13,244 matches
-
să bei dulbine/ Doamnă Verde Camforă?..." ("Dulce cupa mea de piele"). Cert este că un volum închinat iubirii, atât de intim cântată, ar fi devenit minor, dacă în el nu s-ar fi îmbinat atât de armonios folclorul și argoul orășenesc și limba savantă, topite parcă în expresia concentrată blagiană, în forma eliptică a lui Ion Barbu sau în formula jocului arghezian: "Ca și ouăle din puică/ eu rămân în tine, muică,/ tu, cea care pururi cloșcă/ m-ai luat ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă ar fi fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în mizerie pământurile care nu le aparțin, o clasă de proprietari suportând treptata lor sărăcie, produsă în avantajul avidei categorii a arendașilor mai mari, un comerț cedat străinilor, o administrație pe care partidele o înlocuiesc periodic din rândurile unei plebe orășenești, clientela lor, apoi speculanții industriei politice, o oligarhie care nu are nici măcar temelia etnică a unei tradiții istorice, nici bravură, nici nobilitate. Tabloul este sumbru. El rezumă aspectele criticii junimiste așa cum au formulat o Maiorescu și Eminescu. Uneori aceste pagini
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
colecția artistului și din patrimoniul Muzeului Ieșean de Artă. Figurează cu lucrarea Muncitor la Zlatna (Autoportret) în expoziția intitulată „Autoportretul în pictura românească organizată de Muzeul de Artă din Iași. Donează 11 tablouri în ulei și 12 în acuarelă Muzeului orășenesc din Fălticeni, prinos de dragoste și prețuire pentru locurile natale. 27 1977 U.A.P.Filiala Iași organizează în sala „Victoria o amplă expoziție consacrată Centenarului Independenței, la care pictorul participă cu lucrarea Osman Pașa predă sabia colonelului Cerchez. Este prezent
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în gărzile orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mai fină, mai complicată a artistului. Așa au înțeles artiștii mari inspirarea dim popor”. În continuare revendică dreptul de existență pentru o literatură citadină: „De ce numai ce e la țară ar fi adevărat românesc ? Dar n-avem și viața noastră orășenească, nu găsim și în oraș ceva caracteristic, ceva care să aibă dreptul să fie trecut în artă?” Ovid Densusianu denumește și denunță defectele literaturii de inspirație rurală și efectele izolării literaturii române preconizând contactul cu literaturele străine pentru a se
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în gărzile orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
reprezentare criteriul fundamental rămâne cel social. O serie de alte criterii, între care tradiția, cunoașterea obiceiului țării (consuetudo terrae), privilegiile, decretele regale, scrisorile de convocare, Cartele și Pacte, modalitățile de alegere și puterea delegaților în adunările provinciale/regionale și locale/orășenești, conturează imaginea realității în reprezentare. 2.1. "Democrație" și consimțământ Autoritatea subzistă când este organizată în așa fel încât, fondată pe adeziunea celor ce îi sunt supuși, își arată compatibilitatea cu libertatea lor. De la canonicii Evului mediu la filozofii secolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
periodicității (permanente, neregulat-intermitente, ordinare și extraordinare), modalitatea de reprezentare, competența (în probleme interne și externe, judecătorești, fiscale, administrative, militare etc.), cel cronologic și al structurii stărilor. Criteriul teritorial permite clasificarea Adunărilor de stări în tipurile: generale, provinciale/regionale și locale/orășenești. În majoritatea țărilor europene au funcționat, alături de adunările convocate pentru întregul teritoriu aflat sub jurisdicția suveranului, Adunări de stări provinciale și locale. Cele trei tipuri de Adunări de stări astfel constituite se regăsesc în Franța, Polonia, Boemia, Ungaria etc. În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
procuradores au fost revocate cea mai mare parte a donațiilor făcute nobilimii. Cu procesul reconstituirii domeniului regal a început epoca reformelor. Isabella supune, prin măsuri aspre, nobilimea rebelă și turbulentă. La rândul său, în Aragon, Ferdinand reușește să dezbine adunările orășenești. Se va reorganiza Consiliul regal (1480)288, având drept consecință restrângerea rolului marii nobilimi și creșterea celei a legiștilor (letrados), executanți fideli ai voinței regelui, care organizează reformele administrative. Libro de Montalvo (1485) reprezintă prima codificare a legilor spaniole. Regalitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și a promis că orice revendicare a domeniilor regale se va face doar cu acordul stărilor în Diete. Puterea financiară a orașelor a impus menținerea reprezentanților acestora în Dietă și chiar constituirea, conform Constituției din anul 1500, a unei curii orășenești. Anarhia politică va fi menținută în Boemia și timpul domniei lui Ludovic al II-lea (1516-1526), asigurând continuitate supremației stărilor. Pentru înțelegerea tabloului politic din acele vremuri, este semnificativ răspunsul stărilor în Dieta Moraviei, unde se menținea echilibrul de forțe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Italia și Germania aceasta a capitulat în fața orașelor 370. Situația celor din Țările de Jos este intermediară: ele diferă atât de freie Reichsstädte, cât și de Republicile italiene. Gh. I. Brătianu aprecia că în cazul organizării municipale sau al republicilor orășenești, nu se mai poate vorbi de un regim de stări, întrucât acesta presupune întotdeauna "colaborarea mai multor categorii sociale de pe un teritoriu dat", organizate corporativ 371. Acestea aparțin regimului de stări doar prin reprezentarea în Dieta imperială. Înainte ca Filip
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
economice divergente (care au constituit orașele-stat independente Veneția, Pisa, Siena, Lucca), Statul pontifical și existența dominațiilor străine, succesive ori concomitente, au stat la baza policentrismului medieval italian, iar particularitățile structurii sociale au generat regimuri social-politice de diferite tipuri 401. Elementul orășenesc în Italia era superior, prin cultură și bogăție, elementului rural. De aceea el va și deține rolul principal în Parlamente. În perioada secolelor XI-XV, în împrejurări interne și externe complexe, în Italia coexistau mai multe tipuri de state și de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a marilor privilegiați. În sens restrâns, va desemna persoanele care exercitau o înaltă funcție în stat (barones regni), iar în sens larg, marii seniori. Biserica dispunea de privilegii întinse, clerul superior devenind una din stările influente și puternice. În privința stării orășenești nu se pot face însă afirmații asemănătoare: evoluția urbană în Ungaria, caracterul "german" al orașelor, nu au oferit condiții de reprezentare în Diete decât în secolul al XV-lea și fără o frecvență respectată. Bula de Aur consfințea privilegiile marii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
participa la Adunările stărilor privilegiate (acea parte a nobilimii care nu avea, sau avea mai puțin de douăzeci de iobagi). Conform uzanțelor, ei puteau fi convocați prin chemări deosebite, având calitatea oamenilor "de altă stare și condiție"517. Constituirea stării orășenești și consacrarea reprezentării ei în Adunările de stări este un alt indiciu al evoluției și consolidării instituției în secolul al XV-lea. Competența Dietelor s-a extins, atingând toate domeniile importante ale vieții de drept public. Elaborarea legilor nu mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
patriciatului urban 648 și tendința de organizare a noii stări politice, vor impune reprezentarea lor în Marea Adunare a țării și în Sfatul de obște. Evoluția lentă a orașelor, în raport cu centrul și apusul Europei, au împiedicat însă constituirea unei stări orășenești puternice 649. Reprezentarea "stării a treia" a fost sporadică. Opiniile istoricilor privind apariția delegaților orașelor în Adunările de stări se opresc asupra secolelor XV-XVI650. În Moldova ei sunt menționați în actul de omagiu din 19 septembrie 1434. Prezența acestora va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s-a putut trece efectiv și de-îndată la durarea așezământului. Piatra de temelie a noii școli a fost pusă în ziua de luni, 1 iulie 1840, în cadrul unei solemnități deosebite prezidată de spătarul Costache Negruzzi, în calitate de președinte al Eforiei orășenești, la care au participat, între alții, membri ai Epitropiei Învățăturilor Publice și ai comitetului Academic, în frunte cu prinții Nicolai și Gheorghe Suțu, cu reprezentantul corporațiilor capitalei, D. Boțan, un detașament al miliției pământene, "străini de distincție" și, desigur, un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agiutoriul ce capătă acum la lucrurile de față de la ai lor fii, mai mult decât acela ce-l pot aștepta după săvârșirea învățăturii lor de cinci ani". Și, spre a asigura necesarul anual de elevi, propunea introducerea obligativității pentru eforiile orășenești din țară de a recruta și întreține pe cheltuială proprie unul, doi sau mai mulți fii de târgoveți, beneficiind în schimb, la sfârșitul perioadei de școlarizare, de serviciile acestora, respectiv de "a practisi meșteșugul lor în târgul ce i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alte țări, exigențe contrapuse mereu lipsei de receptivitate a factorilor decizionali, constrângerilor bugetare și altor împrejurări locale cu impact negativ în derularea normală a programului școlar. Între altele, trecerea parțială a finanțării unui însemnat număr de elevi, în seama eforiilor orășenești, pe durata școlarizării, în schimbul întoarcerii serviciilor acestora după absolvirea cursurilor, a diminuat, cu timpul, obligația legală a părților de a-și respecta angajamentele contractuale și, implicit, interesul tinerilor pentru acest gen de pregătire profesională. Semnalul de alarmă avea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
momentului, aga Gheorghe Asachi și, lesne de imaginat, pe cel al lui Carol Mihalic de Hodocin, în calitatea-i de director al Școlii de arte și meșteșuguri. Lor avea să li se asocieze, în structura noului organism instituțional, președintele Eforiei orășenești, spătarul Costache Negruzzi, precum și vornicii C. Sturza și Constantin Catargiu. Comisia se numea centrală pentru că, în aceeași vreme, fuseseră create și comisii locale în orașele Botoșani, Bacău și Bârlad, iar instrucțiunile rezultate în urma dezbaterilor între membrii și specialiștii ei erau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă din ziua de 13 august pentru "fabricarea lumânărilor de seu vărsat în forme", pe durata inițial invocată de șase ani. Spre a se pune la adăpost de eventualele reclamații formulate fie de vornicul Ghica, fie de proprietarii acelor ateliere orășenești (mumgerii), pentru concurență, noul întreprinzător reitera calitatea specială a produselor sale, deplin asigurată prin "aplicația mijloacelor <c>himice și tehnice", care le deosebeau atât de lumânările de stearină "eșite din fabrica privilighetă a Moldavii" aparținând lui Th. Ghica, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
executarea lucrărilor de împădurire raporta, la 8 octombrie 1844, că "plantarea proiectată din trecutul an nici până acum nu s-au pus în lucrare". Totuși, la doar câteva zile mai apoi, Departamentul din Lăuntru aproba rânduirea unui reprezentant al Eforiei orășenești să se deplaseze în zonă, împreună cu Mihalic de Hodocin, "căruia i s-a încredințat și planul locului, spre a să sădi la obârșia apelor ce vin în oraș 10 fălci 130 prăjini (sic!) cvadrati copaci cu frunză lată pentru cruțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
relevantă afectată de comportamentul agentului economic care abuzeazâ de pozitia sa dominanta, atunci când aceasta are sau ar putea avea consecințe semnificative pentru economia României în ansamblu". Dominația se poate exercita atât la nivel național cât și la nivel local-regional, județean, orășenesc sau chiar comunal. Poziția dominantă nu este și nu trebuie să fie permanentă, întrucât situația unei întreprinderi poate să varieze de la o poziție dominantă spre una obișnuită și invers. 2. Abuzul de poziție dominantă Abuzul a fost definit de C.E.J.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]