2,698 matches
-
fie că e vorba de romane, jurnale, dicționare sau lyrics-uri de muzică ușoară), asamblate și combinate după o tehnică a bricolajului, ne dăm seama că ne aflăm în fața unor texte inclasabile, ce depun mărturie despre „noua funcție perversă” a taxinomiilor, oscilând între exhibarea mărcilor originalității și renunțarea ironică la orice tentativă de diferențiere 288 În plus, aspectul fragmentar al cărții nu are legătură doar cu convențiile scriiturii, ci trimite implicit la căutarea acelei „măsuri a timpului”, specifică pentru creația tondelliană. Este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
enigmatic. Deși pare să dea câștig de cauză rememorării în defavoarea închipuirii, întregul text este construit, în fond, în jurul unei enigme, aceea a prezenței absentului, enigmă comună imaginației și memoriei: o ființă a fost odată prezentă, a fost absentă, a revenit. Oscilând între tentația înregistrării realului prezent și aceea a resuscitării realului trecut, această confesiune de o sinceritate absolută (și de aceea, poate, greu sesizabilă), reușește în cele din urmă să dea o nouă viață - fie ea și una fantomatică - inflexiunilor unor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
politic și economic: limitarea zilei de muncă la opt ore, păstrarea locului de muncă în perioada de sarcină și de îngrijire a copilului, recunoașterea statutului de mamă singurăxe "„mamăsingură" (vezi Gheonea, 2003, p. 67). Atitudinea sovietică față de căsătoriexe "„căsătorie" a oscilat. Inițial a fost încurajată politic și prin legislație o liberalizare spre „uniune liberă” într-un cuplu cu drepturi egale ale membrilor săi și în care copiii erau preluați de comunitate (Alexandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra", Anatoli Lunacearski). Este o idee veche
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
își găsește o sinteză foarte elocventă: „Aceste ideologiixe "„ideologie" neotradiționale cu privire la gen delegitimează rețeaua de siguranță și protecțiexe "„protecție" socialăxe "„protecție socială", excluzând femeile de la puterexe "„putere" și ignorând multe probleme noi ale femeilor (sau mai nou recunoscute). Aceste probleme oscilează între faptul că femeile sunt neangajate în muncă fiindcă sunt tratate ca mame până la faptul că sunt angajate ca lucrătoare sexuale fiindcă sunt tratate ca târfe. În tranziție, femeile sunt adulate ca simbol al nației. Simbol al nației fiind, sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Pasti,Vladimir" patriarhatulxe "„patriarhat" se instituie și se reproduce în forme radicale. În industria sexului, „forța de muncă” este predominant feminină, iar capitalul, managementul și organizarea aparțin aproape exclusiv bărbaților. Atitudinea față de aruncarea femeilor pe piața prostituției este ambiguă: ea oscilează de la interzicere, însoțită de practicare ilegală, în condițiile în care nu doar sexul, ci și femeile ca femei sunt marfă (cazul traficului cu femei), când se manifestă puternic tendința spre reglementare în formule conservator-patriarhale (ca protecțiexe "„protecție" a bărbaților de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1937), ea nu trebuie în nici un caz identificată cu pozițiile adoptate de personalități culturale sau politice. 6.2. Opinia publică - sistem și mentalitatetc "6.2. Opinia publică - sistem și mentalitate" Stoetzel și Girard (1975) arată că noțiunea de „opinie publică” oscilează între două concepții aproape opuse: cea a unanimității, a înțelegerii depline între oameni, a stabilității și certitudinii, și cealaltă, a versatilității, a discursului, a fragilității și fluctuației opiniilor. După cum am văzut, astăzi, tot mai mult, opinia publică se înțelege ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
N. Iorga laudă spiritul satiric al lui Alexandrescu („fabula satirică e mai ales genul și puterea sa”), zicînd că melancolia este necunoscută acestui temperament „hotărît și războinic”. Șerban Cioculescu neagă ideea dualității („Grigore Alexandrescu nu e un adevărat temperament dual, oscilînd Între cei doi poli ai axei sale morale; liricul e la el accidental, am spune chiar nesubstanțial; didacticul, În cea mai Înaltă expresie a cuvîntului, e permanent și caracterizant”). G. Călinescu și alți comentatori caută liricul În producțiile spiritului didactic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și o peire, o pătimire În munci rele. Dealtfel, sentimentul fundamental al acestor CÎntece este acela de Înșelăciune. Pann este foarte sensibil la astuțiile femeii. Presimte trădarea și vede ușor ura ce Încolțește În iubirea cea mai năvalnică. Poeziile sale oscilează Între laudă și misoginie, Între salut d’amour și sirventes din retorica trubadurilor. Iată cum este strecurată bănuiala Într-un poem care Începe cu Stăpîna mea și face mare caz de umilință („umilit fac rugăciune”): „Ah! dar care mi-e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
politice și de bună seamă din ordinul Mișcării, reieșea din anume atitudini publice. Presa de inspirație subversivă înregistra știrea fără nici un comentariu, închizînd chestiunea definitiv, o dată cu publicarea informației. Ziarele politice ale marilor partide, cărora Bogdan nu le fusese simpatic, din cauză că oscila, după opinia lor, spre Mișcare, înregistrau faptul cu răceală, atrăgând atenția discret asupra pericolului atitudinilor echivoce și condamnând din principiu asasinatul, sub cuvânt că în tradiția noastră politică violența a fost totdeauna reprobată. Totdeodată, un post de radio german emise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
repet, pentrumotivele pe care le-am spus. Evident, mă voi supune, fără a-mi lua responsabilitatea. . - Atunci ce e de făcut, domnule Gonzalv? . - Domnul Conțescu nu exclude și o altă soluție maipotrivită, pe care o aprob bucuros. Văd însă că oscilează. . - Care soluție, domnule Gonzalv? . - Nu v-a spus? - N-am prea fost atentă la ce spune el; știi dumneata, o fată bătrână ca mine își vede de murăturile, de conopida și de dantelele ei. - Am înțeles că dorința sa, desigur
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1938-1941. "Din moment ce un roman observă prin definiție invariabilul în variabil, presupusul document e întotdeauna falsificat". Intenția fundamentală a fost de a prezenta eroi complecși, fiecare având o concepție despre univers. Ioanide "are mereu în față antinomia construcție umană - eroziune", Pomponescu "oscilează între valoarea de castă și aceea a creației personale", Panait Suflețel "crede în clasicități" fiind dominat de frică asemeni lui Don Abbondio, Conțescu "cunoaște lumea sub unghiul geologicului", Gonzalv Ionescu are noțiunea adevărului sub forma informației "științifice", Bonifaciu Hagienuș e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
5 (substări): 1 durerea apare la o compresiune foarte puternică; 2 ... puternică; 3 ... medie; 4 ... ușoară; 5 ... la atingere. S-au mai notat prezența/absența manifestărilor motorii automate de însoțire ale durerii și atitudinea terapeutică utilizată tot pe un domeniu oscilând între: 1 - 5. Modificările psihice generate de durere au fost apreciate prin tulburările de somn și prezența anxietății, agitației și/sau depresiei: 1 normal psihic; 2 - bolnav este ușor agitat și necesită sedare; 3 ... anxios sau depresiv și are nevoie
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
simbolul izolării lor complete în sânul populației urbane și rurale. Ce raport poate exista între un institutor care câștigă 50 000 franci CFA pe lună și un lucrător manual plătit cu 2 000 sau un țăran al cărui venit anual oscilează în jurul a 5 000? Locuința, hainele, modul de viață nu pot fi comparate. Această ruptură s-a accentuat în mod spectaculos începând cu 1957. Birocrații sunt cei mai mari (am putea spune chiar singurii) beneficiari ai independenței: mărirea salariilor, accesul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pornind de la un volum minim de disponibilități în numerar se deconcretizează bancnotele și sunt percepute prin intermediul valorii lor, independent de context. Circuitul prestațiilor familiale Nu putem intra în detaliile acestui domeniu dificil de accesat. Se prezintă patru rubrici generale: • dotele oscilează între 20 și 30 000 franci (mărfuri și bani lichizi); • rambursarea dotelor: în ținutul Mbeti, este rambursat strict volumul dotei, și nu dublul ei, ca în celelalte regiuni nord-congoleze; • diferitele amenzi ale tribunalului cutumiar (de exemplu, 5 000 franci pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1.6. Reprezentanți ai fantasticului în literatura română În acest context literar, fantasticul se dezvoltă și în literatura română, având ca reprezentanți pe Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Mihai Eminescu etc.. Categoriile fantasticului românesc oscilează între fabulosul feeric, fantasticul miraculos, fantasticul mitologic, fantasticul filozofic, fantasticul enigmatic sau fantasticul absurd. Fabulosul feeric reprezintă modalitatea specifică basmului românesc, cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Revolta îngerilor are o dimensiune mitică pe care nu o întâlnim în Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă uitarea cu care este învăluită astăzi această carte, Revolta îngerilor oscilează între reducerea fantasticului la grotesc și deschiderea largă a răzvrătirii împotriva demiurgului precum și a ordinii prestabilite. Mitul rămâne astfel solar iar fantasticul nu e niciodată terifiant, dezmințind definițiile prea rectilinii, după care fantasticul ar fi inseparabil de spaimă. La polul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
obsedează pe erou cu prezența ei fascinantă, la un bal mascat, este travestită în Mefisto; ea devine astfel ,,drăcușorul’’, care-l urmărește cu privirile și a cărei respirație caldă emană tulburător, chiar și atunci când se află în spatele eroului principal. Personajul oscilează între cele două ispite femeiești: între Nina, al cărei magnetism se exercită puternic, dar este de scurtă durată, și între o văduvă care îi propune o plimbare în Italia, unde o va însoți; reîntorcându-se după câteva luni, își prelungește
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ce răspunde somnoros, dintr-o depărtare psihică, dar aflat totuși într-o relație de continuitate cu realitatea. 2) Hebetitudinea: bolnavul se află în realitate instabil și intermitent, el pare că se află în afara ei, realitatea fiindu-i oarecum străină. Bolnavul oscilează astfel între perplexitate, indiferență și efortul de a se cupla cu realitatea. 3) Starea de torpoare poate apărea și în sindroamele neuroleptice, în afectarea SNC și în cadrul unor boli generale grave și în stările toxiinfecțioase. Bolnavul apare ca fiind somnolent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o repartizare diferită a variabilelor care nu ajung la același nivel. Dacă alegem să studiem vizitarea muzeelor, care îi implică în fiecare an pe 30 % dintre francezi (ceea ce o așază în grupul fruntaș al practicilor culturale), cu o frecventare care oscilează în jur de 50 de mi-lioane, factorii se pot ordona descrescător după cum urmează: diploma (inclusă în PCS) este o variabilă puternică: de la 18 % pentru indivizii fără diplomă la 64 % pentru cei care au urmat studii superioare; PCS face să varieze
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ele le reprezintă. • Acțiunea asupra bunurilor și a publicurilor Trebuie să înțelegem că bunurile sunt ele însele niște convenții. Toate artele (poezie, roman, dans, muzică...) și toate stilurile (clasic, baroc, hip-hop, rock...) corespund unor reguli convenționale, în jurul cărora se poate oscila. Fiecare operă este un amestec de convenții și inovații. Bunurile sunt convenții obiectivate: echipamente permanente, formate (foto 24 × 36), instrumente (claviaturi acordate la opt octave și jumătate), tablouri (rame, pânze), calibrare a interviurilor jurnalistice (într-un minut), durata muzicii, lungimea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
violează; dar ce imaginează el pentru a se justifica? El invocă axioma favorită a oricui vrea să concilieze două lucruri ireconciliabile: Nu există principii. Proprietate, Comunism, să luăm un pic din toate, după împrejurări. În opinia mea, pendulul civilizației, care oscilează de la un principiu la altul, după nevoile momentului, dar care se mișcă întotdeauna asimilând un progres în plus, după ce s-a înclinat puternic spre libertatea absolută a individualismului, revine spre necesitatea acțiunii guvernamentale. Nu există deci nimic adevărat în lume
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
momentului, dar care se mișcă întotdeauna asimilând un progres în plus, după ce s-a înclinat puternic spre libertatea absolută a individualismului, revine spre necesitatea acțiunii guvernamentale. Nu există deci nimic adevărat în lume, nu există principii, deoarece pendulul trebuie să oscileze de la un principiu la altul după nevoile momentului. O, metaforă, unde ne-ai duce tu, dacă te-am lăsa să faci ce vrei [laissez-faire]! Așa cum o spuneați de o manieră foarte judicioasă la tribună, nu se poate spune și încă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
place să se pună pe judecat profiturile, să decidă că o anumită muncă nu este destul de remunerată, că alta este remunerată prea mult; îi place să se pună în postura de ponderator și să facă, după cum spune domnul Billault, să oscileze pendulul civilizației în partea opusă libertății individualismului. În consecință, el lovește întreaga comunitate cu o contribuție pentru a face un cadou, sub numele de prime, exportatorilor unor produse de o anumită natură. Pretenția sa este că favorizează industria; ar trebui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
critici puternice făcute de sociologi cu privire la finalitățile și utilizările acestor cercetări. O istorie din Brazilia Dacă mai există o țară marcată de imaginea violenței, aceea e Brazilia. Reportajele difuzate din abundență, mai ales în "anul Braziliei" în Franța (anul 2005), oscilează adesea între un exotism ludic, ultraviolență și mizerabilism, pe scurt: carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității din marile orașe și din favelas, mai ales în Rio
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu. De aceea capitolul de față va oscila între nivelurile individuale și familiale, contextele locale și cel al perioadei istorice în care apare violența. Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi aici examinată nu din perspectivă ideologică, ci pornind de la câteva rezultate ale cercetărilor empirice comparative între țările din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]