutivă. A crede fără credulitate Marius Jucan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fie, dar și este. Se știe că În actor se produc o seamă de modificări psihofizice atunci când joacă, dăruindu-se iluziei. Actorul Își petrece viața Într-o lume posibilă căreia Îi conferă o cât se poate de solidă consistență ontologică prin simplul fapt că Îi dedică timp din existența sa umană limitată. Sacrificiul său de timp reprezintă legitimarea ficțiunii. Așadar „este” nu-l exclude pe „ca și cum”. Cornel Vâlcu: O experiență a lui „ca și cum”, nu un experiment. Pentru că un experiment Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
umanului. O dimensiune necesară o constituie acceptarea existenței unei „culturi vizuale” - pe care o definesc ca specifică modernității și care face posibilă Îngustarea materialului interpretabil. Această Îngustare a câmpului de studiu acționează atât pe plan cronologic, cât și pe plan ontologic, referindu-se la activitățile specifice culturii moderne, În special cele legate de apariția și dezvoltarea tehnologiilor vizualului. Imaginea și imaginarul au dobândit funcții sociale, iar manifestarea lor În contextul modern/postmodern trebuie văzută altfel decât În tradiția literară anterioară. O
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
degrabă dintr-o perspectivă metafizică și noi suntem moștenitorii ei. În neoplatonism și apoi În Renaștere, imaginarul era privit ca o entitate sau ca o componentă a unui psihic transcendent. De exemplu, În Renaștere imaginarul era văzut ca o realitate ontologică, care ține atât de psihicul uman, cât și de cel cosmic, ca o forță intermediară Între intelectul cosmic și corpul lumii sau materia. În sensul acesta imaginarul uman, numit vis imaginativa sau phantasticon pneuma, era conceput ca o forță care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aborda imaginarul, cum sunt, spre exemplu, cele arhetipale sau tematismul. Aerul proaspăt, tubul de oxigen pe care ni-l aduce Doru constă În oferta de metode cu totul noi, ce deschid câmpul larg al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea" Cornel Vâlcutc "Cornel Vâlcu" Exercițiu de lectură Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cele arhetipale sau tematismul. Aerul proaspăt, tubul de oxigen pe care ni-l aduce Doru constă În oferta de metode cu totul noi, ce deschid câmpul larg al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea" Cornel Vâlcutc "Cornel Vâlcu" Exercițiu de lectură Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci nu există nici măcar un singur tip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]