1,933 matches
-
și să dea o mână de ajutor, conștient de eforturile mele și de dificultățile de care mă loveam. Și de ale tale, chiar dacă te vedea mai puțin, dar le înțelegea intuitiv, îți aduci aminte? Ori deductiv”. „Nu cred că merită osteneala, în cazul lui cel puțin”, a răspuns Luisa. Și s-a ridicat parcă grăbită. „O să cobor în stradă înainte ca ei să plece”, a spus. De asta nu-și scosese haina și nu-și golise pungile, știa că de fapt
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
personalității protagonistului. In The Humbling rămân prezente, obsedante, temele lui din totdeauna: arta, erotismul, celebritatea, moartea, plus, în ultimele cărți, decrepitudinea ca urmare inevitabilă a îmbătrânirii. Numai că ele sunt bifate parcă într-o doară, fără detașare ironică și fără osteneala de a le face să se întrepătrundă. Alter-ego-ul autorului, cel care urmează să fie umilit până la anihilare, se numește Simon Axler, are 65 de ani, este actor, unul dintre cei mai mari interpreți de teatru clasic din generația lui, dar
Regres sau un alt fel de joc? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6428_a_7753]
-
cetățeanul ar primi o juma' de votcă, fiți siguri că n-ar fi rămas filă neparcursă din kilometrii de dosare mult iubite de SRI-iști. Dar pentru că efectul operației este pur moral, nea Gheorghe și nea Mitică nu-și dau osteneala să-și ridice măcar privirea din paharul cu poșircă. Mai mult, pentru că le-a tulburat tihna cu astfel de inutile probleme, de vină sunt cei vreo zece-douăzeci de oameni vital implicați în procesul de curățire morală a societății. Aveți impresia
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
socială. De la imperativul " Nu se poate, toa'su, unde te crezi mata!", până la filozoficul " Se poate și așa", românul și-a exhibat ăntreaga paletă a strategiilor existențiale. Imobilismul tragi-comic, indiferență criminală față de timpul care se scurge fără a ne da osteneală de a-l marca an vreun fel, complacerea ăntr-un fel de pseudo-societate naturală ("Ce-o da Domnul!") sunt departe de-a ne califica pentru vreun rol an lumea modernă. Pentru covârșitoarea majoritate a românilor, modernitatea reprezintă un pericol la fel de mare
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
la fel!") Așa se explică de ce an fruntea preferințelor populației conduc detașat două instituții care n-au nimic de-a face cu modernitatea: biserică și armată. O institutie cantonata pe baricadele unui fundamentalism pe care nici macar nu-și mai dă osteneală să-l ascundă (dar care, ironie a sorții, face din ea pradă sigură a mișcărilor sectante, mult mai flexibile și infinit mai adaptabile la realitățile lumii de azi), și una care, la vârf, pare deja integrată an N.A.T.O., ăn
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
astfel: "Tipul cel mai vizibil este acela reprezentat de relația pe care o stabilește - sau, mai bine zis, nu reușește s-o stabilească - scriitura dominată de izolare. ținut la distanță, cititorul nu prea se-ndeamnă să se implice într-o osteneală dominată de răceală, de complexitate excesivă sau de ermetism, care i se va părea producătoare de plictis. Mult prea cumințite de scriitură, afectele și reprezentările și-au pierdut din forță și, nemaifiind susceptibile să-l ademenească ori să-l dezguste
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
e un mozaic acolo, făcut din bucățele de portret, din evocări, din pagini de eseu care-și suprapun armonicele. Firește, cu efect de melodie sau de zgomot. Sînt, spuse-n linii mari, trăsăturile ,memoriilor" tip. Le recunosc, fără prea multă osteneală, și-n cartea recentă a lui Ion Papuc, Cu fața spre trecut, publicată la editura Vergiliu. Ascultați-o în ce cheie ,cîntă"... Își dau binețe, vecine pe pagini, două lumi. Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Sculptate'n aur de Cellini...// Eu te cunosc de mult... O lume,/ De poezii și dansuri rare,/ Evoci în ondulări feline/ Sub focul pietrelor bizare - / Evoci, parfumuri și fiori:/ Iubire, inspirare, flori,/ Topite în linii bizantine." Se recunoaște, fără multă osteneală, tempo-ul de romanță, dîndu-se un pas înapoi de la impetuozitatea, aplombul melodic al lui Minulescu, și făcînd pasul înainte spre un pastelat, păstrînd doar amintirea din mirosuri și culori, vals de imortele. E o romanță a morții în aceste versuri
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
fost deliberat, dar nu pot jura. Chiar și duritățile tînărului cronicar (oho, destule!) au, de la un punct încoace, în vedere scriitori buni sau, în tot cazul, onorabili. Cît îi privește pe aceia nuli (artistic, moral), nici măcar nu-mi mai dădeam osteneala să-i fac praf. îi ignoram. Alt indiciu este acurateța considerațiilor critice. Juste ori nu, temeinice ori superficiale, cumpănite ori pripite, aceste considerații se inspiră, începînd cu aceeași dată pe care n-o pot preciza, dintr-o experiență de lectură
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe, sensibilitatea și vibrația pe care le transmiteau spectatorilor, acelora care nu pot bănui câtă migală, câtă pricepere, câtă osteneală și câtă disciplină sunt necesare actorului". După șapte interviuri cu regizorul de teatru și de film Liviu Ciulei, urmează o serie de microportrete de actori, în care găsește formule sugestive pentru a le sublinia nota personală: Eliza Petrăchescu, cu vocea
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
artistului care a fost, și al epocii pe care o reprezintă. Imaginea unui psalt de strană e ceea ce spune Alecsandri că rămîne din el. Moralele lui, puțin simpatice unei tradiții literare care nu și-a prea făcut din îndrumare, din osteneală pedagogică, un obicei, rămîn, cu clasicismul lor care se topește în vîlva revoluției, în urma muzicii. Povestea vorbii, varianta interbelică, de pildă, cea din 1936, de la Scrisul Românesc, e îndreptarul unei lumi de petrecăreți, de inși hai-hui trăind cu fala unei
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să-l aducă înapoi de la nălucirile cele de rușine. Mai înainte de toate folosește smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare, căci dracul acesta nu încetează de a război pe om până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri, rugăciuni, umilințe, osteneli ale trupului și cu suprimarea dorințelor noastre prin smerenia sufletului. Acest lucru îl putem vedea din următorul text: Prin posturi, privegheri, rugăciuni, culcarea pe jos, prin ostenelile trupului și prin tăierea voii noastre întru smerenia sufletului, facem nelucrător duhul iubirii
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri, rugăciuni, umilințe, osteneli ale trupului și cu suprimarea dorințelor noastre prin smerenia sufletului. Acest lucru îl putem vedea din următorul text: Prin posturi, privegheri, rugăciuni, culcarea pe jos, prin ostenelile trupului și prin tăierea voii noastre întru smerenia sufletului, facem nelucrător duhul iubirii de plăcere. Iar prin lacrimile pocăinței îl legăm și, închizându-l în temnița înfrânării, îl punem în nemișcare și nelucrare<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Până sunt încă prunci fii Babilonului, adică gândurile viclene, să-i ucidem lovindu-i de piatră (Ps. 136, 9), aceasta din urmă fiind chiar Hristos căci de se vor face bărbați prin învoirea noastră, nu fără mare suspin și grea osteneală vor fi biruiți<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 103. footnote>. Lupta cu gândurile de curvie este foarte puternică. În acest sens, Cuviosul Isaia Pustnicul spune limpede: De se seamănă în tine plăcerea curviei, când șezi în chilia ta
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
urcăm neîncetat. Sfântul Ioan Casian subliniază această idee a necesității ajutorului dumnezeiesc în războiul duhovnicesc, arătând că dracul curviei nu încetează de a război pe om, până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduința și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 135. footnote>, deoarece acest lucru este mai presus de fire, omului fiindu-i cu neputință
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se poate izbăvi de această patimă ridicându-se la înălțimea curăției și a sfințeniei la care este chemat.
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în sătucul de pe malul mării. În vederea întîlnirii cu Gala, Dali își pregătește cu sîrg o apariție ieșită din comun (scena este descrisă în autobiografia Viața secretă a lui Salvador Dali). Preparativele dau măsura renumelui de care se bucura Gala, iar osteneala lui Dali nu rămîne nerăsplătită. Muza nu se sperie nici de costumația, nici de mirosul pestilențial pe care Dali îl răspîndea în juru-i (întreținîndu-și deliberat renumele de "coprofag"). Îl ia de mînă pe tînărul de 20 de ani, promițîndu-i că
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei ... Dar nu părăsind sufletul ce-L urmează, ci trăgându-l spre sine”<footnote Ibidem, XII, p. 276-277. footnote>. În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G. XLIV, col. 1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în octombrie 1857, era doar prima apariție
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
parte sfârșitul său se preface într-o revărsare a dăruirii de sine și a tot ce poate fi mai nobil în om”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 12.4., în PSB., vol. 14, p. 271) Ostenelile martirilor sunt ușurate de nădejdea bunătăților viitoare „Dar ostenelile mucenicilor sunt ușurate nu numai de nădejdea celor viitoare, ci și de rânduiala lor, anume că s-a rânduit ca necazul să fie înaintea tihnei pentru ca mucenicii, căutând la bunătățile viitoare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dăruirii de sine și a tot ce poate fi mai nobil în om”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 12.4., în PSB., vol. 14, p. 271) Ostenelile martirilor sunt ușurate de nădejdea bunătăților viitoare „Dar ostenelile mucenicilor sunt ușurate nu numai de nădejdea celor viitoare, ci și de rânduiala lor, anume că s-a rânduit ca necazul să fie înaintea tihnei pentru ca mucenicii, căutând la bunătățile viitoare, să nu sufere mult din pricina durerilor prezente. Tot așa
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
luptat aici cu pumnii cu diavolul și au învins, dar sunt strigați dincolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476-477) „Ostenelile sunt partea veacului acestuia scurt și trecător, iar cununile, păstrate pentru cei fără de bătrânețe și fără de moarte, pentru ca povara ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]