6,484 matches
-
oferi o imagine desfășurată a elementelor componente, a resurselor materiale și umane necesare. Proiectul unei activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește cel mai bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Proiectul unei activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește cel mai bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan de activitate (vezi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)" Titlul sesiunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare: Durată: Obiective: Activitatea de proiectare este mai mult un act de creație, de combinare a unor elemente decât o succesiune strictă de etape ce trebuie parcurse ca atare. Nu trebuie să uităm că scopul proiectării este schițarea unui cadru orientativ în care se vor desfășura anumite activități, cadru în care vor intra atât elementele anticipate, riguros pregătite, cât și elemente neprevăzute, greu controlabile. Măiestria formatorului constă tocmai în valorificarea, integrarea acestor elemente, activitatea de proiectare putând fi asemuită cu realizarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
punctele tale de vedere, respectiv ceea ce cunoșteai până acum? Cum s-a schimbat imaginea ta despre tine? Ce planuri faci pentru viitoare activități de învățare? Ce alte comentarii adiționale ți se par semnificativ de făcut? Desigur, întrebările enumerate sunt doar orientative, fiecare cadru didactic putând propune altele, în funcție de ceea ce dorește să afle sau să stimuleze prin întrebările puse, de modul în care decide să aplice această metodă, respectiv de momentul ales pentru aplicarea sa. c) Portofoliul este o colecție de materiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele aferente, o serie de evaluări prealabile, precantive, diagnostico-prognostice și orientative ale (Rogers, 2002): - nevoilor de învățare-formare ale cursanților; - ofertelor de formare (curriculum, resurse educaționale umane și materiale); - mediilor organizaționale și contextuale de învățare-formare în care se va desfășura programul (inclusiv cele de tipul „învățare-formare la locul de muncă”); - naturii și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu se limitează la instrumente proiective, ci oferă un cadru orientativ pentru managementul curent al organizației, în sensul orientării acțiunilor către îndeplinirea misiunii. Primul pas în planificarea strategică este cel de a realiza un audit al managementului. Acesta analizează starea inițială a organizației și trebuie să cuprindă atât punctele tari și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactice și materialele de învățare, criteriile de evaluare); metodologia de evaluare a participanților; proiectarea programelor cu o durată care să permită atingerea obiectivelor, fapt care necesită o durată minimă de 340 de ore pentru programele de calificare, cu un raport orientativ de 1/3 teorie, 2/3 practică (pentru meserii cu complexitate redusă se pot proiecta programe mai scurte, cu aprobarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA); relevanța conținuturilor pentru atingerea obiectivelor exprimate în competențe profesionale ce urmează să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clientului în îndeplinirea scopurilor/obiectivelor stabilite; - punerea în practică a planului de acțiune și dezvoltarea obiectivelor carierei; - evaluarea rezultatelor și încheierea relației cu clientul, în urma rezolvării problemelor și a atingerii obiectivelor dorite. Trebuie precizat faptul că acesta este un model orientativ; nu de fiecare dată sunt parcurși toți acești pași, în aceeași ordine și într-un timp prestabilit. În practică, uneori, are loc o singură ședință, iar unii pași sunt săriți; alteori, în funcție de complexitatea problemelor clientului, pot avea loc întâlniri succesive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluat; * cerințele sarcinii să fie elaborate cu precizie și calitate; * echipamentele și aparatura necesară să fie stabilite din timp; * să fie întocmite criterii / norme de evaluare. Funcțiile îndeplinite de metodele tradiționale de evaluare sunt în principal două, și anume: funcția orientativ ameliorativă, care se exercită atunci când o mare parte a elevilor din clasă comite erori tipice în raport cu conținuturile transmise; funcția decizională, care devine operantă doar când numărul de răspunsuri este suficient pentru aprecierea elevului, dar și atunci când mai mulți elevi din
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
situație problemă nu este altceva decât o “schemă anticipatoare” sau un plan de acțiune, care presupune anumite repere mai mult sau mai puțin detaliate privitoare la activitatea ce urmează a fi efectuată de către elevi. Aceste repere au un caracter euristic, orientativ, fără a fi o înlănțuire rigidă de secvențe sau „pași” care să-i conducă pe elevi în mod obligatoriu spre un rezultat final. Situația problemă se caracterizează prin aceea că oferă elevului posibilitatea și îl stimulează să caute singur soluția
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
care Îi permit istoricului să se apropie cât mai mult de ținta sa fabuloasă, urmărită În secret, cu un orgoliu demiurgic: aceea de a nu lăsa pradă uitării amintirea unei lumi care nu mai poate supraviețui decât prin noi. Bibliografie orientativă Instrumente de lucru Bartoș, Gheorghe, Răscoala lui Horea. Bibliografie analitică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. *** Bibliografia analitică a periodicelor românești, Întocmită de: Ioan Lupu, Nestor Camariano, Ovidiu Papadima, Dan Berindei, vol. I (1790-1850), part. I-III; vol. II (1851-1858
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autoevaluare. Lucrarea de față își propune să prezinte o gamă cât mai variată de exerciții (mijloace) care să ducă la înțelegerea principalelor mișcări ce stau la baza practicării probelor atletice. Informațiile expuse se pot constitui ca repere metodice generale și orientative, gândirea și creativitatea fiecărui student și viitor specialist fiind cele care decid asupra finalității și eficienței acestora în practică. 7 III. ȘCOALA ATLETISMULUI Reprezintă un sistem de exerciții (mijloace) ce urmărește însușirea principalelor tipuri de mișcări și structuri de mișcări
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
sprint (viteză) încep oficial de la 50 - 60m (teren acoperit) și țin până la 400 m metodica de învățare/ consolidare precum și metodica de antrenament vizează și exerciții pe distanțe mai mari decât cele amintite anterior în prezenta lucrare (care au caracter pur orientativ). Astăzi sunt din ce în ce mai multe voci care susțin faptul că datorită performanțelor atinse, proba de 800m ar putea fi inclusă și ea în categoria probelor de viteză, dat fiind faptul că s-a ajuns ca într-o cursă de 800m, să
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în care se află construcții tip “case de vacanță” în număr mare, acestea se pot asimila cu zone urbane de vile. Pentru consumatori concentrați alimentați din rețeaua publică se recomandă utilizarea puterilor cerute de aceștia. In normativ se dau valori orientative, de obicei pe unitatea de suprafață, pentru diferiți consumatori terțiari (școli, magazine, hoteluri, spitale, etc.). Valorile pentru mediul urban sunt arătate în tabelul 2.3, iar pentru mediul rural în tabelul 2.4. 1. Consumurile indicate reprezintă valori orientative și
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
valori orientative, de obicei pe unitatea de suprafață, pentru diferiți consumatori terțiari (școli, magazine, hoteluri, spitale, etc.). Valorile pentru mediul urban sunt arătate în tabelul 2.3, iar pentru mediul rural în tabelul 2.4. 1. Consumurile indicate reprezintă valori orientative și vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc alte date pentru studii de ansamblu pentru zone urbane extinse. 2. Pentru consumatorii particulari concentrați (ateliere de reparații, mică producție, etc.) se vor lua în considerare consumuri deja cunoscute pentru astfel
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
zone urbane extinse. 2. Pentru consumatorii particulari concentrați (ateliere de reparații, mică producție, etc.) se vor lua în considerare consumuri deja cunoscute pentru astfel de consumatori. 3. Prin unitatea de măsură se înțelege. suprafață utilă. 1. Consumurile indicate sunt valori orientative și vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc alte date pentru studii de ansamblu. 2. Prin unitatea de măsură se înțelege suprafață utilă. Pentru nivele superioare (linii de JT, posturi de transformare, linii de MT, stații de transformare) se
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
editate și în mare parte semnate de frații Șaraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae Sternberg. Studiind eșalonarea în timp a medaliilor care au ca obiect de reflectare Iașul, constatăm că se realizează (cititorii vor înțelege că cifrele sunt orientative, că acestea cuprind și medalii tangente cu Iașul), până la Unire, cel puțin șase medalii; din perioada Unirii și domniei lui Cuza Vodă, cel puțin zece medalii, până la Independență, trei medalii (două vizându-l pe Cuza și una actul de la 1877
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini (R. Linton), cu funcția principală de vector orientativ al conduitei personale (de exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc). Varietatea de forme și conținuturi ale atitudinilor existente În realitatea psihologică umană a determinat abordarea fenomenului din unghiul de vedere al mai multor discipline
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prima parte descrie trendul narcomaniei În România din perspectiva datelor directe (cercetări cantitative, date oficiale referitoare la numărul consumatorilor problematici), iar a doua parte cuprinde date indirecte (date oficiale cu privire la traficul de droguri) despre problematica drogurilor. Datele prezentate au caracter orientativ, fiind necesare alte cercetări - analize, surse de informații - despre fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-Care este implicarea fiecărui participant în activitatea observată? Cine este rezervat? Cine manifestă interes? -Cum este organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grave. Sigur că sociologii care citesc aceste rânduri ridică sprâncenele încercând să înțeleagă ce ar putea însemna procentual sintagma „o bună parte a populației”. Nu avem rezultate ale unor cercetări dedicate care să ne ajute să indicăm măcar o valoare orientativă. Chiar dacă se bazează pe interpretarea rezultatelor unor cercetări care vizează teme corelate, concluzia noastră este că oriunde avem locuire în blocurile comuniste, comunitatea a fost și este în continuare absentă. De asemenea, chiar acolo unde locuirea este realizată în locuințe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]