160,617 matches
-
în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie să răspunzi nevoilor lor (umane). Contribuția de reținut din acest capitol al cărții lui Morgan este aceea a asocierii ierarhiei nevoilor umane (în cazul concret
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ierarhiei în cinci trepte a lui Abraham Maslow) cu diverse forme concrete de motivare la care pot apela organizațiile, în ideea de a integra nevoile indivizilor și pe cele ale organizațiilor. Din perspectiva teoriilor contingenței, Morgan consideră organizațiile ca fiind organisme vii care se adaptează la mediu,care sunt împărțite în specii, în categorii și care luptă pentru supraviețuire. Celelalte metafore (creiere, culturi, sisteme politice, închisori ale psihicului, fluxuri și procese de transformare, instrumente de dominare) sunt, de asemenea, foarte interesante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, dezgustul, rușinea, surpriza) au, fiecare, foarte multe derivate. Totuși, cercetătorii au constatat că patru dintre expresiile faciale caracteristice unor emoții de bază sunt universale, fiind recunoscute în toate culturile: frica, mânia, tristețea și bucuria. Reacția organismului în anumite circumstanțe este în primă instanță emoțională pentru că informațiile de această natură se transmit la creier mai rapid decât cele raționale și de aceea se obține o primă reacție emoțională și numai ulterior (vorbim de fracțiuni de secundă) una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
supraviețuit pentru că au reușit să recunoască anumite intenții ale adversarilor (animale, semeni) și să reacționeze rapid. Frica este un exemplu în acest sens, reacțiile fiziologice care o însoțesc fiind, conform lui Goleman, o reținere a sângelui în zona inferioară a organismului (zona membrelor inferioare), fapt ce facilitează fuga drept reacție inițial inconștientă, irațională (Goleman, 2005, pp. 357-358, 367-370). Reacțiile emoționale, foarte rapide, iraționale, sunt la originea unor gesturi altfel inexplicabile, precum împușcarea din greșeală, ca reacție la frică, a unor persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
conflict sau afectate de el, tipul de conflict și cauzele declanșării lui. ii. Cum (cu ce tehnică) ar trebui abordate conflictele de către părțile implicate? Cum ați acționa pentru soluționarea conflictului respectiv? 4.6. Schimbarea organizațională Organizațiile sunt entități dinamice. Precum organismele, ele se nasc (se constituie), cresc (ca număr de angajați, ca cifră de afaceri, ca valoare a acțiunilor etc.), se multiplică (prin înființare de filiale, prin francize etc.), se dezvoltă, se diversifică (prin introducerea de noi branduri, intrare pe noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
lucruri aici pentru care o viață de om nu este îndeajuns în a le trăi. Mai mult chiar, în locul în care ne aflăm sunt posibile mai multe lumi (asta o dovedește cu prisosință istoria). Sau poate că lumea este un "organism" în care fiecare este specializat în ceva; ceea ce descoperă ceilalți îmi este transmis într-un fel de rezumat. Totuși, rezumatul este destul de departe de trăirea proprie. Goethe: "Dacă vrei să atingi infinitul, cutreieră finitul în toate direcțiile". Deseori judecăm oamenii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sunt alții a căror prezență se face simțită zilnic ca obturându-i legătura cu glia. Această etajare tulbură cumva și ideea de ierarhie, o afectează. A sta sub același acoperiș, care desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor de adaptare. Marea trecere, pasul decisiv înspre om, îl constituie această depășire a pasivității înspre acțiune. Într-un fel, toate acțiunile noastre prezente prin care siluim natura pentru a deveni confortabilă, încercând să ne-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
depășire a pasivității înspre acțiune. Într-un fel, toate acțiunile noastre prezente prin care siluim natura pentru a deveni confortabilă, încercând să ne-o subordonăm, sunt întreținute de energiile necesare supraviețuirii; modelăm într-un mod particular o tendință înnăscută a organismului nostru. Dacă luăm în considerare separarea omului în corp și suflet (sufletul fiind cumva partea ce depășește stadiul de simplu corp, corp a cărui existență are drept caracteristică principală străduința adaptării) putem crede într-o dominare a corpului de către suflet
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
realizată de comunism. Suntem la îndemâna sensurilor ce vin în întâmpinarea a ceea ce ne place. Într-un fel, noi nu avem sensuri, ci suntem avuți de ele; se înstăpânesc asupra noastră în funcție de o dispoziție de moment ori de interesul pe care organismul nostru, acest străin cu care suntem condamnați să trăim, ni-l dictează. Binele reprezintă un meta-sens ce-și are rădăcinile în acest dialog pe care-l avem cu Străinul din noi; el se conturează în spațiul ce ia naștere "între
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
științei. Fiecare durere reprezintă o scurtă vizită (de curtoazie!) pe care ne-o face moartea; așa, ca să nu uităm de ea; sau să nu ne uităm finitudinea. Durerea ca memento mori. Primul vestitor al propriei morți unul credibil este propriul organism. Accentul pe care societatea occidentală îl pune pe comunicare este determinat de dorința de a uniformiza sensurile, de a crea trimiteri asemănătoare (ceea ce ușurează și înțelegerea). Un fel de "comunism" al sensului creat pe cale comunicării. Am recunoscut un român pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
considerabil de credincioși au privit de-a lungul anilor credința ca pe o asigurare pentru viața viitoare, nu este de mirare succesul pe care l-au înregistrat asigurările odată cu trecerea religiei în planurile secundare ale vieții publice. Cum suntem un organism compus din diferite mișcări, starea de repaus e doar relativă. Deseori problema o constituie modelele de repaus pe care le alegem și cu care tindem să ne identificăm, fără ca acest lucru să fie posibil la modul absolut (e drept, esența
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne" nu este reflexiv, ci comunitar), ce să cumpărăm (chiar dacă a dispărut "ne"-ul, într-o bună măsură nu cumpărăm pentru că dorim, ci pentru că "se cumpără"). De ce vremea mohorâtă ne induce somnolență? Poate că este o rămășiță a hibernării strămoșilor: organismul nostru simte apropierea unei perioade nu tocmai favorabilă pentru hrănire și atunci încearcă să economisească din energie; în acest caz somnul constituie o bună soluție. Pentru a ne apăra eficiența, productivitatea, am descoperit cafeaua (sau alte stimulente). Care este însă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
împrejurări fără voia noastră. E una din dimensiunile Străinului din noi (pe care-l avem a fi). Ne ivim în lume cu un trecut. Este cel al păcatului adamic; cel al limbii în care ne vom găsi forma; cel al organismului nostru ce păstrează, poate, amintiri ale evoluției sale (și, cumva, chiar a strămoșilor săi); cel al locului în care ne-am născut, asupra căruia apasă atât trecutul geologic cât și istoria. Și devenim loc de intersecție (și de judecată în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce ajută la argumentarea credințelor. Oricât ne-am strădui, adevărul cade cel mai adesea în umbra unor credințe a căror geneză depășește tărâmul logicii. În pământ timpul ia formă materială: diversele perioade sunt sedimentate în straturile succesive ale solului. Găsim organisme dispărute așezate în timpul lor; dinozauri își indică epoca. Poate că mărimea construcțiilor omenești are în special rolul de a traversa mai multe straturi; deci nu reprezintă atât o luptă cu spațiul cât una cu timpul. Avem nevoie de ieșirea de sub
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vine de la "noi". Legătura dintre obiectivare, obiectiv și societate este foarte strânsă; ceea ce demonstrează că societate e cumva ruptă de subiectivitate. Pilula, ca adjuvant al sănătății personale, reflectă viziunea mecanicistă pe care o avem asupra totului, deci și a propriului organism. Forma și funcțiile ei trimit la alte dispozitive prin intermediul cărora reparăm (spre exemplu piulița, șurubul etc.); cumva ne-o imaginăm ca așezându-se undeva, odată înghițită, într-un loc ce are o lipsă suplinită tocmai de această pastilă. Ne este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
rol stabilizant în cadrul unei procesualități continue. De aici și nevoia unui chip nou al ontologiei, diferit de tot ceea ce s-a gândit până acum, în cadrul căruia este va fi mai curând o funcție aptă să dea seama de procese. Nevoia organismului nostru de exerciții fizice ne arată că, în fond, dorința omului de a munci pentru a avea derivă și din instinctul de conservare biologică, de menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fi mai curând o funcție aptă să dea seama de procese. Nevoia organismului nostru de exerciții fizice ne arată că, în fond, dorința omului de a munci pentru a avea derivă și din instinctul de conservare biologică, de menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în zori pentru a pleca la muncă; este mânat de intuiția eșecului biologic a lui Oblomov. Dacă gândim totul din perspectiva eficienței și introducem axiologia în ontologie, ținând cont
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mijloc de reglementare socială a comportamentului; contribuie la atragerea oamenilor în participarea activă la viața societății; asimilează din punct de vedere social atât amatorii, cât și funcționarii din sport); funcția de menținere a sănătății (activitățile fizice și sportive influențează vitalitatea organismului, funcționarea socială a omului; creează buna dispoziție a individului); funcția de adaptare a individului (contribuie la adaptarea socială și biologică la condițiile mediului); funcția de orientare a valorilor (sportul este un element important în sistemul orientării valorice de grup; actualizează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
existente în societate; funcția decizională care se concretizează în elaborarea de strategii, de programe, linii directoare, prognoze etc.; funcția organizatorică concretizată prin modalitățile de organizare și mobilizare a grupurilor sociale pentru a se asigura coeziunea și funcționalitatea diferitelor structuri și organisme ale societății; în același timp, puterea politică îndeplinește o funcție de garantare a organizării și stabilității politice a societății; funcția de control și sancționare, funcție realizată cu ajutorul sistemului de norme de care dispun instituțiile puterii politice; activitatea de control garantează obligativitatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
care se ajunge ca urmare a unei suite de compromisuri. El semnifică existența unei Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 99 unanimități virtuale de opinii în ceea ce privește poziția și modul de acțiune pe care trebuie să-l adopte organismul politic în cazul consensului politic. Consensul se poate realiza pe o scară largă, între mai multe organisme politice, într-un stat asupra unor probleme fundamentale ale vieții politice. Într-o altă accepțiune, prin consens se realizează integrarea diferitelor interese sub
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 99 unanimități virtuale de opinii în ceea ce privește poziția și modul de acțiune pe care trebuie să-l adopte organismul politic în cazul consensului politic. Consensul se poate realiza pe o scară largă, între mai multe organisme politice, într-un stat asupra unor probleme fundamentale ale vieții politice. Într-o altă accepțiune, prin consens se realizează integrarea diferitelor interese sub egida unor partide politice.”52 V. Măgureanu distinge trei tipuri de consens: „consens de bază, vizează legitimitatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
urmat, mai ales din cei ce sau perindat la conducerea ministerului după evenimentele din decembrie 1989, a fost Spiru Haret. Acest ministru a reconsiderat rolul școlii în comunitate, socotind școala nu numai ca mijloc de instrucție, ci și ca un organism cu rol educativ. Prin reformarea școlii românești, Spiru Haret a devenit idolul cadrelor didactice, reușind să le insufle dragoste și admirație. La 9 martie 1896 a fost aprobată „Legea pentru facerea clădirilor școlare primare” și înființarea „Casei Școalelor”, care administra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tinerilor, de dezvoltare armoniasă și a sănătății oamenilor. Locuitorii satelor noastre sunt obișnuiți cu efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau, călăreau, aruncau cu piatra sau cu mingea, jucau țurca, trăgeau cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-l ascultam pe Naoji, mi-am dat bine seama că omul pe care-l iubeam nici nu se sinchisea de mine. Senzația pe care o încercam nu era una de rușine, ci mai degrabă aveam impresia că lumea era un organism necunoscut, foarte diferit de cel din imaginația mea. M-a cuprins disperarea mai tare ca oricând și mă simțeam părăsită într-un amurg de toamnă, într-un deșert în care nu se auzea nici măcar ecoul, oricât aș fi strigat. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]