2,371 matches
-
totuși scăzut. Acest lucru impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, în cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau în cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare a textului ceea ce indică o limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
la apogeul său.................................365 Sistemul continental..........................................................371 Napoleon, modernizator al Europei..................................373 Blocada continentală și efectele sale.................................376 Trezirea naționalităților.....................................................379 Prăbușirea Europei napoleoniene......................................383 Concluzie...............................................................................387 Note și comentarii................................................................389 Index..................................................................................... 403 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandra Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
propunerea unei limbi standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai mobilă și mai deschisă înnoirilor, căci în vreme ce suedeza și daneza urmează cu multă strictețe tradiția scrisului, avînd și complicate ortografii etimologizante, aceasta tinde spre o concordanță cu uzul și spre o ortografie fonetică. Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca a doua limbă de încă 40.000 dintre locuitorii din Finlanda (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai mobilă și mai deschisă înnoirilor, căci în vreme ce suedeza și daneza urmează cu multă strictețe tradiția scrisului, avînd și complicate ortografii etimologizante, aceasta tinde spre o concordanță cu uzul și spre o ortografie fonetică. Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca a doua limbă de încă 40.000 dintre locuitorii din Finlanda (în această țară avînd statutul de a doua limbă oficială). Este mai apropiată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost intens influențată de limba latină, la nivel lexical, sintactic și stilistic. Traducerea Bibliei (în 1540-1541) și introducerea tiparului au fost factori hotărîtori pentru dezvoltarea limbii literare, în secolul al XVIII-lea punîndu-se bazele normelor limbii de cultură moderne, ortografia rămînînd însă cu o pronunțată trăsătură etimologizantă. Ca urmare a intensificării ritmului împrumuturilor din diferite limbi (franceză, engleză, germană etc.), în secolul al XIX-lea, s-a manifestat un puternic curent purist care milita pentru înlocuirea lor (în special a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XVII-lea, are la bază dialectele din nord, fiind însă impregnată și de elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate, care treptat a renunțat la unele trăsături flamande. Unificarea ortografiei între Olanda și Belgia duce la tendința generală a unificării vechilor variante literare. Neerlandeza a făcut împrumuturi din franceză încă din secolul al XI-lea, iar numărul acestora a crescut mereu, ceea ce a produs, în secolul al XVI-lea, o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu toate acestea, limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză este cea mai răspîndită limbă europeană, fiind, din acest punct de vedere, a treia din lume, după chineză și hindi. Există peste 300.000.000 de vorbitori de limbă engleză și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a renunțat în foarte mare măsură la tipul sintetic, flexionar, în favoarea celui analitic, perifrastic, ceea ce a produs instituirea unei topici tot mai rigide în interiorul propoziției. O dată cu creștinarea, limba engleză a renunțat la scrierea runică în favoarea celei cu litere latine, bazele ortografiei actuale avîndu-și originea în secolul al XVII-lea, dar fiind codificate abia la mijlocul veacului următor. Întrucît însă evoluțiile fonetice, foarte numeroase, din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea nu au fost reflectate în grafie, scrierea a rămas la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tot mai multe domenii, îndeosebi din cele ale științei și filozofiei: abstracto, absurdo, articulo etc. Influența latină asupra limbii portugheze a avut mai multe aspecte, producînd, pe de o parte, pătrunderea multor cuvinte și, pe de altă parte, adoptarea unor ortografii etimologizante, care însă au fost ulterior emendate. În general, latinismele preluate de timpuriu nu au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era [igxt], așa cum rezultă din ortografia etimologizantă: night [΄nait], eight [eit]. Limba gotică prezintă corespondentele nahts, ahtau, ceea ce permite reconstituirea formelor din germanica comună *naht și *ahtau. Alături de asemenea corespondențe generate de originea în aceeași limbă-bază, un alt aspect al comunicării interger-manice este reprezentat de influențele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse din studiul logicii formale și al dezbaterilor metafizice și verificate prin exercițiul îndelungat al conferințelor universitare și al oratoriei parlamentare. În ceea ce privește ortografia, Maiorescu a avut perspicacitatea de a prelua de la specialiști, în special de la Aron Pumnul, ideile cele mai valoroase, iar, atunci cînd a avut idei proprii, precum considerarea sunetului [î] ca fiind o nuanță mai întunecată a lui [ă], a greșit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
indiferent de orice alt considerent, trebuie admis că, după 1950, revoluția industrială s-a manifestat sub anumite aspecte și în cazul românilor, fenomen care a produs nu numai mutații sociale, ci și culturale, dintre care unele foarte benefice, precum stabilirea ortografiei consecvent științifice în anii 1953-1954135. Din păcate, unii dintre cei formați prin învățămînt să realizeze industrializarea și urbanizarea nu și-au înțeles rostul și au devenit activiști, fără a face eforturi de perfecționare profesională, încît s-a creat, alături de cîțiva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
merite), pe care și le-au subordonat pentru a-și impune aberațiile. De altfel, instituirea formelor sunt, suntem, sunteți este și ilegală, în măsura în care nu se normează pronunția lor ca fiind [sînt], [sîntem], [sînteți], căci altfel ele nu mai țin de ortografie, iar Academia nu are îndreptățirea legală de a schimba formele limbii, ci numai acceptul de a stabili ortografia. Pe lîngă aceasta, Academia nu este for legislativ și, în acest caz, hotărîrile ei nu pot deveni în mod automat legi pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sunteți este și ilegală, în măsura în care nu se normează pronunția lor ca fiind [sînt], [sîntem], [sînteți], căci altfel ele nu mai țin de ortografie, iar Academia nu are îndreptățirea legală de a schimba formele limbii, ci numai acceptul de a stabili ortografia. Pe lîngă aceasta, Academia nu este for legislativ și, în acest caz, hotărîrile ei nu pot deveni în mod automat legi pentru societate dacă nu sînt integrate ca atare într-o dispoziție a puterii legiuitoare. Prin urmare, antiromânism stalinist fundamentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea limbii române în 1993, căci, la p. XLV, conține precizarea că folosirea lui â în interiorul cuvintelor se face și în cazul conjugării verbelor "spre deosebire de ortografia dinainte de 1953 " (nota 42). Așadar, pretenția de întoarcere (= înapoiere !) la "tradiție " este surpată. 147 Uneori și aceasta falsificată de criticii literari și de alți impostori. De altfel, respectul pentru trecut și pentru valorile lui nu-i caracterizează în mod deosebit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii sunt pur și simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
de laborator a experimentului din teren cu venitul minim garantat discutat anterior. Frolich și Oppenheimer au testat această teorie într-un experiment cu studenții de la universitatea din Maryland.1 Studenții știau că li se va cere să găsească erori de ortografie introduse intenționat într-un text lung și dificil. Se preconiza ca performanțele studenților să fie inegale, pe baza diferențelor de la nivelul gradelor lor de concentrare și a alocărilor de timp pentru proiect. Recompensele însă urmau să fie acordate întregului grup
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
-n iarbă”. Pisoii veseli se joacă în iarbă verde. Ploaia rece bate în geamul casei. Fața noastră se prinde în horă satului. Băiatul curajos se avânta în apa adâncă a mării. Să nu mai fie în caietele noastre greșeli de ortografie! 33.Folosind aceeași cale,(de la exercițiul 32) realizează următoarele transformări după modelul de mai jos: „Muta e noaptea = Muta-i noaptea” Veselă e ceață de copii. Plină e noaptea de stele. Lungă e calea pe mare. Harnica e mama mea
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
pitagoreană este o analogie matematică între legi fizice sau alte descrieri care nu poate fi parafrazată, la momentul de timp la care este făcută, într-un limbaj non-matematic. O analogie formalistă este o analogie bazată pe sintaxa sau chiar pe ortografia limbajului sau notației teoriilor fizice (Steiner 1998: 54). Acum, ce se spune în premisa (1) este ca fizicienii s-au folosit de astfel de analogii. În sprijinul acestei afirmații, Steiner aduce șase tipuri de exemple. Un tip de exemplu în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru a înlocui alte două periodice, „Sionul românesc”, publicație redactată la Viena de Gr. Silași, și „Foaia administrativă arhidiecezană”, care apărea la Blaj în redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au un interes mai general. Apăreau studii de teologie, predici, se discutau noțiuni de retorică, se publica o rubrică miscelanee dedicată problemelor de cult, o alta de noutăți culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală a țării. În 1833 era printre cei care înființaseră Societatea Filarmonică, în 1845 făcea parte din Asociația Literară, în 1855 lucrează, împreună cu alții, la proiectul de ortografie cu litere latine. A inițiat Societatea Agronomică și Școala de Agricultură de la Pantelimon. În 1861 Astra îl desemnează membru de onoare. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Român. În 1870 va fi primit în Societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
punct Înlănțuirea logică a ideilor 1 punct Prezentarea argumentelor (3 argumente) 1,5 puncte Prezentarea exemplelor (3 exemple) 1,5 puncte Complexitatea compoziției 1 punct Structura compoziției: introducere, cuprins, încheiere 1 punct Cunoașterea subiectului tratat 1 punct Originalitate 1 punct Ortografie, punctuație 1 punct CAPITOLUL V PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE INTRODUCERE PREDARE 1. Proiectarea - premisă a reușitei activității didactice 2. Etapele proiectării pedagogice 3. Niveluri ale proiectării pedagogice 4. Proiectarea lecției 5. Grile de evaluare. Criterii de (auto)evaluare EVALUARE 1. Propuneri
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Planul referatului 0,5 puncte Argumentarea ideilor 1,5 puncte Utilizarea citatelor 1 punct Originalitatea ideilor personale 1,5 puncte Utilizarea terminologiei 1 punct Surprinderea esențialului 1 punct Sistematizarea informațiilor 1 punct Abordarea completă a subiectului 1 punct Stil și ortografie 0,5 puncte Ordonarea bibliografiei (cel puțin 3 cărți) 0,5 puncte CAPITOLUL VI EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI EDUCAȚIE INTRODUCERE PREDARE 1. Definirea și analiza conceptului de evaluare. Operațiile evaluării. Integrarea evaluării în procesul de învățământ 2. Funcțiile
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]