4,956 matches
-
coopera, de a lucra în echipă, de a participa cu toată responsabilitatea și îbcrederea, capacitatea de a lua o decizie, de a alege cea mai eficientă variantă, a fi conștient de drepturi și responsabilități, de a dialoga, a fi pragmatic, organizator, a combina sentimentele identității și recunoașterii altor culturi. ► Competențe afective: de a avea atitudini de toleranță, de a accepta diversitatea intereselor, motivațiilor, emoțiilor, de a câștiga încrederea celorlalți, respectul, de a avea încredere și respect pentru propria persoană, de a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
jucându-se, făcând sport specifică grecilor, a suferit o lungă eclipsare, uneori cunoscând chiar disprețul, dar ea revine în Renaștere, se estompează din nou, pentru a se afirma în mod definitiv în trecutul apropiat. Tot antichității, și mai ales geniului organizator al romanilor, datorăm simțul Statului și ideea de drept, care asigură stabilitatea instituțiilor, buna gestiune a afacerilor private și guvernarea afacerilor publice (e adevărat că idealul democratic este de origine greacă, dar la Atena era asociat cu sclavagismul. Idealul democratic
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dintr-o problemă dată În tabel ; O2să interpreteze datele dintr un tabel dat; O3să reprezinte datele unei probleme prin diagramă; O4să interpreteze datele dintr-un grafic dat O5-să utilizeze limbajul matematic adecvat. Strategii didactice: Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, organizatorul grafic Material didactic: plânse, fișe de lucru. Forme de organizarea a activității:frontală, În perechi.. Resurse: umane-6 elevi, temporale-45' Material bibliografic: 1. Viorica Pârâială, Dumitru D. Pârâială, Cristian-George Pârâială, Matematică, manual pentru clasa a II-a, Editura Euristica, Iași,2006
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
să intre înainte în partid. “Am scris, după dictare, că eu, cutare, deși am făcut închisoare pentru delicte politice, în momentul de față, când Patria se află în pericol, cer să fiu primit în Partidul Comunist Român, ca singura forță organizatoare a rezistenței patriotice, întru apărarea pământului românesc, contra «agresiunilor din afară, oricare ar fi acelea»”. În aceleași împrejurări, Paul Goma își amintește că au făcut cerere și au fost primiți scriitorii Alexandru Ivasiuc, Aurel Dragoș Munteanu, Mariana Costescu, Adrian Păunescu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
virtuale religioase împărtășesc credințele și convingerile de bază ale comunității locale din care fac parte. Atitudinea pe care membrii comunității locale și-o formează cu privire la comunitate ca ansamblu este strâns legată de modul în care se raportează la biserică în calitate de organizatoare și generatoare a unei ideologii unice. În acest context, veridicitatea bisericii devine o problemă a definirii ca posesoare a adevărului unic, absolut și, în consecință, de reclamare a unei identități spirituale singulare cu valențe eschatologice. Cei mai mulți dintre subiecții participanți la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în mod oficial istoria și estetica țării, dar în imagini și dialoguri slab valorice. Trei decenii mai târziu se organizează în Paris "Săptămâna filmului românesc" (16-23 februarie 1983), considerat a nu fi avut prea multe prezențe notabile. Monica Lovinescu reproșează organizatorilor lipsa din program a unor nume cunoscute. Trecând peste acest aspect, analizează pelicula lui Mircea Daneliuc, "Probă de microfon": "regizor de talie occidentală, cu un limbaj în același timp modern și original. Clișeul de limbaj se dublează la Mircea Daneliuc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de situații pentru a fixa scopurile și a determina rezultatele așteptate. Răspunsurile chestionarelor au indicat și manageri participativi, conștienți că resursele umane sunt esențiale în școli, consultă colaboratorii, informează și explică, încurajează confruntarea de idei. Au fost descoperiți și manageri organizatori. Aceștia cred cu putere în organizare, încercând să creeze reguli care să ajute funcționarea eficientă. Aceste reguli se referă la gestiunea timpului, delegare și control. Unitățile școlare din care provin subiecții chestionați prezintă stiluri de management eficiente. Angajații se comportă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de situații pentru a fixa scopurile și a determina rezultatele așteptate. Răspunsurile chestionarelor au indicat și manageri participativi, conștienți că resursele umane sunt esențiale în școli, consultă colaboratorii, informează și explică, încurajează confruntarea de idei. Au fost descoperiți și manageri organizatori. Aceștia cred cu putere în organizare, încercând să creeze reguli care să ajute funcționarea eficientă. Aceste reguli se referă la gestiunea timpului, delegare și control. Unitățile școlare din care provin subiecții chestionați prezintă stiluri de management eficiente. Angajații se comportă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de Ergoterapie (pe atunci încă secție a Spitalului Socola) Tabăra de la Șipote, cât și diversele servicii psihiatrice județene, pe care, practic, profesorul le-a constituit ca o veritabilă rețea de asistență medico-psihiatrică regională din Moldova. În afara calităților sale de bun organizator și strălucit medic psihiatru practician, profesorul Brânzei s-a impus, pe parcursul activității sale, ca un prolific cercetător și om de știință. A scris și a publicat, în revistele medicale de specialitate din țară și străinătate, numeroase articole, îndeosebi pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
omogenizare a modurilor de trai, diferențele de venit reinstituind oricum mari disparități în felurile de a consuma și de a se distra. Dar dacă stilurile de viață nu sunt câtuși de puțin convergente, nu-i mai puțin adevărat că forța organizatoare a habitusurilor nu încetează să slăbească. Specificitatea stilurilor de trai ale claselor se diluează tot mai mult: de-acum înainte, idealurile bunăstării, ale noutății sau chiar ale călătoriilor ori siluetei sunt împărtășite de toată lumea. Gustul pentru mărci și modă se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la ora consumului în rețele, dezordonat și balcanizat, descentrat și diferențiat în funcție de neoclanuri constituite în jurul gusturilor și intereselor specifice, al stilului de viață, al modelor muzicale, vestimentare sau sportive. În ciclurile anterioare, împărțirea în clase și opoziția superior-inferior constituiau principiile organizatoare ale ordinii consumului, aceasta structurându-se de sus în jos, pe baza unor repere consensuale. Epoca respectivă a rămas în urma noastră. Momentul III corespunde cu dispariția logicii piramidale în beneficiul unui model orizontal sau în rețea, fragmentat și policentrat, în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care altădată erau excluse din aceasta au generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului restructurează toate sferele, inclusiv pe cele exterioare schimbului rentabil. A luat ființă o nouă figură emblematică a individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale comunicării intimiste sunt cele care temperează manifestările centrifuge ale dorinței. Pe de o parte, iubirea apare ca un ideal destabilizator-intensificator al dorinței; pe de alta, ea funcționează ca un agent de autolimitare și de reglementare a pulsiunilor. Veritabil „haos organizator”, codul iubirii exacerbează și, în același timp, impune niște opreliști rătăcirilor lui Eros. Relația sentimentală este valorizată nu numai pentru că este identificată cu o viață bogată în emoții și simțiri, ci și pentru că permite realizarea uneia dintre aspirațiile cele mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
facultate și să evite pentru o perioadă crearea unei distanțe prea mari între stilul universitar de predare-seminarizare și cel școlar; sistematizarea și accesibilitatea rămân sarcini prioritare și pentru anul I pentru a contribui la formarea unor structuri cognitive integratoare și organizatoare pentru învățarea din toți anii de facultate; se cere și o adaptare mai bună a ritmului de predare la cei din anul I ce se confruntă prima dată cu specificul învățării universitare; o atenție sporită trebuie acordată exemplificărilor. Ele au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de conflictele intrapersonale, de jocul dintre elementele și forțele intrapsihice (cum ar fi: „pulsiunile”, „procesele dominante”, „tendințele direcționale” ale individului), considerând „personalitatea” ca o formă organizatoare și integratoare a persoanei, ca un factor de ordine și guvernare în care pulsiunilor disparate, care acționează asupra ei. „Fenomenul de frustrație” ne apare, astfel, ca inerent lumii interioare a persoanei și desemnează acea creștere a tensiunii produsă ca rezultat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În concepția lui D.H. Uznadze, „montajul „ („ustanovka”) reprezintă acea stare pregătitoare 9de așteptare activă), preacțională, determinată de disponibilitățile psiho-fiziologice care orientează și susțin realizarea unei activități. Montajul îndeplinește, deci, nu numai un rol orientativ al acțiunii, ci și un scop organizator și integrator al forțelor potențiale și reale ale persoanei. Problema ostnosenii celoveca i ee meste v psihologhii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 5, 1957, p. 144. Existență și conștiință, 1962, Editura științifică, București. Individul constituie, se știe, doar premisa biologică, cadrul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
poate derula programe de formare și educație în psihoterapii cognitive și comportamentale. Institutul Internațional de Studii Avansate de Psihoterapie și Sănătate Mentală Aplicată al Universității „Babeș-Bolyai” (Institutul Internațional, http://www.psychotherapy.ro) este structura care oferă girul științific, precum și structura organizatoare și agentul financiar al formării. Dacă formarea are loc în alte locații decât Cluj-Napoca, Institutul Internațional (și/sau APCCR) se poate asocia cu alte instituții/organizații în realizarea atribuțiilor sale, putându-le delega acestora organizarea și derularea aspectelor financiare legate
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
organizată și gestionată de Ministerul Finanțelor Publice sau de o instituție publică autorizată în acest sens, de guvern sau chiar de Ministerul Finanțelor Publice. Acoperirea cheltuielilor ocazionate de vânzarea titlurilor și colectarea sumelor se fac printr-un comision acordat instituției organizatoare a plasării. Plasatorii de capital subscriu la instituția organizatoare, respectiv la agenții ei colectori. Plata valorii titlurilor subscrise și intrarea în posesia lor se fac ulterior, cu un decalaj în timp, necesar pentru corelarea volumului subscrierii cu volumul împrumutului lansat
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
o instituție publică autorizată în acest sens, de guvern sau chiar de Ministerul Finanțelor Publice. Acoperirea cheltuielilor ocazionate de vânzarea titlurilor și colectarea sumelor se fac printr-un comision acordat instituției organizatoare a plasării. Plasatorii de capital subscriu la instituția organizatoare, respectiv la agenții ei colectori. Plata valorii titlurilor subscrise și intrarea în posesia lor se fac ulterior, cu un decalaj în timp, necesar pentru corelarea volumului subscrierii cu volumul împrumutului lansat. Finanțe publice 132 132 Plasarea prin consorții sau sindicate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
elevi; ca lider, el își dobândește statutul prin participare activă și prin demonstrarea capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este așadar un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, evaluator, facilitator, animator, consilier și, în consecință, formator. Chestionar pentru autodiagnosticarea stilului managerial Adaptare după Serge Alécian, Dominique Foucher, Guide du management dans le service public, Collection Service Public, Les
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de puncte) și diferențiat (diferența față de cel de-al doilea stil este de cel puțin 5 puncte). Gradul de „estompare” managerială - este dat de prezența a cel puțin un stil ineficace printre primele patru stiluri prezentate anterior (întreprinzător, realist, participativ, organizator) și considerate ca fiind eficace. Comparați cele opt stiluri două câte două (întreprinzător-autoritar; realist-oportunist; participativ-demagog; organizator-birocratic). Sunteți cu atât mai puțin ambiguu în ceea ce privește maniera de acțiune cu cât diferența dintre cele două stiluri e mai ridicată. Stilul de management nu
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
să aibă o percepție echilibrată a combinației acestora și a organizației ca întreg. De asemenea, el trebuie să fie un bun cunoscător al aspectelor legale, să aibă o capacitate superioară de a interacționa cu ceilalți, să fie bun coordonator și organizator al procesului de achiziție și un bun negociator. În același timp, specialistul în achiziții trebuie să fie un bun ascultător, să aibă capacitatea de a transmite mesajele pe înțelesul tuturor acelora cu care interacționează (empatie), să se adapteze sistemului de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sistemului de educație actual; 17) ultimul scop al educației permanente este de a menține și de a ameliora calitatea vieții; 18) există trei condiții indispensabile pentru a realiza educația permanentă: ocazia, motivația și educabilitatea; 19) educația permanentă este un principiu organizator pentru toată educația; 20) la nivel operațional, educația permanentă furnizează un sistem total al întregii educații (Dave, 1973). Într-o lucrare din 1988, George Văideanu sintetizează astfel, la rândul său, caracteristicile educației permanente: a) este continuă, devenind modul de a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de industriaș (...). Am putea spune că această perspectivă "industrială" este marcată de un însemn "anglo-saxon" (...). Specia în sine nu e nici o clipă luată în considerare cu adevărat (...). Pe primul plan se află materia și energia, și nicio-dată "informația" în calitate de element organizator al structurii viului". Dacă Jacques Robin prezintă critici care par justificate, unele dintre ele pot fi foarte bine aplicate unora dintre discuțiile Grupului celor Zece sau anumitor scrieri ale sale, în special din Caietele celor Zece (modele cu variabile alese
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]