2,568 matches
-
Îi face pe zei să fugă unde văd cu ochii, lăsând locul unuia venit din lume, dar care se mulțumește cu mai puțin. Adică cu ceea ce Îi oferă Bizanțul: zidul din cărămidă, nici măcar piatră, a cărei estetică, finisare, e doar ordonarea asizelor... Apusul continuă Însă să ofere zeului zidul din piatră fasonată al catedralelor. Și astfel istoria Bizanțului e aceea a pierderilor, Încununată cu a Constantinopolului Însuși. Obosit de atâtea războaie, turcul inventează tencuiala, menită a Înlocui ieftin placarea, mozaicul, fresca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altundeva, În fiziologie de pildă, e vorba de altceva. În definiția mea, apa tisulară e apa extrasă și purificată, ajungând H2O, din țesuturi, În special vegetale. Ah! O detaliere: Planta, cu acces liber la energie - aceea solară -, poate realiza o ordonare, o selecție, negentropie adică, alegând din ce-are la dispoziție - ca apă - ceea ce are nevoie: ea, ca specie, dar și conform „dorinței“, adică a stadiului de dezvoltare ori a funcției pe care o Îndeplinește - ea sau chiar doar un organ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să se prăbușească, ca reacție a Naturii la Îndrăzneala ta, e dovada, căci eu sunt supremul consumator al biocenozei, că ea, biocenoza care-ți distruge opera, e pe deplin constituită. Am Înțeles, Moti. Pentru că tu nu iubești negentropia, prea multa ordonare, dacă te văd pe vreo streașină, Înseamnă că aceea a progresat mult pe calea revenirii la normalitatea lumii noastre, chiar dacă locatarii - cărora le place să fie numiți stăpâni, chiar dacă Natura nu cunoaște proprietatea - ar vrea altceva. Dacă aceia mai există
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propaganda. A realizat două busturi din ipsos alb, imaculat, sobre, impunătoare, dar firești, fidele chipurilor celor doi, pe care le-a așezat la locul ce-i fusese indicat, fără să-i fi afectat cu nimic firul logic și cronologic al ordonării și prezentării creației sale. Cu un zel și o răbdare rar întâlnite, meticulos și stăruitor, a stabilit și urmărit zi de zi lucrările pentru transformările ce erau necesare, montarea postamentelor și soclurilor, așezarea pieselor, difuzarea luminii, calcularea distanțelor dintre exponat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
privi în fața complexitatea și multitudinea problemelor specifice acestei etape, unele moștenite din perioada anterioară, iar altele care pot să apară pe parcurs. Densitatea lor pe unitate de timp în calendarul celor patru ani de guvernare este mare și impune o ordonare riguroasă în funcție de priorități, pe baza unor analize de fundamentare corespunzătoare și a unui dialog larg cu toți factorii economici și sociali implicați. În această perspectivă, programul pornește de la ceea ce caracterizează profund starea economică și socială actuala a țării și presupune
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
cota de investiții proprie semnatarului care, pe lista în vigoare în acel moment, ocupă o poziție sub aceea pe care a ocupat-o pe lista valabilă la determinarea anterioară, semnatarul desemnat cu acel prilej. (iv) Dacă prin aplicarea metodei de ordonare prevăzută la pct. (B) alin. (iii) din acest articol numărul guvernatorilor este mai mic de douăzeci sau respectiv prin aplicarea pct. (C) este mai mare de douăzeci și doi, Reuniunea semnatarilor fixează o cotă minimă de investiții astfel încît, pe
DECRET nr. 199 din 24 aprilie 1990 pentru aderarea României la Acordul privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii prin sateliti "INTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121063_a_122392]
-
sociale chineze "de importanță fundamentală". Astfel, s-a constituit o grila valorică, administrată mai apoi la o sută de studenți din 23 de culturi naționale diferite din zona Asiei Orientale. S-au identificat patru factori-sinteză care și-au probat "universalitatea", ordonarea lor îngăduind o echivalență directă cu factorii propuși de G. Hofstede, așa cum reiese din tabelul 2. Prin urmare, rezultă o suprapunere considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
demersul evaluative. Modele de referate de evaluare a proiectelor și a activității de elaborare a acestuia Exemplul 5 Unitatea de învățământ:..................................................... Candidat:...........................Clasa:......... Specializarea: ............................................................... Îndrumător: .................................................................. Tema lucrării:............................................................... 1. Estetica lucrării:.................................................. ..................................................................... 2. Sistemat izarea conținutului științific și rigoarea științifică:................................... ............................ ............ 3. Interpretarea, ordonarea și valorificarea informației: ..................................................................... 4. Acoperirea elementelo r majore ale conținutului............... ............................................................................ 5. Contribuția proprie și originalitatea lucrării:.................. ...................................................................... 6. Conștiinciozitate și responsabilitate.......................... Propunere de acordare a calificativulu i: ............................... Îndrumător pro iect, .............................. Exemplul 6 Nr. crt Criteriul de apreciere Calificativ FOARTE BINE BINE
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
acestea. 40. Curriculum la decizia școlii (CDȘ) din perspectiva limbii române. 41. Curriculum la decizia școlii (CDȘ) la limba română, pentru copiii cu diverse dizabilităti, ușoare, integrați în colectivele normale de elevi, dar cu necesități speciale (argumente privind selectarea conținuturilor, ordonarea și didactizarea acestora). 42. Principalele probleme ale predării limbii române ca limba străină. Asemănări și deosebiri în funcție de grupul-țintă: adulți. vs. elevi și adolescenți. 43. Curriculum la decizia școlii (CDȘ) la disciplina limba și literatura română, pentru copii supradotați. 44. Proiecte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se adaugă acele competențe vizate prin studierea gramaticii, respectiv „spiritul de observație a fenomenelor lingvistice”, și achiziția unui „minunat instrument pentru analiza, pătrunderea și desăvîrșirea cugetării omenești” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); teoria literară, care este „un mijloc de orientare și ordonare în varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale neamului românesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-și exprima stările
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
abandonul acțiunii de a citi. Din punct de vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și el preocupat de această problemă a cărei tratare o începe prin consemnarea unor criterii de ordonare a lecturilor, prima dintre ele fiind „evoluția sufletească a elevului”, urmată de „corelația limbii române cu unele materii de învățământ” și „organizarea pe cicluri a liceului”. în funcție de aceste criterii „în clasele inferioare lecturile se aleg din cercul de experiență a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
două constituind încheierea, care va ocupa 1/16 din economia lucrării. Fl. Ilioasa consideră la rândul său că s-a făcut o schimbare majoră în tratarea compunerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” și nici „retori”. El expune principiile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-IV [...] copieri, dictări, reproduceri din memorie și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertațiile literare, morale și filosofice din cursul superior.” (Fl
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în cel de didactică - apreciat ca propriu chiar și pentru metodicile disciplinelor - petrecută in ultimul timp în știința românească, a focalizat atenția specialiștilor și la fazele premergătoare realizării curriculare, dintre care - și proiectarea didactică alături de documentarea, selectarea conținuturilor, transpoziția didactică, ordonarea calitativă și cantitativă a conținuturilor - care fac parte constitutivă din aceasta. Proiectarea didactică, pe care noi o înțelegem ca anticipare a realizării actului didactic în toate componentele lui, este descriptibilă ca realitate statică sumativă, prin aceea că este o proiectare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de didactica limbii și literaturii române, iar termenul de proiectare nu este folosit Problema proiectării este însă subsumată celei de manual și programă școlară și deși găsim sintagma „repartizarea materiei pe clase”, (corespondent tehnic pentru ceea ce am numi noi acum ordonarea calitativă și cantitativă a conținuturilor), ea nu este relevantă pentru că nu există și discuții teoretice specifice acestui element de proiectare. Aceste informații, deși insuficiente pentru a iniția o analiză pertinentă a conceptului de proiectare pentru perioada despre care vorbim, ne
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sînt subsumate fie la „organizarea procesului didactic” fie la „conținutul învățământului”. Mulți specialiști consideră explicit legat de proiectare doar produsul numit proiect de lecție (scenariu didactic, scenariu narativ). Se menține terminologia impropriu utilizată, prin multele sinonimii aflate în variație liberă: ordonarea conținuturilor = structurare = organizarea procesului didactic; conținutul învățământului = activitate didactică etc. O sinonimie mult mai distructivă este cea între programă școlară și curriculum, favorizată de faptul că toate programele școlare începând din 1996 încep să fie numite „curriculum”, ceea ce a dus
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
echivocul termenilor: pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noțiuni mai mult sau mai puțin conexe: ordonarea conținuturilor, structurare, organizarea procesului didactic, conținutul învățământului, activitate didactică, dar și prelucrarea conținuturilor științifice, clasa școlară, analiza resurselor umane, comisa metodică a profesorilor de limba română etc. Toate didacticile de tranziție, reiterează ideile expuse de C. Bărboi în 1983, ca
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
regionale. Considerăm, de aceea, că această lucrare trebuie să fie completată și invităm pe toți aceia care doresc să ne semnaleze omisiuni să ne contacteze pe adresa de e-mail ușor de găsit pe internet. Ca modalitate de lucru, din motivul ordonării strict alfabetice și a unei mai ușoare gestionări a acestei operații din meniul computerului, am înregistrat autorul prim (sau unic) cu numele și prenumele, aceasta fiind singura abatere de la fidelitatea coordonatelor bibliografice înscrise de autor pe coperta. Dată fiind multitudinea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în receptor, ci că receptarea frumosului de către o persoană depinde de gradul ei de "pregătire" (nu doar teoretică) pentru a recepta ceva ca fiind frumos. Altfel spus, frumusețea reprezintă o posibilitate particulară de întâlnire cu lucruri sau fapte. * Forțând o ordonare, pot identifica următoarele forme de centrare a umanității: credința pe Divinitate, modernitatea pe subiect (recurgând însă la diferite "puncte de sprijin": conștiință, rațiune, ego, inconștient, transcendental ș.a.) iar postmodernitatea este în căutarea unui alt centru ce pare a coincide cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tuturor. Că acest gest a fost de fapt unul de distrugere, făcând vizibilă lipsa apetitului nostru pentru un nivel ridicat de agregare socială, ține de o altă poveste (sper că de o meta-povestire). Orice horoscop dă seama de tendința de ordonare a diversității oamenilor pe baza unui criteriu extrinsec. Succesul lui (dacă există unul) este datorat modificărilor pe care le induc în cei ce cred într-o asemenea ordine; un horoscop nu dezvăluie moduri de a fi, ci le creează. * Modernitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ai formelor sonore în diferite contexte de zgomot, luând de-a gata armonii și tipare repetitive. Liniștea (pentru acele genuri muzicale ce reușesc s-o producă) este dată de atmosfera de familiar, de cunoscut, pe care ne-o procură o ordonare sonoră într-o lume plină de zgomote amenințătoare. * Din perspectiva unei estetici fundamentată evoluționist, arta și-ar găsi domeniul propriu de existență prin exploatarea stimulilor ce coincid cu plăcerile provocate de un răspuns corespunzător la mediu, reflex favorabil supraviețuirii personale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
curând modelul de coerență decât ideile vehiculate. * Istoria ne creează un fals sentiment al distanței. În definitiv, strămoșii noștri ne sunt mult mai apropiați decât ne lasă să credem știința ce așează existențele individuale și colective într-o formă de ordonare a timpului și o într-o serie de tipare. Să ne gândim un pic, ca exemplu, la apropierea pe care o manifestăm față de ideologiile cărora ei le-au dat naștere. Trăim în formele de organizare a lumii create de strămoșii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
exemple elocvente în acest sens: ca împrumut de ideal matematic și ca eșec totodată. Omul contemporan se vede astfel prins între imaginea unei ordini a naturii și nostalgia libertății, libertate ce înseamnă posibilitatea de a fi autorul unui mod de ordonare aplicabil propriei existențe. * Meritul lui Charles Darwin este și acela de a fi permis dintr-o dată o taxonomie care să dea seama de o ordine naturală funcțională, împlinind astfel visul modernității. În felul acesta ordinea cuvintelor reproduce ordinea naturii, ajungând
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mai bine dacă s-ar dizolva ordinea socială, ratând faptul că în domeniul socialului orice ordine este automat înlocuită de alta, schimbându-se întotdeauna doar raporturile de putere. Disoluția societății ar conduce la o generalizare a forței ca principiu de ordonare, indiferența față de propria viață, ca principiu al curajului, devenind una din valorile centrale ce garantează reușita. În domeniul umanului nu există anarhie în sensul tare al termenului, ci doar înlocuirea unei forme de organizare cu alta. Dorința de putere este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tare al termenului, ci doar înlocuirea unei forme de organizare cu alta. Dorința de putere este întotdeauna metafizică, cerând mereu un tot mai mult, motiv pentru care vor exista continuu persoane sau grupuri care să-și impună propriul mod de ordonare. * Dezirabilitatea este o zeiță căreia femeile sunt dispuse să-i plătească un continuu tribut, ea fiind cea mai puternică mediatoare a raporturilor cu bărbații. Relațiile de putere sunt multiplicate și pe această cale astfel încât nu se știe niciodată cine pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
colective, ce au adunat și ordonat mii de ani mulțimile. În acest domeniu știința este abia la început, debutul fiindu-i caracterizat de coabitarea cu efectele credinței religioase. * Existența zodiacului dă seama de una din cele mai eficiente încercări de ordonare a diversității umane după repere cvasi-fizice, generând conexiuni între diverșii indivizi pe baza datei lor de naștere, spre exemplu. Începutul oricărui totalitarism poate fi zărit în această primă încercare de uniformizare, ce intervine în donarea sensului existenței cotidiene chiar și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]