1,547 matches
-
zei nemuritori, l-am născut, murind noi. I-am născocit pentru a le da ceea ce nouă ne-a fost refuzat. N-am de ce să-i implor și să le cer Îndurare cîtă vreme ei se hrănesc continuu din moartea noastră. Ospețele Olimpului se țin peste oase albite de soare și de ploi Fiecare moarte a hrănit liniștea zeilor. Ei ne datorează totul, deoarece nemurirea lor se bizuie pe moartea noastră. Ei nu sînt Începutul, ci urmarea venirii noastre pe lume. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Dușmanul rămase în poziția sa și nu mai avansă. Când Corvium ieși pe ușă, zdruncinat și dezamăgit că n-a putut face mai mult și contrariat că lucrurile nu s-au întâmplat așa cum ar fi trebuit, norul se retrase înspre ospățul său. Jumătate de suflet... făcu el într-o șoaptă. Din cauza asta, Vladimir? Nu. E natura lui! În fața Dușmanului îți pierzi o parte din proprietăți. I se mai zice Ștergătorul de Litere, căci îți șterge temporar din Cartea Anilor unele litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îți pierzi o parte din proprietăți. I se mai zice Ștergătorul de Litere, căci îți șterge temporar din Cartea Anilor unele litere care sunt în plus față de cele comune. Vladimir... îngăimă el debusolat. Trebuie să ne mișcăm! Când va termina ospățul, va căuta o altă victimă. Se mișcă greu, căci îți simte prezența, dar nu te poate localiza. Îi e frică de tine. La fel cum și ție îți e frică de ea! Acum nici n-a știut că ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lui, a fost primit cu cinste de cetățenii din Fermo, Oliverotto s-a instalat în casa lui. Aici, după câteva zile, în care timp pregătise tot ceea ce îi trebuia pentru nelegiuirea pe care o plănuise, el a dat un mare ospăț, la care l-a poftit pe Giovanni Fogliani, împreună cu oamenii de frunte ai orașului. După ce sfârșiră de mâncat și după ce se încheiară toate jocurile și distracțiile care se obișnuiesc la asemenea ospețe, Oliverotto, într-un fel dinainte pregătit, aduse discuția
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
care o plănuise, el a dat un mare ospăț, la care l-a poftit pe Giovanni Fogliani, împreună cu oamenii de frunte ai orașului. După ce sfârșiră de mâncat și după ce se încheiară toate jocurile și distracțiile care se obișnuiesc la asemenea ospețe, Oliverotto, într-un fel dinainte pregătit, aduse discuția asupra unor chestiuni mai grave, vorbind despre măreția papei Alexandru și a lui Cezar, fiul lui, ca și despre faptele săvârșite de ei. Iar când Giovanni și ceilalți răspunseră la aceasta, el
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
-Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă ea. -Nu.Sunt o pereche minunată.Viorel și Viorica. Il cunosc pe naș.E unchiul meu.Tu? -Nic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Cu cine? Când? Acolo masa reprezenta momentul central, nucleul zilei, și ea Înghițea de fapt totul! „Momentul” nu e deloc bine spus, pentru că mesele durau ore și ore. Urma refacerea, iar apoi altă masă! Ani de zile, aici, dusesem dorul ospețelor tradiționale de acest gen, care Încep de la mijlocul dimineții cu aperitive și băuturi tari și sfârșesc În după-amiaza zilei următoare, cu supe acre, ca să Îi remonteze pe cheflii. Lumea se rulează continuu, cei șubrezi dispar și se Întorc, parțial refăcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Și cu dieta de la care nu ai În nici un caz voie să te abați! Să fi fost tot tu, dar cu douăzeci de ani În urmă!... Iar dacă te-ai Încăpățânat să ajungi acum, firesc ar fi fost ca, la ospețele voastre tradiționale, după o oră, două să te fi scuzat la toată lumea și să te fi ridicat de la masă! Absurd, draga mea! Cum să fi stat doar o oră și să mă fi ridicat, când se sărbătorea tocmai venirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
la prudență și la „lungul nasului”. - A patra miniatură Da, tăcerea a fost întotdeauna de aur. Și dacă nu ți se aud cuvintele, nu înseamnă că nu le și gândești în sinea ta. Dacă nu sunt înțelepte, în fața convivilor de ospăț rămâi totuși un înțelept... Dacă sunt adevărate și nu le-ai rostit poți să le scrii mai târziu și în speță să fii un modest... A cincia miniatură „Între Da și NU stă îndoiala, chibzuința, experimentul... Sigur că nu trebuie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
ea, iar Geraldine pare statornică de data asta, lucru pe care Ben nu poate să-l sufere. Eu, în schimb, ador să ascult ceea ce numesc „povești cu Geraldine“. Geraldine este femeia care mi-aș fi dorit să fiu. De-acum, ospățul meu s-a terminat, așa că mă așez pe scaun și ridic receptorul ca să sun la veterinarul local. ― Bună ziua, spun eu cât se poate de veselă. Sunt Jemima Jones, de la Kilburn Herald. Aveți idee cum se îndepărtează mirosul de pipi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și lui Beniamin și s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărîse Israel și toată casa lui Beniamin. 20. A ajuns la David în Hebron însoțit de douăzeci de oameni și David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și acelor care erau cu el. 21. Abner a zis lui David: "Mă voi scula, și voi pleca să strîng tot Israelul la domnul meu împăratul, ca să facă legămînt cu tine, și să domnești în totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Și asta din foarte depărtate timpuri. în Evul Mediu, practica vânătorii era, pentru nobili mai cu seamă, un fel de foarte la modă umplere a timpului liber. Care se găsea din belșug la casele mari. Cu acele prilejuri, ei organizau ospețe rafinate și risipitoare, cu tot felul de bunătăți. Ei bine, câinii și șoimii erau factori importanți, care asigurau de regulă reușita unei partide de vânătoare. Iată un vultur care s-a înălțat atât de sus încât abia se mai vede
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
însă că tânjește să plece în zona tufișurilor, și la sfârșitul lunii l-am întrebat ce intenții are. Mi-a spus că dacă Ata e dispusă să vină cu el, e gata s-o ia. Așa că le-am dat un ospăț de nuntă. L-am pregătit cu mâinile mele. Le-am făcut o supă de mazăre și homar à la portugaise și niște orez cu curry și o salată de cocos - n-ai mâncat niciodată salata mea de cocos, nu?, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
usuce. Apoi tăiau coaja numită copra și o puneau în saci, iar femeile îi cărau pe la negustorii din satele de lângă lagună care le dădeau în schimb orez și săpun și conserve de carne și ceva bani. Uneori se încingea un ospăț în vecinătate și se tăia un porc pentru această ocazie. Atunci se duceau și mâncau până le venea rău și dansau și cântau imnuri religioase. Dar casa era departe de sat și tahitienii sunt leneși. Le place să călătorească, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și atunci jucam. Când s-a însurat (căpitanul Brunot zâmbi și dădu din umeri), enfin, când a început să trăiască cu fata pe care i-a dat-o Tiaré, m-a invitat să-l vizitez. Am fost poftit și la ospățul de nuntă. Se uită la Tiaré și amândoi râseră. Apoi continuă: După aceea n-a mai venit așa des pe la Papeete și cam un an mai târziu s-a întâmplat să mă duc după nu știu ce treburi în partea aceea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dar locul unde trăia Strickland avea frumusețea grădinii Raiului. Ah, ce n-aș da să puteți vedea locul acela încântător, vrăjit, un colț ascuns de restul lumii având deasupra azurul cerului și de jur împrejur vegetația luxuriantă. Era un adevărat ospăț al culorilor. Și era înmiresmat și răcoros. Nici nu se pot găsi cuvinte pentru a descrie Paradisul acela. Și aici trăia el fără să bage în seamă lumea și uitat de lume. Presupun că pentru ochii europenilor ar fi părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
le înapoiase. Am calculat la rece așa: " Ne vom întîlni inocent, de două-trei ori, cu sau fără clar de lună. După aceea o deplasare cu automobilul la Băneasa. În program: plimbări obligatorii prin "pădure, minimum două ore, pentru obținerea înfometării. Ospăț copios într-un separeu din restaurantul parcului; vin și muzică la discreție. Apoi ofensiva de rigoare și inevitabila cădere a gingașei cetăți". La ora fixată mă aflam la locul întîlnirii. Am întîrziat într-adins un sfert de oră ca s-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Lovitura trebuie să cadă ca trăsnetul! Acel mai târziu e fără hotar. Poate să fie mâine, poimâine, niciodată. Mi-am adus aminte de o nuvelă citită cândva. Un scriitor ajuns în culmea gloriei e sărbătorit de prietenii și admiratorii săi. Ospăț, șampanie, toasturi! Maestrul se ridică și, în aplauzele tuturor, spune: ― Iată-mă pe culme. Voi mă sărbătoriți, cărțile mele sânt citite de milioane de oameni, am 50 de ani și o femeie frumoasă care mă adoră. Toate acestea sânt azi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea, lăsându-mă învăluit de voluptatea presupusei sale iubiri pentru mine, căci, atunci când flămânzești timp îndelung după o femeie, clipa împlinirii dorinței prinde caracter de ospăț. Iar aceste gânduri mi-au oferit atunci o dispoziție sufletească din cale-afară de minunată și mi-au luminat într-atât de puternic existența, încât eram aidoma omului ce nu-și mai încape în piele de mulțumire și, de bucurie, zâmbește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
neistovit, apărea imediat pe calul vânjos ca un taur, în căutarea unor noi succese. Umili, țăranii îl salutau, iar el nu răspundea în nici un fel. Nu se supăra nimeni și-l acceptau cum accepți neputincios o forță de a naturii. Ospețele de la conac erau celebre în țară. Avea Pandele o imensă satisfacție de a primi bine. Aștepta pe musafiri în capul scării, încercînd chiar să surâdă grațios. În antreul enorm era aranjată o armată de lăutari. Apoi începeau jocul. Pandele privea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
meu, drept pe tavan, guzganii. Podul servește de hambar la fel ca și toată casa noastră pe care cu multă muncă Ioana a putut-o transforma în vilă, și prin sacii cu făină guzganii trebuie să se creadă la un ospăț. Trebuie să fie o mulțime, căci se aude mersul lor prin toate ungherele, și sunt enormi, după zgomotul pe care îl fac. Ahmed, pisoiul, se ghemuiește lângă mine de frică, dar desigur că tot așa ar face un motan oricât
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
despre motivul pentru care vărul său se întorsese atât de brusc la Sakamoto. Nu era nici un secret că Mitsuhide primise responsabilitatea de a organiza banchetul dat de Nobunaga în cinstea lui Ieyasu. De ce fusese alungat Mitsuhide pe neașteptate, chiar înaintea ospățului? Ieyasu era sigur în Azuchi. Și totuși, postul lui Mitsuhide îi fusese dat altcuiva, iar lui i se ordonase să plece. Mitsuharu încă nu aflase detalii dar, de când i se spusese despre evenimentele din Azuchi și până-n momentul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
coridor. Cu o mână proptită în șold, se întoarse spre silueta lui Katsuie, care se îndepărta. Chicotind în sinea lui, porni, în sfârșit, spre poarta castelului. Celebrarea numirii lui Samboshi ca moștenitor luă sfârșit în aceeași zi și începu un ospăț mai presus decât cel din seara trecută. În castel se deschiseseră trei săli pentru anunțarea instalării noului senior și veniseră mult mai mulți oameni decât în ajun. Principalul subiect de conversație printre oaspeți era comportamentul jignitor al lui Hideyoshi. Prefăcătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
destrame. Ei bine, atunci ce se întâmplă cam pe la vârsta venerabilei bătrâneți? — Când ajungi la cincizeci-șaizeci de ani, ești zăpăcit de-a binelea. — Și la șaptezeci sau optzeci? — Atunci, începi să uiți că ești zăpăcit. Râseră cu toții. Se părea că ospățul avea să dureze până seara, dar starea lui Katsutoyo se agrava. Subiectul de conversație se schimbă, iar Hideyoshi propuse să se mute în altă cameră. Fu chemat un medic. Acesta îi dădu imediat lui Katsutoyo niște doctorii și se făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
veți trăi cu toții așa cum a trăit el, să știți că întocmai precum el veți ajunge. Căci Dumnezeul celor vii este nesfârșit mai bogat decât toate bogățiile pământului și masa Lui îmbelșugată este mai bogată decât cea mai bogată masă de ospăț a oricărui om bogat de pe pământ. De aceea, mâncați toată viața voastră la masa Mamei divine a Naturii și niciodată nu veți avea dorințe rele. Și, când mâncați la masa Ei, mâncați toate lucrurile exact așa cum au fost găsite pe
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]