2,887 matches
-
lupte împotriva provocărilor din ce în ce mai mari venite din partea Chinei sau a Indiei ori să contrapună aceste țări una celeilalte. SUA își pot folosi piața considerabilă, combinată cu cea a Europei, pentru a atrage țările protocapitaliste avansate ca într-o pânză de păianjen... Economia americană își poate spori amploarea și vitalitatea prin intermediul unor noi acorduri monetare și de liber schimb. Aceste aranjamente sunt importante nu numai pentru a contracara efectele pe termen lung ale recesiunii, cât și pentru a ține piept creșterii economice
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
aceea necesită mijloace adjuvante de asigurare a suportului structural în toate cazurile în care este folosită (lame metalice, grilaj confecționat din Dexon sau nylon gros) [44]. O altă tehnică, recomandabilă în absența oricărei plase, este tehnica denumită „în pânză de păianjen” (spider-web) (Horvat, 2000) [26]. În această tehnică se utilizează fie nylon, fie Dexon gros, cu care se realizează o textură solidă intraoperator, ce înlocuiește foarte bine plasa preformată. Tehnica este foarte utilă în defectele mai mici, dar care necesită asigurarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
construirea bisericii „Nașterea Domnului”, la 1900, în Bărboasa, ziua de 8 septembrie, devenită hramul bisericii, a devenit un prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți din peisajul pestriț al bâlciului erau vânzătorii ambulanți, care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Caracius garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia roșie (Milvus milvus) și viesparul (Pernis apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amândouă complementele obiectuale, direct și indirect: „Harap Alb... na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pot primi complement indirect și unele interjecții afective sau apreciative; dacă funcționează ca predicate: „Noaptea îngerii goi Zgribulind se culcă în fân. Vai mie, vai ție, Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga) „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale) Interjecția volitivă hai, haide, asimilată, în limbajul popular, verbului (de la care preia și dezinențe de persoană și număr: haidem, haideți), poate fi determinată și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot hodini de incotele voastre?” (I. Creangă, 27) „Noaptea îngeri goi / Zgribulind se culcă în fân Vai mie, vai ție, / Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga, 108) • adjective: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a deveni hieroglife, poeme embrionare, momente favorabile la îndemâna poetului?” (G. Călinescu, U.P., 97) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În plan
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n mohor tainele ascunse tuturor. Mă uitam în fântână și-n iaz și-ascultam - îndelung - sub brazi...” (M. Isanos, 217) • parcursul sau limitele spațiale ale desfășurării unei acțiuni (sau ale existenței unei însușiri): „Iar de sus până-în podele un păianjen prin de vrajă, A țesut subțire pânză, străvezie ca o mreajă.” (M. Eminescu, I, 76) • direcția de desfășurare a unei acțiuni verbale: „Ia, mâne dimineață, cum s-a amiji de ziuă, să te scoli și să apuci încotro-i vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementul primar (sau subiectul): „Aprinsei, în loc de lampă, fitilul cu benzină al unei mici chibritelnițe de buzunar.” (C. Hogaș, 198) sau se desfășoară prin intermediul verbului-predicat reluat în completiva de opoziție; aceasta din urmă este situația cea mai frecventă: „În loc să mă adresez păianjenului din sala de așteptare, ori vântului care suflă dinspre pădure spre mlaștină, mă adresez unor oameni pe care nu-i văd, nu-i cunosc.” (O. Paler, Viața..., 8) Uneori, corespondența semantico-sintactică dintre complementul de opoziție și complementul primar sau subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sub infinitele ei camuflări în aparențe...” (M. Eliade, 197), „Viitorul anterior deschide, deci, înțelegerii noastre o dublă perspectivă, una a prezentului către viitor, cealaltă a viitorului către trecut.” (T. Vianu, 74), „Au venit pe lume cu aceeași idee: că sunt păianjeni, că se încurcă în cuprinsul unei pânze.” (T.Arghezi, IX, 75) Apoziția analitică are uneori caracter selectiv; din planul semantic al termenului-bază sunt scoase în relief unele componente: „În ceea ce privește materialele mai recente, între altele fotocopiile caietului dumitale și copiile benzilor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tulburătoare: Păduri ca niște domuri mă copleșiți de groază/ Cu tunete de orgă în glas, urlați profund/ Și-n inimi hrube-n care vechi gemete vibrează,/ Ecourile noastre ca un prohod răspund. 695 Și continuă: O hoardă ticăloasă de mari păianjeni țese/ În creierele noastre rețele fumurii.// Și lungi și nesfârșite convoaie mortuare/ Încet și fără muzici prin suflet trec mereu;/ Speranța-nvinsă plânge; și rea, dominatoare/ Înfinge spaima negrul ei steag în craniul meu696. Alcoolul și drogurile (opium) crează o trecere
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași de contur,/ Pe pulberea fierbinte și-n cremenea tocită,/ Ca un păianjen negru ce-ți umblă împrejur./ Sunt peticul de noapte dat ție din născare,/ Și ies și intru-n tine în zori și în amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n oameni și-n zilele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se produce în spațiul astral-divin. Paradoxal, modelul aceste nunți se află în creier, iar nuntirea e posibilă în labirintul de oglinzi și de ecouri ale sinapselor, acolo unde se naște universul. "La marginea oceanului / în orașul părăsit / rupând pânze de păianjen / șobolani și șerpi strivind / ultimul izvor de gând/ trece magul rătăcit. / Ca o ceață ce-mpresoară / ca un foc ce se-mfiripă / visul lui adună iară / ceru-n vânt și era-n clipă. Vede-ntinderea de ape, / nu spre țărm, ci
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urmă să ajungă / astrelor să le-mplinească / viața lui de preamărire, / precum sunt și eu acum / răzvrătindu-se în mine / amintirea altei lumi. / Într-alt oraș, în hăul de lumină, / mă strâng strivit / de șobolani, de șerpi / de pânze de păianjen mai mult / înlănțuit sunt ultimul / ce-a îndrăznit să înțeleagă / la cine știe care / margine de ocean. / Sus și jos, aici / pământul dispăruse. / Te-ai temut o clipă / Unde? / Cum ar fi putut / universul / să dispară... / iar noi / aici, îmbrățișați / să pornim
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
va fi nimic nou în ea, ci fiecare suferință și fiecare plăcere, fiecare gând și suspin și tot ceea ce este nespus de mic și de mare în viața ta, trebuie să ți se reîntoarcă, totul în această înșiruire și acest păianjen și această lumină a lunii printre copaci, de asemenea această clipă și eu însumi. Veșnica clepsidră a existenței se răstoarnă iar și iar, mereu și tu cu ea, praf al prafului" (...) Dacă te-ar copleși acest gând, așa cum ești, te-
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vieții, București, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie și extaz, pref. Dan Grigorescu, I-II, București, 1966 (în colaborare cu Liana Dobrescu); Harold Courlander și Wolf Leslau, Focul de pe munte, București, 1963 (în colaborare cu Bianca Schächter); Ivo Cipiko, Păianjenii, București, 1964 (în colaborare cu Milivoi Gheorghievici); Eduardas Miezelaitis, Omul, București, 1964; Curzio Malaparte, Soarele e orb, pref. trad., București, 1967. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 253-273; Simion, Orientări, 99-106; Negoițescu, Scriitori, 401-409; Martin, Poeți, I, 119-125; Regman, Cărți, 19-24; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
proprietăți, acțiuni, drepturi, riscuri, principii, reguli etc.). Ca modalitate de lucru se recurge la un desen ce poate lua forma unui arbore (fiecare punct ramificându-se și generând noi ramuri, deci noi posibilități de acord) sau a unei diagrame tip păianjen (care are plasat în mijlocul ei opțiunea-cheie, majoră, de la care sunt trasate linii multiple reprezentând alte opțiuni posibile; la rândul lor, acestea pot fi desfăcute în mai multe „subopțiuni”). Aceste diagrame ajută părțile să identifice elementele similare de valoare și să
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altfel spus, tot haos. Erosul agresiv este reprezentat de Silvia Racliș. Cu gura ei „lacomă”, „crudă”, „neîndurătoare”, în care proliferează „dinți tăioși care se înmulțesc și îi acoperă fața”, Silvia Racliș își arată natura malefică. Ea este devoratoare ca femela păianjenului, împerecherea cu ea este primejdioasă. În chip vădit, Silvia Racliș aparține zonei infernale. Ea păstrează amintirea veacurilor primordiale, iar cineva o întreabă: „Unde îți ascunzi coada și copitele?” Tot așa cum beția de pe urma programării crimei îi învălmășește pe indivizi într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
reabilitează utopia. Totuși, se pledează pentru o comunitate religioasă ne-eclesiastică și pentru un Stat conventual, independent politic, asemănător celui de pe Munte-le Athos, sau celui vechi tibetan. În același timp, noua gnoză nu se lasă prinsă în pînza de păianjen a filosofici, încre-dințînd eforturile de clarificare mai curînd logicienilor. Nu este vorba despre un nou umanism, ci mai curînd despre un nou teocentrism, foarte apropiat doctrinei pitagoreice și sistemului său de organizare socială. Universul gnostic e viu, o conștiință n-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
săgeți și să explice informațiile pe care calcă. Figura 8. Harta kinestezică O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 9. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 9. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe ideea unei dezvoltări spațiale, nonlineare a ideilor pornind de la o temă centrală. Desigur că ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
București (1933). Student, debuta în 1930 cu versuri în revista „Licăriri” și întemeia revista „Cristalul” (Găești, București, 1930-1932), al cărei director este. Tot acum frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
și de poante" iar în continuare, în expoziție și în viață a stat d-na prof. Cleopatra Mociuțci, “mămica” din timpul facultății ...și unii membri și prieteni ai familiei Ce am învățat de la dascălii mei Viața este o “Pânză de păianjen”- Cella Serghi “Din chaos, Doamne,-am apărut Și m-aș întoarce-n chaos... Și din repaos m-am născut, Mi-e sete de repaos”- Mihai Eminescu “La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă; La noi atâția
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aparatului se îngrămădeau cei rămași în viață, răniții, morții înfășurați în saci lungi, din plastic negru. Grămada aia semănând cu niște gogoși de viermi se mișca în întuneric, alături de lăzile cu muniție amestecate cu cele cu arme, părând un enorm păianjen metalic. Cei vii, prăvăliți în mijlocul dezordinii, se străduiau, fiecare în felul său, să țină piept spaimei. Unii încercau să vorbească zbierând, trăgând capul celuilalt spre gura lor, alții își astupau urechile și, cu obrazul schimonosit într-o grimasă, se făceau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în ei înșiși. Câțiva dormeau, confundându-se cu morții. Iar când o aripă a avionului plonja greoi, rănile se deschideau în acea nouă poziție, țipetele răniților creșteau, iar dindărătul morților înfășați ca în niște gogoși de viermi, se auzea scrâșnetul păianjenului metalic. Te țineam pe după umeri, iar buzele mele, rătăcind prin părul tău, îți ardeau obrazul, urechea, cu adevărurile acelea tăiate în bezna irespirabilă a acelui cimitir zburător. Strigam sfârșitul, înfrângerea, inutilitatea vieții noastre irosite, orbirea stupidă a lui Șah, nefericirea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un numeral) care se combină cu substantive În genitiv sau dativ, adjective, grupări prepoziționale etc. (care determină substantivul). Iată cîteva exemple de asemenea grupări În jurul unui substantiv folosite În versul de 5 silabe: „luna absentă”, „groapă de gunoi”, „doar un păianjen”, „un singur copac”, prima ninsoare”, „pe coama casei”, „aproape ziuă”, „gară-n ars bărăgan”, „miriști uscate”, „zîmbetul orbului”, „de ziua muncii”, „dulceață de fragi”, „merii În floare”, „nopți fără greieri”, „fulger În noapte”, „doar pene pe jos”, „sub talpa casei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]