1,791 matches
-
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) O carte a demnității umane și artistice a unei vedete autentice a teatrului de operetă, o mărturie emoționată a unui om puternic ce s-a luptat cu viața, o biografie deloc romantică, plină de adevăr și de lumină sufletească - așa s-ar putea defini succint, volumul Fascinația ca destin al operetei de Ion Moldovan, dedicat
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
autentice a teatrului de operetă, o mărturie emoționată a unui om puternic ce s-a luptat cu viața, o biografie deloc romantică, plină de adevăr și de lumină sufletească - așa s-ar putea defini succint, volumul Fascinația ca destin al operetei de Ion Moldovan, dedicat sopranei, primadonei, artistei, Mioara Manea-Arvunescu. Chiar dacă solista refuză statutul de “vedetă” a teatrului liric bucureștean de operetă, totuși, noi spectatorii, admiratori din totdeauna, îi acordăm acest calificativ, fiindcă “sora” cea mică a operei, trăiește - în peisajul
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
romantică, plină de adevăr și de lumină sufletească - așa s-ar putea defini succint, volumul Fascinația ca destin al operetei de Ion Moldovan, dedicat sopranei, primadonei, artistei, Mioara Manea-Arvunescu. Chiar dacă solista refuză statutul de “vedetă” a teatrului liric bucureștean de operetă, totuși, noi spectatorii, admiratori din totdeauna, îi acordăm acest calificativ, fiindcă “sora” cea mică a operei, trăiește - în peisajul sonor universal - de peste două secole prin ... vedete, iar teatrul nostru a cunoscut eroi de basm interpretativ, ca Leonard, Dacian, Dorin Teodorescu
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
nostru a cunoscut eroi de basm interpretativ, ca Leonard, Dacian, Dorin Teodorescu, dar și eroine fascinante ca Silly Popescu, Cleopatra Melidoneanu și... Mioara Manea. Am cunoscut-o acum 30 de ani, înainte de debutul ei pe scena Teatrului de Stat de Operetă. Mi-a fost studentă și i-am remarcat de timpuriu în Conservator, disponibilitățile artis- tice. Avea un fizic atrăgător, o frumusețe cuceritoare, croită de Dumnezeu pentru scena lirică a operetei. Școala însă, și mai ales profesoara, Arta Florescu, o pregăteau
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
ani, înainte de debutul ei pe scena Teatrului de Stat de Operetă. Mi-a fost studentă și i-am remarcat de timpuriu în Conservator, disponibilitățile artis- tice. Avea un fizic atrăgător, o frumusețe cuceritoare, croită de Dumnezeu pentru scena lirică a operetei. Școala însă, și mai ales profesoara, Arta Florescu, o pregăteau pentru teatrul cel mare”. Dar după debutul strălucit al Mioarei în rolul Rosalindei din “Liliacul”, toate drumurile au mers spre operetă. Muncă asiduă, eforturi uriașe, renunțări multiple la bucuriile tinereții
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
frumusețe cuceritoare, croită de Dumnezeu pentru scena lirică a operetei. Școala însă, și mai ales profesoara, Arta Florescu, o pregăteau pentru teatrul cel mare”. Dar după debutul strălucit al Mioarei în rolul Rosalindei din “Liliacul”, toate drumurile au mers spre operetă. Muncă asiduă, eforturi uriașe, renunțări multiple la bucuriile tinereții. Toate aceste frământări și împliniri artistice, le aflați în cartea lui Ion Moldovan. Conceput în 3 secțiuni ample, volumul Fascinația ca destin al operetei debuteză cu o admirabilă și spumoasă autobiografie
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
din “Liliacul”, toate drumurile au mers spre operetă. Muncă asiduă, eforturi uriașe, renunțări multiple la bucuriile tinereții. Toate aceste frământări și împliniri artistice, le aflați în cartea lui Ion Moldovan. Conceput în 3 secțiuni ample, volumul Fascinația ca destin al operetei debuteză cu o admirabilă și spumoasă autobiografie a Mioarei Manea, trece apoi la un amplu dialog între autor și cântăreață și se încheie cu un mănuchi de opinii pline de miez ale câtorva dascăli, colaboratori din teatru, prieteni și admiratori
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
teatru, prieteni și admiratori care i-au urmărit parcursul de-a lungul unui sfert de veac de carieră. O simplă anexă (de numai 4 pagini și jumătate) ne convinge că și un repertoriu aparent restrâns de numai 40 de opere, operete și musicaluri, turnee în opt țări și trei continente - reprezintă astăzi o carte de vizită greu de egalat, mai ales când aspiri spre cotele cele mai înalte de profesionalism. Cartea lui Ion Moldovean se citește pe nerăsuflate, deoarece respiră de
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
cântărețele inteligente și originale care au avut - pe lângă voce și carismă scenică - acea “coloană vertebrală” (cum se spune, cu subînțeles) în atitudinea etică de construire a carierei profesionale. Monografia lui Ion Moldovan ne oferă portretul unei asemenea autentice vedete a operetei contemporane românești, carte pe care v-o recomand cu căldură să o parcurgeți cu atenție (pe fundal sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în întreaga ei dimensiune artistică și umană. Căci, mărturisește cu onestitate artista pe coperta a patra a monografiei : “Opereta este un vis de iubire, scăldat în izvorul cu lacrimi și bucurii al vieții și va rămâne motivul pentru care sufletul meu a venit pe pământ”. Felicitări Mioara pentru acest emoționant crez al unei cariere cu adevărat împlinite! Viorel COSMA
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascina?ia - ca destin al operetei) by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83901_a_85226]
-
și 1834. În 1880, Teatrul Național a fost cumpărat de la Primărie, perioada de refacere durând doi ani. Un devastator incendiu a fost în anul 1920. Atunci, Teatrul a ars complet și au fost cele mai multe victime. Era în timpul turneului trupei de operetă Leonard. Grație unei publicații din epocă - „Arad és Vidéke“, 3 octombrie 1920 - puteți face o călătorie în timp pentru a fi martorii tragicului eveniment. A ars cădlirea Teatrului Național; 2 morți și 27 de răniți „De sâmbătă seara, Timișoara a
Agenda2003-6-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280678_a_282007]
-
Actrița și cântăreața Adriana Drăguț este cunoscută publicului din rolurile de succes pe care le-a interpretat în spectacole precum musical-urile „Chicago” - jucatla Teatrul NaționalI.L.Caragiale, și „Supermarket”, regizat de Theo Herghelegiu, precum și din spectacole montatela Teatrul Naționalde Operetă, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, dar și din spectacole independente. Roluri foarte populare a jucat cu mare succes în seriale TV precum „Om bogat, om sarac” și multe altele. Vocea sa de excepție și talentul muzical au făcut-o pe
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
soprane le-am putut urmări cu plăcere în finalul recitalului, cînd a cîntat și a dansat cu multă dăruire alături de colegul său de an, tenorul Iulian Ignat (de la clasa doamnei lector universitar doctor Claudia Codreanu), într-un duet comic din opereta Lisistrata de Gherase Dendrino (interpretat, cîndva, de cuplul marilor noștri artiști lirici de comedie Virginica Romanovski și George Hazgan). Cu un real profesionalism dublat de dăruire, har și multă muncă, soprana Denise Călinescu (masterandă în anul I) a interpretat, aproape de
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
directorul general al TNB, a afirmat că este foarte mulțumit de stadiul lucrărilor și a confirmat că acestea vor fi încheiate la sfârșitul anului 2014. "Conform planului, ar fi trebuit să fie gata la anul, în toamnă. Datorită faptului că Opereta a plecat abia recent, de o lună, decalajul va fi cu acest timp, un an-un an și două luni mai mult. În 2014, spre iarnă", a subliniat Caramitru. Reprezentanții TNB au declarat anterior că, după ce lucrările vor fi încheiate
Lucrările de reabilitare a TNB vor fi încheiate în 2014 () [Corola-journal/Journalistic/80685_a_82010]
-
prin faptul că a ridicat Kammerspiel-ul la o cotă valorică înaltă și datorită alegerii Maiei Morgenstern. În numai o oră și treizeci de minute spectatorul este plimbat prin atmosfera de cabaret, varieteu, revistă franceză, show american cu jazz și sex, operetă. În acest spectacol nici cel mai mic gest sau lacrimă nu apar la voia întîmplării. Văd, a cîta oară, Lola Blau și de fiecare dată pățesc la fel: îmi spun, șoptit, "astă seară, această Lola Blau a fost excepțională". Maia
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
18, Câmpina nr. 32, 34), Lugoj - Splaiul 1 Decembrie 1918, centrala termică - blocurile 33, 34, 35, 36, 37, Bobda (parțial), Sânnicolau Mare - str. Panselelor, bloc A8, Dudeștii Vechi (parțial), Pesac (parțial), Jebel (parțial), Moravița (parțial), Urseni (parțial). MIERCURI: Timișoara (străzile Operetei nr. 11, scările A, B, nr. 9, scările A, B, Dirijorului nr. 8, scările A, B, Matei Basarab nr. 8, 10, Câmpina nr. 32, 34), Lugoj - strada Timișorii (parțial), Sala de sport, Splaiul 1 Decembrie 1918, blocurile 33, 34, 35
Agenda2003-4-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280620_a_281949]
-
Sala de sport, Splaiul 1 Decembrie 1918, blocurile 33, 34, 35, Bobda (parțial), Sânnicolau Mare - strada Panselelor, bl. A8, str. Timișorii, Pesac (parțial), Moravița (parțial), Biled (parțial). JOI: Timișoara (străzile Matei Basarab nr. 10/A, scările A, B, nr. 12, Operetei nr. 6, scările A, B, nr. 2, 4, Învățătorului nr. 3, scările A, B, Câmpina nr. 32, 34), Lugoj - Splaiul 1 Decembrie 1918, blocurile 16, 17, 18, 19, 20, 21, Cenei (parțial), „Agromec“ Cenei, Sânnicolau Mare - strada Panselelor, bl. A7
Agenda2003-4-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280620_a_281949]
-
și, încă o dată, ei lasă impresia pe care întreg filmul o generează până la urmă, aceea de teatru filmat. Tom Hopper a ratat tocmai filmul lăsând în loc o piesă de teatru, un spectacol de operă filmat, adesea chiar cu accente de operetă. Din acest punct de vedere, în afară de vocile live ale actorilor, demne de apreciat rămân decorurile de care resposabili sunt scenografii Eve Stewart și Anna Lynch-Robinson și costumele care îi aparțin lui Paco Delgado. Ce-ar mai fi de spus? În
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
al povestirii se desfășoară simultan cu cel al imprecațiilor la adresa cititorilor, într-o captatio pe invers, scontând pe iritarea noastră. Dar ,palmele" primite mai degrabă amuză decât enervează. Lipsit de un demonism substanțial, personajul lui Alain Gavriluțiu vehiculează unul de operetă, mitraliind sensibilitățile cu gloanțe de cauciuc și exultând la fiecare pișcătură. Pledoaria lui pentru muzica bună, de exemplu, cu osândirea celor ce ascultă manele, prezintă toate notele ascuțite ale patetismului puberal: , Eu nu mă adresez vouă. Sunteți pierduți, iar timpul
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
în peisajul culturii românești cum este venerabilul nonagenar Viorel Cosma părea a fi uitată către sfârșitul anului 2013 și nu aflasem că ar fi beneficiat de onoruri oficiale cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
sfârșitul anului 2013 și nu aflasem că ar fi beneficiat de onoruri oficiale cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții. Era epoca de glorie a unei
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
Constantin Țoiu Reacția mea, când doamna ministru Mona Muscă, (pe care o stimez de mult) a dat fuga disperată la Teatrul de operetă ce ardea, a fost una, curios, de uimire... Ce i-ar mai fi rămas în definitiv de făcut distinsei doamne dacă lua foc Biserica Doamnei?... Absurd, recunosc; dar mă preocupă. Ce vreau eu să spun?... Eu vreau să spun că
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
excurs istoric, se oprește la prezent: "Au trecut mai mult de cinci decenii de când "furnizarea" de imagine privind România și românii nu numai că a fost întreruptă din cursul său firesc ci a fost deturnată în vederea obținerii unei imagini de "operetă", incredibilă și ineficientă. Dar nici după 1989 lucrurile nu stau altfel, încât astăzi constatăm că nu avem nici o lucrare de referință completă și la zi privind literatura română, nu avem terminată o Enciclopedie, un Lexicon, un Dicționar Tezaur al limbii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
fiind mascată de zîmbet, umor, bucuria de a cînta. Ceea ce se transmite și ascultătorilor. Nu sunt cîtusi de puțin primadone fixate într-o tipologie. Au o mare flexibilitate stilistica adaptată la repertoriul divers, dar nu opera este zona optimă, ci opereta și mai ales musicalul. Sunt simpatice, naturale, au în cel mai înalt grad simțul show-ului și plac. Dar pentru că nimic nu impresionează publicul mai mult decît acutele (oricum ar suna ele), aproape fiecare fragmente din potpuriuri s-a încheiat
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
făcut, la comanda, aranjamente de potpuriuri pe genuri. Să trecem peste cel cu arii de operă unde un Gounod între doi Puccini este un non-sens stilistic și în care nici formulă vocală nu este satisfăcătoare; celelalte, care leagă șlagăre din operete clasice și din musicaluri de pe Broadway, sunt rotunde, bine închegate că structura și păstrează datele de limbaj, atmosfera generală. Se pare că publicul a fost extrem de mulțumit judecând după lungile minute de "standing ovation" - supremul omagiu. Întrebate la conferința de
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]