30,776 matches
-
biserica catolică poloneză, "rigidă, sarmatizantă (?), nepreocupată de nici o îndoială religioasă, pe scurt, o biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
fi mai curînd culturală decît economică sau ideologică. Dar și acel politolog opera cu criterii laxe devreme ce plasarea civilizației la est de falia slav-ortodoxă în loc de ortodoxă pur și simplu, e, incontestabil, o încercare de a explica (legitima) de ce Grecia ortodoxă e membră a NATO, în timp ce în falia ortodoxă includea nonslavi ca români, georgieni, albanezi, lăsînd în afară mulți slavi (polonezi, cehi, croați etc.), al căror catolicism îi salva de categoria totuși de slavi. De fapt, diviziunea culturală a lui Huntington
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Dar și acel politolog opera cu criterii laxe devreme ce plasarea civilizației la est de falia slav-ortodoxă în loc de ortodoxă pur și simplu, e, incontestabil, o încercare de a explica (legitima) de ce Grecia ortodoxă e membră a NATO, în timp ce în falia ortodoxă includea nonslavi ca români, georgieni, albanezi, lăsînd în afară mulți slavi (polonezi, cehi, croați etc.), al căror catolicism îi salva de categoria totuși de slavi. De fapt, diviziunea culturală a lui Huntington avea scopul de a masca adevărata diviziune, între
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Mircea Mihăieș De ani de zile, biserica ortodoxă se află în fruntea preferințelor românilor. Și tot de ani de zile mă mir de acest succes. în mintea mea, Biserica, indiferent de rit, echivalează cu blândețea, toleranța, înțelepciunea, grija pentru cel slab. Or, ce văd eu la prea-ortodoxul popor
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
credibilitatea internațională a României. Dacă acuzele se vor dovedi adevărate și dacă dl. Arăpașu a participat cu adevărat la devastarea, profanarea și incendierea sinagogii "Reșit Daath" ("începutul științei") din strada Antim, el va trebui să dispară fulgerător din fruntea bisericii ortodoxe române. Și alături de el, întreaga șleahtă de pupincuriști care fac zid viu în jurul acestei figuri mult prea controversate a vieții publice românești. Mă întreb ce atitudine va lua Academia Română, care în urmă cu un an l-a înălțat pe adulatorul
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
Tom Baum pretinde a fi cît mai aproape de realitate; regizorul Joe Chappelle a ambiționat o ultramodernă înfățișare a "Patimilor lui Țepeș" o suită de flash-back-uri iscate tot de un interogatoriu la care este supus eroul de către un sinod de preoți ortodocși care, în final, îl vor excomunica și lichida. Viața pulsează pe ecran cînd dilatată, cînd comprimată, conform intensității variabile a experiențelor trăite, potrivit intuițiilor și revelațiilor unei naturi zbuciumate, dar nu contradictorii. Pentru că acest Țepeș nu acceptă acuzele de trădare
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
Prof. Dr. Constantin Voicu, Cu privire la Sfinții Părinți, în Telegraful Român, anul 140, Sibiu, 1 și 15 decembrie, nr. 45-48, 1992, p. 4. 3 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 34. 4 Eusebiu, Istoria bisericească, Cartea a V -a, 4, 2, Traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 13, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
București, 1984, p. 34. 4 Eusebiu, Istoria bisericească, Cartea a V -a, 4, 2, Traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 13, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 193. 5 Ibidem, Cartea a VII -a, 7, 4, pp. 274-275. 2 persoane care n-au fost episcopi. Așa bunăoară Vasile, arhiepiscopul Cezareii (330-379), se va referi la episcopii întruniți la sinodul din Niceea (325) în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lor, să fie pentru toți creștinii ghizi, profesori, Părinți 7. Deci, numele de Părinte Bisericesc sau Părinte al Bisericii sau Sfânt Părinte se cuvine totuși, în mod strict, doar scriitorilor care îndeplinesc următoarele patru condiții: viață sfântă, învățătură de credință ortodoxă, aprobarea Bisericii, vechime 8, ultima condiție referindu-se la încadrarea autorului în limitele celor opt secole creștine, mai precis până la anul 787, dată la care a avut loc cel de-al șaptelea Sinod ecumenic de la Niceea. În general, teologii romano-catolici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
eminamente titlul de scriitori bisericești 9. Biserica Romano-Catolică privește cu îngăduință și cea de-a patra condiție fundamentală, vechimea, atunci când numește Părinți ai Bisericii și autori din veacurile IX și X, deși limita fixată este secolul VIII. Însă, după învățătura ortodoxă, cei ce au propovăduit și învățături străine Bisericii sau contrare ei, oricât de mare le-a fost efortul propovăduirii, nu primesc numele de Părinți bisericești, ci rămân simpli scriitori bisericești. De exemplu Fericitul Ieronim sau Fericitul Augustin. Același lucru se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ș.a.m.d. 10 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 11 Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu și Preot Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 16. 12 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 4 Ținând seama de calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un Părinte bisericesc, Sfinții Apostoli pot fi considerați ca cei dintâi Sfinți Părinți ai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
asociază în plus, dintre orientali, pe Sfântul Atanasie, și îi plasează în frunte pe înțelepții latini, Sfântul Ambrozie, Ieronim, Augustin și Grigorie cel Mare14. Aceștia patru sunt numiți de teologii catolici și Marii Părinți ai Bisericii 15. Puțini dintre credincioșii ortodocși fac distincție între Sfinții Părinți și Scriitorii bisericești, iar în Occident, uneori, așa cum am precizat mai sus, aceasta este lipsită de importanță. Ea există însă și este bine să fie cunoscută. Fără să aibă autoritatea teologică și bisericească a Părinților
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
3. 27 Mansi, VI, 959, C, apud arhim. Benedict Ghiuș, op. cit., p. 3. 28 Teodoret Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, traducere Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 44, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 109. 8 Sfântul Chiril al Alexandriei notează că în lupta sa contra nestorianismului, el urmează ideile Sfinților Părinți, îndeosebi acelora ale Sfântului Atanasie 29. Sinoadele ecumenice și locale au creat pe marii Părinți ai acestei perioade
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Ioan G. Coman, P 57 Pierre de Labriolle, La réaction paienne, Étude sur la polémique antichrètienne du Ier au Vie siècle, Paris, 1934, p. 424. 58 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, Probleme de filosofi Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 17. 59 P. Petit, Les étudiants de Libanios, Paris, 1956, p. 206. 60 Sozomen, Church Histories, VIII, 11 in A Select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, Second Series, translated into E
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu care dl Rusu apelează la prejudecăți și poncife de tipul acestora mă descumpănește. După cum mă lasă visător teama d-lui Rusu (și nu numai a lui) că Eminescu poate fi periclitat sau chiar demolat de lecturi critice mai puțin ortodoxe, care nu confundă analiza cu un cult aproape religios al poetului. Dl Rusu trăiește degeaba de atîția ani în Franța, dacă n-a aflat pînă acum că literații francezi nu se simt obligați să aibă un poet național și să
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
care minte fără să clipească atunci cînd i se reamintește acest lucru. Un, chipurile, creștin care alcătuiește liste negre și care face din xenofobie și din antisemitism, în publicațiile pe care le patronează, un amestec pe care mai marii Bisericii ortodoxe îl dezavuează categoric. Poate mai tîrziu decît ar fi trebuit și poate nu suficient de explicit, dar, sper, cu efect în privința maimuțărelii religioase pe care am pomenit-o.
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
jalba a boierilor către Poartă" (Nichipercea, nr. 3, 1859) folosește procedeul comic al acumulării de turcisme: "Alah să te ție în husmeturi și berecheturi, bez peșcheșuri, cacirmale, gheliruri, chilipiruri și locmale". Un efect asemănător, produs de enumerarea termenilor religioși tradiționali (ortodocși), de origine slavona și grecească, este amplificat de contrastul cu restul textului (o scrisore atribuită lui "Franciscus ÎI, ex-rege al Neapolei"), redactat într-o italiană macaronica, făcută pentru a fi înțeleasă fără efort de cititorul român: "Caro fratelo! (...) Îl nostro
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
instinct statal, autoritate, și vom vedea că istoria se repetă. Nu istoria atotștiutoare pe care o așează Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede, dar istoria care dă naștere paradoxului după care toate teoriile în favoarea spiritualității românești, bineînțeles, ortodoxe, sfîrșesc în nevoia statului național puternic, condus de români verzi și curățat de alogeni. Va să zică "revoluția creștină care încearcă să creeze o Românie nouă, creînd întîi un om nou, un creștin perfect" are drept scop să "restaureze raporturi de omenie
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
demnității în general care depășesc vadimismul însuși. * Totuși în materie de impostură, CVTudor e imposibil de întrecut. Acesta se adresează "fratelui Bush" simulînd o anumită credință. Apoi, pentru a nu pierde voturile ortodocșilor din România, pretinde că e de fapt ortodox, din părinți care aveau aceeași credință cu fratele Bush. Însă cea mai mare performanță a lui CVT e că n-are, la această oră dosar de securitate, deși fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, bagă mîna în foc pentru existența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
cămin de studenți, la Sèvres, un cămin instalat de o organizație protestantă, Simad. Directorul acestui cămin era Paul Evdokimov, cu care am devenit destul de prieten. Și Michel și Paul Evdokimov sunt mari dostoievskieni. Am avut o bună relație cu lumea ortodoxă rusească de la Paris, cu profesorul Zander, foarte interesant teolog, cu Schmemann, cu Meyendorf, care s-a ocupat de Grigore Palamas. Am stat doi ani și ceva la Sèvres. Am fost coleg cu Ion Cușa, Paul Miron. Aici locuiau mulți români
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
am făcut cunoștință cu Zander, prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost ce știu despre Mircea Vulcănescu? Și eu i-am răspuns: "Am aflat că a murit în închisoare". Și atunci l-am văzut pe acest evreu ortodox, foarte bun ortodox, cum își face o cruce, așa, din frunte pînă jos, o cruce rusească. Pentru că auzise c-a murit Mircea Vulcănescu.
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
cu Zander, prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost ce știu despre Mircea Vulcănescu? Și eu i-am răspuns: "Am aflat că a murit în închisoare". Și atunci l-am văzut pe acest evreu ortodox, foarte bun ortodox, cum își face o cruce, așa, din frunte pînă jos, o cruce rusească. Pentru că auzise c-a murit Mircea Vulcănescu.
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]