2,674 matches
-
pe care le are Biserica de chemare a oamenilor la o viață demnă, cinstită și cu credință în Dumnezeu, se înscriu, din timpurile cele mai vechi, felurite sisteme de sprijin moral și material al celor găsiți în impas, al copiilor orfani, al celor bolnavi cu anumite deficiențe fizice și psihice, al săracilor și al altor categorii de oameni, care la un moment dat necesită ocrotire socială, în așa mod ca, într-un timp cât se poate de scurt, aceștia să fie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tradițională, lucrătorul social era în general un bun creștin. Întotdeauna eforturile lucrătorului social, ale creștinului care slujea aproapelui aflat în dificultate erau direcționate către anumite interese, cum ar fi: 1. asistarea familiei; 2. grija față de cei săraci; 3. asistarea copiilor orfani; 4. asistarea văduvelor; 5. asistarea tuturor persoanelor sau a grupurilor care au suferit din cauza unor calamități;4 Sigur, Biserica va rămâne în continuare cu aceste preocupări într-o formă mult mai restrânsă, pentru că inclusiv accesul la resurse se va restrânge
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
un azil și un spital pentru copii, sub denumirea de "orfanotrofion", care se întreținea din fondurile "Cutiei milelor". În jurul anului 1792, Filaret al II-lea, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, a lăsat prin testament o avere însemnată pentru întreținerea și pentru educarea copiilor orfani, compusă din mai multe moșii și hanuri din București. Mănăstirea Strehaia a sprijinit material foarte mult această fundație cu caracter de sprijin creștinesc. Între timp, în curtea Bisericii "Manea Brutaru", s-a constituit o nouă instituție pentru creșterea copiilor abandonați
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai multe moșii și hanuri din București. Mănăstirea Strehaia a sprijinit material foarte mult această fundație cu caracter de sprijin creștinesc. Între timp, în curtea Bisericii "Manea Brutaru", s-a constituit o nouă instituție pentru creșterea copiilor abandonați, găsiți și orfani, în care li se asigurau și condiții de a învăța carte cu sprijinul unor dascăli și al unor călugărițe din mănăstiri" (cf. Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 5). Conform Elenei Zamfir, anul 1775 reprezintă, odată cu apariția primei legi de protecție a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Alexandru Ipsilanti și de la legea din 1775 cu privire la protecția copilului, începem să descoperim nu doar o simplă filantropie tradițional-creștină, ci o implicare mult mai serioasă mai ales în privința protecției copilului. Nu mai vorbim doar de milă în cazul copiilor rămași orfani, ci putem chiar să prezentăm situații reale de intervenție specializată (desigur, pentru acele timpuri). Copiii săraci, aflați în dificultate, orfani, au beneficiat de protecție specială din partea domnitorilor, a curților domnești și a boierilor cu suflet. Li se asigura supraviețuirea, instrucția
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
beneficiat de protecție specială din partea domnitorilor, a curților domnești și a boierilor cu suflet. Li se asigura supraviețuirea, instrucția și formarea profesională conform categoriei sociale din care proveneau, precum și asigurarea moștenirii părintești. De exemplu, nou-născuții și copiii foarte mici rămași orfani erau încredințați doicilor în schimbul unei subvenții plătite de stat, iar copiii săraci erau plasați la vârsta majoratului ca servitori în mediul rural sau ca ucenici la oraș. "Copiii orfani erau înfiați sau găzduiți pentru hrană sau creștere, primind ceea ce astăzi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asigurarea moștenirii părintești. De exemplu, nou-născuții și copiii foarte mici rămași orfani erau încredințați doicilor în schimbul unei subvenții plătite de stat, iar copiii săraci erau plasați la vârsta majoratului ca servitori în mediul rural sau ca ucenici la oraș. "Copiii orfani erau înfiați sau găzduiți pentru hrană sau creștere, primind ceea ce astăzi am putea numi asistență maternală, numai cu acordul Comisiei Epitropicești. Persoanele cărora le erau încredințați copiii orfani de Obșteasca Epitropie erau obligați să ajute copilul respectiv să ajungă "cinstit
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind norodul. Întâmplarea În care doamna Ruxanda este oprită de o văduvă cu cinci copii orfani, ca să i se plângă, dar ca s-o și avertizeze pentru tragediile care au loc, e zguduitoare prin cruzimea ei. Episodul este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului sub semnul unei agitații extreme. „Ai să dai samă doamnă !..... Că lași pre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Otilia - Pascalopol este una dramatică, dar temporală. Bătrânul moșier Îi invită pe cei doi Îndrăgostiți la moșia lui din Bărăgan, unde se pare că lucrurile se lămuresc. Moșierul se arată a fi un apărător al dragostei dintre cei doi tineri orfani. Reluarea relației Otilia - Pascalopol oferă Însă și surprize neașteptate. Otilia, la invitația lui Pascalopol, pleacă la Paris, fără știrea lui Felix, Înștiințat de Stănică Rațiu că moșierul s-a căsătorit cu fata. Lui Felix nu-i mai rămâne decât să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noastră abia într-a patra, devenind imediat cea mai bună la învățătură, dar din cauză că nu lua parte la jocurile noastre, nu era îndrăgită de nimeni, nici prietene nu prea avea, mai ales fiindcă profesorii o dădeau mereu de exemplu, deși orfană, uite cât e de harnică, ia toate olimpiadele, își pierduse părinții într-un accident de mașină, o crescuse unchiul ei, despre care tot orașul știa că e o bestie, l-au dat afară și de la pompieri, pentru că, înfuriindu-se odată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
deschis caietul l-am mai simțit puțin, și atunci iarăși m-am gândit la Iza, m-am și uitat spre ea, spre banca fruntașilor, unde stătea, gândindu-mă că de când l-au luat pe tata sunt și eu pe jumătate orfan, și atunci, deodată, m-am întrebat cum arată Iza fără haine, dacă are într-adevăr vânătăi, și cum îi arată oare coapsele, mi-a spus odată Feri că fetele goale sunt foarte interesante, dar eu n-am fost de acord
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
de ceva, privat de ceva", oculus "ochi", lumen,-inis "ochi, vedere, privire, lumina ochiului"); de altfel, lat. orbus a fost condensat și cu sensul "lipsit de rude, de părinți sau de copii; orfan, orfelin", în sintagme ca filius orbus "fiu orfan", filia orba "fiică orfană, fără părinți", orbus senex "bătrân fără copii"; adj. orbus "privat de ceva" era folosit în construcții cu genitivul, cu ablativul sau cu prepoziția ab, care cerea tot ablativul, v., mai jos, lat. *aboculis. VII. 2.9
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ceva", oculus "ochi", lumen,-inis "ochi, vedere, privire, lumina ochiului"); de altfel, lat. orbus a fost condensat și cu sensul "lipsit de rude, de părinți sau de copii; orfan, orfelin", în sintagme ca filius orbus "fiu orfan", filia orba "fiică orfană, fără părinți", orbus senex "bătrân fără copii"; adj. orbus "privat de ceva" era folosit în construcții cu genitivul, cu ablativul sau cu prepoziția ab, care cerea tot ablativul, v., mai jos, lat. *aboculis. VII. 2.9. Regent adjectival + determinant adverbial
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
joci tenis. Eu m-am distrat foarte bine în dimineața asta, la călărie. Mi-am schimbat programul pentru că se întunecă mai repede, și acum călăresc înainte de prânz. Ieri nu mi-am făcut plimbarea, deoarece am primit o sută de copii orfani care au venit să cânte în grădină cu steagul și conducătorii lor. I-am dat fiecărui copil câte un pumn de dulciuri, am mângâiat două sute de obraji și am ascultat cu mare interes descrierile profesoarelor; erau patru și au vorbit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ar fi trăit bunicul, am fi dus-o mai bine. N-am înțeles niciodată de ce - eu am dus-o bine, oricum -, dar tata, săracul, și astăzi e-n stare să se plângă la serviciu că-i vai de capul lui, orfan, ca să-l scoată ăștia mai repede la pensie. În rest, mi-am făcut o oarecare impresie despre el, dintr-o poză. Una din aia, sepia, cu crăpături, în care bunicul - îmbrăcat jandarm - stătea mândru, în picioare, alături de câțiva „colegi“. În fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Brucan, pe Dan Iosif.... Și cum ar fi putut televiziunile, așa cum oficialitățile pot, slavă Domnului, aflu acum, să transforme teribila dispariție, într-o prelungire a splendidei lor pedagogii... Să n-o plângem deci pe Monica Lovinescu, ci pe noi, imaturi, orfani, bezmetici și orbi care slăvind-o din vârful buzelor pe ea, ne slăvim pe noi. Nouă plecarea ei, la un an și șase luni după plecarea lui Virgil Ierunca, ne lasă inimile cernite. Pe ea, cea plecată la începutul Săptămânii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu seamă uitarea ce se așterne peste orice fel de eveniment istoric atunci când un popor nu are conștiința renașterii sale - sau când lasă această conștiință să se ofilească și să se stingă. Poate că revoluția din decembrie 1989 a devenit orfană, de fapt. Moartea unei călugărițe Moartea în chinuri a călugăriței Irina Cornici a suscitat pe bună dreptate tot soiul de reacții în presă și o emotivitate aparte la nivelul mentalului colectiv românesc. Nu doar fiindcă este inimaginabil ca la începutul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dintre ei optează pentru preoție și monahism din oportunitate și întrucât contextul le permite așa ceva - s-ar putea vorbi inclusiv de o formă de mercenariat în opțiunea lor. Multe mănăstiri de maici, de pildă, sunt populate cu fete tinere, sărace, orfane, pentru care mănăstirea a fost singura posibilitate de a avea hrană și un acoperiș deasupra capului. În anumite cazuri, voința joacă un rol esențial: preoția (mai puțin decât monahismul) este astăzi, în România, și o chestiune de imagine și putere
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fi exotice și active. Vom pescui rechini din ocean și le vom da drumul înapoi, după ce le vom pune plombe la toate cele trei rânduri de dinți. Marea modă va fi cea a safariurilor răsturnate: vom captura pui de elefanți orfani, ca să-i alăptam cu vadra; și lei fioroși, ca să-i masam pe coama, așa, de antistress... Tiriac va crește mistreți ca să repopuleze pădurile; țarcul vechilor masacre din Bihor îl va umple cu piticii de grădină din reclamă, pentru distracția copiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
mină de carbuni. Anina „și-a luat tributul de sânge“. „Mina ucigașă“, titrează ziarele. 7 morți, trei răniți, din care doi se zbat între viață și moarte, arși pe mai mult de 50% din suprafața corpului. 7 văduve, 17 copii orfani. Una din femei povestește cum le administrează copiilor romergan, pentru că nu se mai opresc din plâns. Întreabă mereu „când vine tata de la spital, știu că are buba“. Deși camerele de filmat s-au oprit, ca întotdeauna, la gura minei, au
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nu-i chema de tot ca să nu mă întristez eu și să rămân singură". Tatăl preferă să-și vadă fiica în compania spiritelor decât a oaspeților vii, care de obicei se poartă cu mai puțină discreție și respect față de fetele orfane de mamă. Iar ea crede în spectre ca în Domnul Dumnezeu și Sfânta Scriptură. "Mă joc cu ele încă din copilărie"*, îi explică ea unui tânăr Landgraf. Și nu se dă înapoi să-l însoțească pe acesta noaptea, ca să vadă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu sindrom MEN2B prezintă tumori benigne, denumite neurinoame submucoase, dintre care cele mai evidente se observă la nivelul limbii și al buzelor. Afecțiunea se transmite autozomal dominant cu penetranță incompletă și e cauzată de o mutație activatoare a unui receptor orfan tirozin kinazic, care va determina proliferările aberante enumerate mai sus. Gena responsabilă, protooncogenul RET, se găsește pe cromozomul 10 . Homocisteinuria este o altă afecțiune genetică transmisă autozomal recesiv. Afecțiunea e cauzată de deficitul unei enzime, cistionin sintetaza, a cărei genă
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
ar dori ca răsplată a bunei învățături, iar răspunsul a sunat: „o vioară“. Consultată și ea, maică-sa a opinat pentru... o pereche de ghete și dânsei i s-a făcut hatârul. Probabil, femeia s-a gândit că băiatul era orfan și nu trebuia abuzat de cumsecădenia tatălui vitreg, oricât de supus soției adorate va fi fost inginerul Godini. Silindu-mă pe mine, când aveam aproximativ vârsta premiantului „cu cunună“, să mă dedic instrumentului ce-i fusese lui refuzat, tata mi-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apă, socotind bine că știința mea de înot nu face față cursului lat, profund și tulbure. Am stat ceasuri întregi, încercând să-mi fac curaj, așezat pe bordura cheiului undeva, cu picioarele atârnând deasupra apei înfricoșătoare, plângând de mila părinților orfani de copilul lor. Cum îi amenințasem, la plecarea lor în oraș, că mă voi arunca în Dunăre, ceea ce n-a părut atunci să-i impresioneze, s-au alarmat totuși când, la înapoiere, au constatat că trec ceasurile fără să reapar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mândria trecutului cât și orgoliul încăpățânării de a mai avea un viitor. IV. Familia Barbu ... Îi are ca principali autori pe tata, notar comunal, și mama, casnică, ambii proveniți din sate de răzeși tutoveni: tatăl, din Obârșeni, mai sărac și orfan de tată; mama, din Stâncășeni, fiică a lui Costachi și Frăsina Ouatu, familie de gospodari fruntași, ambele sate aparținând de vechiul județ Tutova în prezent de județul Vaslui. Casa părintească Tata era tipul de om echilibrat, calculat, conștiincios și sârguincios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]