1,297 matches
-
Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de "cocoroțele". Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele pârâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestiera și ierboasa ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus") tei pucios ("Tilia cordata"), ulm ("Ulmus campestre"), frasin ("Fraxinus excelsior"), sânger ("Cornus sanguinea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
uneori scris "Campanula cochleariifolia") este o plantă din genul Campanula și din familia Campanulaceae. Clopoțelul pitic de stâncă are numeroase tulpini scunde, cu lungimea maximă de 100 mm. Tulpinile sunt înghesuite. Frunzele de la baza tulpinii sunt stufose, în rozetă, formând pâlcuri mici. Ele sunt aproximativ rotunde, au dinți rari și ascuțiți pe margini și au codițe lungi. Frunzele de pe tulpină sunt mai mici, mai rare și ascuțite. Florile au culoarea albastru-deschis. Cresc câte l—5 pe codițe lungi la capătul tulpinii
Clopoțel pitic de stâncă () [Corola-website/Science/323397_a_324726]
-
gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
au înaintat pe la ora 1 p.m., în timp ce forța lui Jackson de circa 35.000 de oameni a rămas ascunsă pe creasta împădurită din fața lui Meade. Formidabila sa linie defensivă avea un defect neprevăzut. În linia diviziei lui A.P. Hill, un pâlc triunghiular de copaci ce se întindea dincolo de calea ferată era mlăștinos și acoperit cu tufărișuri dese, iar confederații lăsaseră un spațiu de 550 m acolo între brigăzile generalilor James H. Lane și James J. Archer. Brigada generalului Maxcy Gregg se
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
Lane. Gibbon a spus, însă, că așa ceva ar încălca ordinele primite de el, și deci brigada lui Taylor a înaintat abia la 1:30 p.m. Atacul nu a putut profita de un spațiu liber, și soldații unioniști nu aveau niciun pâlc de copaci care să le acopere înaintarea, astfel că progresul a fost unul lent sub tirul greu al brigăzii lui Lane și al artileriei confederate. Imediat după Taylor era brigada col. Peter Lyle, și înaintarea celor două brigăzi s-a
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
proveneau din zona cu climă tropicală din Yucatán și nu s-au putut aclimatiza cu condițiile grele de iarnă. Unii dintre ei au murit de hipotermie, iar alții au contractat dizenterie. Soldații care rămâneau în urmă erau uciși uneori de pâlcuri de indieni Comanche. Cu toate acestea, armata a continuat să meargă spre Béxar. Pe măsură ce înaintau, coloniștii din calea lor din Texasul de Sud evacuau către nord. Armata mexicană jefuia și ocazional incendia casele lăsate goale. Santa Anna și comandanții săi
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
înconjurată de o mică pădurice de brazi, iar drumul de la castel spre sat era mărginit de o perdea de malin și salcâm. Parte din perdeaua de malin și salcâm încă se mai păstrează pe marginea drumului , sub forma unor mici pâlcuri , în pofida țărânilor colectiviști care au încercat să distrugă orice urmă a fostului castel. De altfel, din prostie și exces de slugărnicie față de conducerea CAP-ului, colhoznicii au acoperit cu pietre și pământ chiar și puțul cu apă potabilă a castelului
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
refacerea aleilor, plantare arbori si gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat nocturn. Dacă inițial parcul a fost proiectat cu un vast gazon central, de formă aproape circulară, punctat pe laterale de rare pâlcuri de copaci și arbuști de esențe diverse, după modernizare parcul Floreasca nu mai păstrează decît rare urme ale acelei "modernități": în centrul lui, judecat probabil prea gol, au fost amplasate jocuri masive, în culori țipătoare, pentru copii, au fost îndesite
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.286 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală în lunca râului Barcău (cursuri de ape, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și pâlcuri de salcâm) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege) și desemnat în scopul protejării unei colonii importante din specia "Falco vespertinus". La baza desemnării
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
este situat pe Dunăre, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri de
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
descria în memoriile sale condițiile meteo din Alsacia în acea iarnă ca fiind „siberiene”, cu temperaturi de -20 °C, vânturi puternice și cu solul acoperit de peste 1m de zăpadă. Câmpia Alsaciei nu oferea atacanților nicio posibilitate de adăpostire, cu excepția unor pâlcuri rare de pădure. De asemenea, câmpia era bazinul de drenare a Rinului și prin urmare era brăzdată de numeroase cursuri de apă și canale de desecare, cu fundul acoperit cu aluviuni. Traversarea acestor râuri și canale era fosrte dificilă pentru
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
din dreapta jos, sunt menționați munții "„Alpes”". Este de remarcat că oronimul "„Alpes”" este folosit pentru prima oară pentru Munții Făgăraș. Între aceste movile apar multe râuri: Alth sau Aluta, Morossus, Klein Kockel și Gros Kockel (Târnavele). Flora este înfățișată prin pâlcuri de copaci. Prin numeroasele ediții publicate, harta Transilvaniei a fost un mijloc de răspândire a știrilor despre această parte de țară. Pe lângă harta Transilvaniei Honterus a mai publicat harta bazinului Dunării mijlocii cu Ungaria, Serbia, Dalmația, Thracia, Bulgaria, Transilvania, Valachia
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
de-al Doilea Război Mondial. Victor Aurelian Săhleanu s-a nascut sub semnul Vărsătorului la Gură Humorului, jud.Suceava. Familia Săhlenilor e originară din Maramureș, sătul Cuhea (din 1968 numit Bogdan Vodă). Numele Sahlean provine de la cuvântul “sâhlă” care înseamnă “pâlc de pădure”. Săhlenii s-au strămutat în Moldova în secolul al XIV-lea traversând pasul Prislop însoțindu-l pe voievodul Bogdan I și s-au stabilit în partea de sud a Bucovinei. În secolul al XVII-lea un Săhlean a
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
în parlament închiderea bazei de la Incirlik și expulzarea de urgență a miilor de militari americani de acolo, cu tot cu cele 70 de focoase nucleare aflate în cel mai înaintat avanpost al NATO. În plus, o jurnalistă americană a fost arestată iar pâlcuri de „cetățeni nemulțumiți" încep să se strângă în fiecare seară în fața Ambasadei SUA, situația putând escalada în orice moment. Așa că, până și „autistul" politic Klaus Iohannis își poate da seama ca, a te baza pe flotă turcă pentru a ne
Cătălin Tache: România riscă să fie pusă oricând pe "tava" Moscovei by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102876_a_104168]
-
emoțională scopurilor declarate ale adunării; 3. Oamenii, forțați de lideri să pătrundă în Piața Universității Aflați pe la mijlocul coloanei de manifestanți, când am ajuns la intrarea în Piața Victoriei, am observat că lumea se oprise derutată pe loc - și doar câteva pâlcuri răzlețe pătruseseră în piață - sunete de tobe și freamăt de mulțime venind din stânga, dinspre capătul Căii Victoriei. După câteva momente de derută, am hotărât să mergem în piață, nedând curs strigătelor de sirenă opărită care veneau din megafoanele basarabenilor care
Violențe marș unire: Dezvăluiri din interiorul mitingului, acuzații grave by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102738_a_104030]
-
se plasase pe un aliniament care se întindea între localitățile Crehen și Orp și mai apoi se îndrepta spre nord de-a lungul râului Petite Gette până în zona orașului Tirlemont. Prioux alesese să lupte într-o zonă de câmpie, cu pâlcuri răzlețe de pădure, cu numeroase drumuri, localități dens populate și cu câteva ferme izolate. Râurile Mehaigne și Petite Gette erau cursuri de apă puțin adânci, cu numeroase puncte de travesare, cele mai multe suficient de solide ca să suporte trecerea blindatelor. Caracteristica principală
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
Unul dintre demersurile favorite ale lui Spoeri este fixarea în culoare a meselor, lipirea veselei și reliefurilor alimentare pe un blat de masă vertical, transformându-le în tablouri. De aici și numele de “tablou-capcană” dat operelor sale. Moara lui Assan, pâlc de oțetari de Nicolae Comănescu (n. 1968, Pitești) Nicolae Comănescu (n. 1968), membru co-fondator al Grupului Rostopasca, este permanent inovativ la nivel structural, prin introducerea unor elemente inedite, precum praful, cenușa și pulberea de muștar în materia de lucru. Valoare
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]