24,963 matches
-
ce făceam nu-i era pe plac. Revenirea mea acasă a Înverșunat-o și mai mult. Eu eram un om Înfrânt de viață și nu știam unde să găsesc un strop de alinare. Singură și Înfrântă... Femeie simplă, s-a opus mereu oricărei evoluții. Sigurele ei pasiuni erau: creșterea animalelor și cultivarea pământului. Aveam pământ și În câmp, la o distanță considerabilă față de casă. A trebuit să merg cu ea la prășit, la recoltat. Cât de mult mi-am dorit să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat” se opune lui „global”, pe ansamblul fenomenului, iar „în sistem” se opune abordării atomate, punctuale, care rupe migrația externă de cea internă. Specificarea este necesară pe etape, modalități de realizare a migrației și tipuri de comunități de origine, iar pentru mediul rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat” se opune lui „global”, pe ansamblul fenomenului, iar „în sistem” se opune abordării atomate, punctuale, care rupe migrația externă de cea internă. Specificarea este necesară pe etape, modalități de realizare a migrației și tipuri de comunități de origine, iar pentru mediul rural, pe tipuri culturale de sate. • La momentul actual se disting
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin opțiune de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele de dezvoltare economică locală. Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
individului și corectitudinea în funcționarea regulilor pieței se adaugă ca opțiuni majore în aceeași viziune liberală. Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOMtc "Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen de „a treia cale”, cea a comunitarismului. Acesta susține că ținta aranjamentului social optim nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cealaltă extremă, există grupuri care consideră că la aceste soluții trebuie să se ajungă prin intermediul unei organizări politice autoritare sau prin acțiune colectivă mai mult sau mai puțin violentă. Atitudinile comunitariene (participative) și democratice merg mână în mână și se opun orientărilor rebele și autoritare. Inconsistența negativă, caracterizată de un status economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
niciodată nu a făcut ordine. Stă dreaptă pe marginea patului cu o senzație nesfârșită de greață. Nu mai poate suporta această sfâșiere lăuntrică, îi vine să-și ia lumea în cap, înțelege că e complet manipulată, dar nu se poate opune sentimentelor care îi devastează ființa. L-a sunat să-i spună că va avea un concert, de data aceasta chiar la Budapesta, la mijlocul lunii viitoare, a precizat zilele, l-a rugat să-și facă răgaz pentru o întâlnire, a ajuns
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se amplifică, înflorindu-i întreaga figură ca un semn de izbândă. Voia să arate că prezumțiile sale se adeveriseră. După o pauză calculată, ca pentru un respiro, la îndemnul judecătorului, acesta își reîncepu pledoaria: - Onorată instanță, putem noi să ne opunem voinței celor doi copii? Ei au dat de fapt verdictul, care nu poate să-l conteste nici o lege. Părerea mea este că acest proces trebuie să înceteze spre binele ambelor familii, dar mai ales spre fericirea acestor copii. Nu se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
după cum se afirma, ai mei (care În tot acest timp trecuseră prin toate fazele disperării, si nu voiră sub niciun chip sa semneze pentru a fi transportat la clinici mai avizate, de peste hotare - mai ales mama, biata de ea, se opusese cu vehemență!) hotărâră, sfătuiți și de directorul spitalului si de alți medici ori apropiați, să mă ia “În sânul familiei“, să mă țină sub atenta lor grijă părintească. Putea fi o terapie care, spuneau ei, era posibil „să dea roade
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
întreținere a debitorilor și în mod deosebit a celor rău-platnici ar trbui achitate din fondul asociației, dar cum acestea sunt foarte mici sau chiar inexistente, asociațiile sunt obligate să încarce la plată pe locatarii corecți de bună-credință. Proprietarii nu se opun plății cotelor majorate pentru ca furnizorii să nu oprească utilitățile de care au strictă nevoie. Pentru oamenii corecți, oricât ar fi de simpli și săraci plata datoriei la bloc este prioritară,chiar dacă sunt obligați să se împrumute de la o pensie la
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
soarta litigiului ivit. De exemplu, un nou proprietar de apartament din cadrul unei asociații de proprietari nu dorește să apară la avizier pe numele său restanța la întreținere pe care a lăsat-o vechiul proprietar. Dat fiind faptul că asociația se opune, susținând că așa este corect și nu poate să procedeze altfel, s-a născut deja un conflict între ei care prin amploarea sa minoră nu este cazul să ajungă pe rolul instanței, întrucât poate fi soluționat foarte bine printr-o
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
mașinăria în care fusesem aruncat fără voia mea. Lipsa mâinii stângi trecuse neobservată, era ca și când absența picioarelor aducea de la sine și lipsa unei mâini, dacă nu a ambelor. Știam deja ce va urma. Mâna dreaptă. Însă eram hotărât să mă opun acestui fapt. Voi rămâne treaz orice ar fi. Trebuie să văd ce se întâmplă. Am rămas în scaunul cu rotile și am așteptat să se facă noapte. Prin minte îmi treceau tot felul de gânduri. Poate că eram pedepsit, deși
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
deplin kantian rolului și funcției filosofiei dreptului ca „speculație a idealului, critică a raționalității și legitimității dreptului existent”, gânditorul italian scrie: „Filosofia dreptului cercetează tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are nevoie de structuri și articulații speciale, În vreme ce dreptul pozitiv - observă Giorgio del Vecchio - care este În chip efectiv aplicabil și aplicat, presupune o voință preponderentă și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
principiul etic care comandă „să ne depășim individualitatea empirică și să ne Înălțăm până la universal”. Trebuie să fie cu alte cuvinte o identitate esențială de structuri logice Între cunoașterea logică și cunoașterea juridică. Oricărui subiect, moral sau juridic, i se opune un alt subiect. Djuvara apreciază că un mare merit al lui Giorgio del Vecchio este faptul că el a formulat acest adevăr esențial inspirându-se din Fichte, dar punându-l Într-o perspectivă kantiană, Îndeosebi În lucrarea Giustizia. Abordând corelația
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
natura. Ultima derivare a imperativului categoric pune În lumină autonomia ca principiu fundamental al moralității. Ea se formulează astfel: acționează În așa fel Încât voința ta să se poată considera ca fiind ea Însăși autoarea legii morale. Autonomia voinței se opune În totalitate eteronomiei acesteia, adică determinării ei prin motive sensibile. Imperativul ipotetic nu este necesar și nici universal valabil, deoarece el exprimă o exigență condiționată de un anumit scop. Imperativele de acest tip nu sunt apte pentru a Întemeia legi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În analiza comportamentului ființei sociale, anume, față de sine și de semeni, dar și În contact cu formele instituționalizate ale existenței. Dualismul social dat de către drept și de către moralitate este reflexul dualismului filosofic fenomenal-noumenal a umanului: ca ființă fenomenală, omul se opune legii juridice, dar este sancționat de legea morală interiorizată sau de justiția divină. Omul intră sub patronajul dreptului, pentru că, dacă el este prin natura sa ființă metafizică, atunci potențele sale se actualizează În dovezile de decizie și acțiune conforme unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
numai drepturi și nici o datorie. (Dumnezeu). Numai În filosofie, pentru că nu este obiectul experienței posibile”. Scopul acestui raport este de natură practică: În funcție de Ființa supremă, noi ne evaluăm datoria noastră imanentă. Observăm detașarea filosofului german de Jean Jacques Rousseau care opunea dreptul natural dreptului societății. Pentru Kant, starea naturală nu se opune situației sociale, ci celei civile. Deci, cei doi poli sunt dreptul natural și dreptul civil. Primul este numit drept privat, iar al doilea drept public. Dreptul fiind un „concept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este obiectul experienței posibile”. Scopul acestui raport este de natură practică: În funcție de Ființa supremă, noi ne evaluăm datoria noastră imanentă. Observăm detașarea filosofului german de Jean Jacques Rousseau care opunea dreptul natural dreptului societății. Pentru Kant, starea naturală nu se opune situației sociale, ci celei civile. Deci, cei doi poli sunt dreptul natural și dreptul civil. Primul este numit drept privat, iar al doilea drept public. Dreptul fiind un „concept practic pur al rațiunii, care aparține liberului arbitru orientat de legile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
relația individului cu Întregul social, a voinței proprii cu voința generală”. Se naște cînd Înclinațiile, de exemplu impulsurile naturale senzoriale, tind să determine acțiunea În contradicție cu normele morale obiective; odată cu „nu trebuie!”, moravurile și judecata morală În vigoare se opun Înclinației, Înfrânând-o, sau alte ori cu un „trebuie!” Îmbolditor, sau, după făptuire, cu un „ar fi trebuit!” sau „nu ar fi trebuit!” dezaprobator și pedepsitor. Concepția istoric-teleologică a lui Paulsen este concretizată În: 1. filosofia dreptului și 2. filosofia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de a gândi sau a caracterului) moralei succesului! Luând În seamă cele două coordonate - subiectivă și obiectivă - prezente În orice morală și orice sistem de legi juridice, filosoful dezvăluie impecabil relația dintre bine și satisfacție, dintre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al dreptului, despre care s-a discutat și se discută Încă, cu alte cuvinte, constrângerea sau, mai exact, posibilitatea unei constrângeri. Violarea unei obligații juridice Înseamnă să faci ceva Împotriva căruia o altă persoană să aibă dreptul de a se opune. Într-adevăr, acesta este sensul „intersubiectivității” (alteritas) cu privire la drept. Caracterul bilateral inerent Dreptului exclude, prin urmare, orice discontinuitate logică, orice separație Între cele elemente opuse și complementare din care se compune. Cel care depășește limitele propriului său drept impietează prin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
orice posibilă reprezentare concretă: Dumnezeu - ca veșnicul și infinitul bine, În care toate valorile umane sunt conținute pentru totdeauna. Viața „desăvârșită” ar fi, din acest unghi de vedere, formula pentru o viață În sensul binelui suprem! Acestei definiții i se opune aceea dată de hedonism. Dacă În concepția platonico-aristotelică se pune supremul-bine Într-o formă oarecum obiectivă a ființei umane și Într-o activitate determinată de ea a capacităților sau a virtuților, În concepția sau, mai bine, În etica hedonistă se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reiese mai ales urmărind concepția Dreptului În perioada „dreptului natural”, adică În secolul al XVIII-lea, exista convingerea că se poate construi un sistem absolut general și valabil de principii de drept. Un drept natural sau rațional ar fi fost opus dreptului pozitiv, ca fiindu-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]