1,368 matches
-
desfășurarea acesteia cu rugăciunea, cu suferința, și cu cele mai aprinse voturi de prosperitate și de extensie, spre slava lui Dumnezeu, și binele lumii creștine... Dificultățile nu vor lipsi cu siguranță: sunt sigiliul operelor lui Dumnezeu... A suferi contraste, a pătimi neînțelegeri; dar nici o frică! Înainte in Domino! Iar Providența nu va decepționa...». Capitolul XIII De la Normele Sfinte la Constituții Primele Norme de viață comunitară Don Calabria a elaborat prima formulă de Norme Sfinte în 1908. După cum am văzut deja, a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care era și medicul personal al lui don Calabria, și-a exprimat opinia: «Părintele don Calabria suferă de o formă senilă artero-sclerotică, începută cu niște fenomene puțin diferite de cele obișnuite. Fenomenele actuale sunt o agravare a obișnuitelor tulburări deja pătimite de mai multe ori de părintele». În această perioadă, întâlnim puține note în jurnalul său. Două scrieri simple din mai 1950, două din iunie 1950, câte una pentru iulie și august 1950, apoi, timp de 8 luni, până în mai 1951
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
E un zid de despărțire între mine și Isus! Parcă mă respinge. Pentru toată veșnicia, o Dumnezeule! O Dumnezeule, pentru mine nu mai e nimic, de-acum...». A dictat o scrisoare adresată cardinalului Schuster. Aici, compara suferința sa cu cea pătimită de Isus în grădina Ghetsemani. Reamintea că suferea mult pentru martiriul sfintei Biserici și, de mâna lui, cu o grafie aproape indescifrabilă, rescrisă la mașină, termină scrisoarea prin aceste cuvinte: «Isus să răsplătească iubirea sa cu aceste momente care sunt
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la moarte (4 decembrie 1954) De pe 20 mai 1951 don Calabria și-a reluat viața normală, dar din modul lui de a fi și din cuvintele sale, se intuia o schimbare și o viziune diferită a suferințelor, de parcă ar fi pătimit o purificare interioară. Pe 27 mai s-a dus să voteze la alegerile orășenești. Până la 3 noiembrie 1953, nu s-au manifestat suferințe excepționale. Aceste suferințe ale lui le va numi «noi». Pe 8 nov. 1951 a scris: «Am suferințe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
amintim iubirea sa pentru Biserică. Geamătul ultimilor ani ai vieții sale, după cum e bine știut, era precum reflexul neliniștii celui Răstignit pentru suflete. Descria atât de insistent acel suspin ca fiind glasul Domnului: „Biserica Mea, Biserica Mea“. Din această iubire pătimită pentru Mireasa lui Cristos s-a născut în don Calabria dăruirea sa pentru preoți și religioși. Vă mai amintiți încă apelurile sale pasionante, insistente, arzătoare adresate autorităților bisericești, religioșilor și preoților în dificultate, cerând tuturor reînnoirea radicală a vieții, reîntoarcerea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de mare o să fie harababura când se vor dezintegra” (Mark Steyn, Jewis World Review, 1 mai 2002). Mă pufnește râsul. — Doar n-ai să-mi spui că Statele Unite, care l-au învins pe Hitler, și mai ales evreii, care au pătimit tot ce-au pătimit, vor deveni fasciști... Cotidianul, 28 martie 2003 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Capitalism de cumetrie.doc PAGE 1
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
harababura când se vor dezintegra” (Mark Steyn, Jewis World Review, 1 mai 2002). Mă pufnește râsul. — Doar n-ai să-mi spui că Statele Unite, care l-au învins pe Hitler, și mai ales evreii, care au pătimit tot ce-au pătimit, vor deveni fasciști... Cotidianul, 28 martie 2003 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Capitalism de cumetrie.doc PAGE 1
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
al zecelea pe o listă n are cum să mai fie o prioritate. Uitînd parcă de decalogul propriilor priorități, premierul a început să apară în ultimele luni pe stadioane. E rapidist de ultim moment, pe linie de nevastă. Și, firește, pătimește alături de echipa națională, suferind în tribuna constănțeană alături de Mircea Sandu, Lupescu, Dragomir și Kassai, dar și la cîțiva metri de Traian Băsescu. Gelos pe popularitatea președintelui, cîștigată inclusiv pe stadioane, premierul face eforturi vizibile pentru a surmonta acest deficit. Însă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
rău, fără păcat. Dar un obiect care ți-a slujit 35 de ani și la bine, și la rău n-are cum să nu-ți rămînă drag. Cînd dispare fizic, nu poți să spui decît: „Iart-o, Doamne, căci mult a pătimit!“. august 2004 Fotbal originar Fotbalul feminin închide în sinea lui o lume ideală, pe care am pierdut-o demult. Sau poate că nici n-am descoperit-o vreodată. TVR 2, „România underground“, o serie de reportaje care, în primă fază
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și un neam nu piere din lipsă de programe, ci din lipsă de oameni morali, devotați unui ideal și care să nu trăiască în afara realității. Omul fără Dumnezeu este o corabie fără busolă. Românul a pierdut din memorie ceea ce a pătimit și a pierdut în perioada comunistă. Viața de atunci era un chin, o junglă și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
doar cerul, slujind sufletului și aproapelui prin lepădarea de sine. Românul trebuie să redevină român și creștin, să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea, ea răpune și iartă păcatele noastre: „Așadar, fiindcă și Hristos a pătimit cu trupul, înarmați vă și voi cu gândul acesta: că cine a suferit cu trupul, a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei mai frumoși ani ai tinereții mele și am crezut nelimitat în dreptatea și viitorul neamului meu și nu am făcut nici un compromis. Nu mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu se fabrică la televizor, ci pe câmpul de luptă, școală, Biserică, muncă și unitate. Toți politicienii, toți înstrăinații și analfabeții de ieri aveau diplome universitare, doctorate și erau academicieni. Românul a pierdut din memorie și a uitat ce a pătimit el și copiii lui jumătate de veac. Țara a fost transformată într-o „hecatombă”. Școala nu mai era școală, iar Procuratura și Justiția erau un „bordel de prostituate” conduse de lupii și hienele securității care osândeau și ucideau din ordin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
giulgiul muncii și veșnicei dăruiri, cu sufletul urcând și trupul coborând. Am plecat cu sufletul ușurat, încărcat de emoții și planuri viitoare. Am privit înapoi Fortul 13 Jilava. Părea un imens cavou, cu celule reci, întunecate și umede. Aici au pătimit și au murit mulți legionari. Fortul 13 Jilava, neagră văgăună, ascuns cimitir, a devorat strop cu strop multe vieți tinere, suflete mari. Aici s-au chinuit Căpitanul, tatăl Căpitanului, frații Căpitanului, Văcăreștenii și multe vârfuri legionare. Reduta fortului sau reduitul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești infern ce tulbură orice minte Ca un șuvoi de ape, un timp ce l-am trăit Mustrare, ispășire, ofrandă de pe munte Mi-aduc în piept toți morții, cu care-am pătimit” (Autorul) Sunt împovărat când scriu: și de crucea bătrâneții, 91 de ani fără două luni, și de greul amintirilor de atunci, nepăsători bolovani de beton, de nimeni cercetați . Istoricii tac ca ascunși după obloane ferecate, ronțăind resturi și scursuri de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
atât de prețios este cel care vindecă sufletele, față de cei care vindecă trupul.” (Sfântul Grigorie de Nissa) (Subiect care se repetă ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sale, el nu a devenit un nume prea cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea vie în Hristos și dreapta cauză pentru care el a pătimit, mulțumește Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la ananghie, În perioada ’96-2000, ei s-au retras și ne-au lăsat pe noi singuri, și toată lumea ne-arată cu degetul. Acuma o pățesc ei, s-a-ntors roata. Privind În urmă, aveți regrete pentru ce-ați făcut, pentru ce-ați pătimit? Pentru ce-am făcut? Nu. N-am nici un regret. Zic că e bine că a fost așa. Faptul că am ajuns la Închisoare mi-a trezit mintea, mi-a oțelit puțin sufletul și m-a pus pe un drum bun
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze.) Avem domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard în contra rezbelului“ (ibid., pp. 3451- 3452). Așadar, la 9/21 mai 1877 s-a proclamat de către Mihail Kogălniceanu Independența națională a României, și nu la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gîndul la „jucării”, deși nimic din comportarea sa din zilele normale nu arată că l-ar tenta „aventura”. Impresia pe care o face e de corectitudine în toate privințele: ca „lucrător la Direcția Presei” (cenzor) nu-mi amintesc să fi pătimit cineva de pe urma lui, iar ca redactor cu problemele agriculturii a „bătucit” paginile cu informații despre sate, fără a „pișca” dureros, deși i se cerea mereu. Tip de executant (provenit din rîndul învățătorilor), și-a îndeplinit „slujba” astfel încît să-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru ajutorul dat În 383 Învățător, publicist, frate cu scriitorul Constantin Sturzu. Unchiul poetului Corneliu Sturzu din Iași (tatăl acestuia, era frate cu Învățătorul). Din cauza unor articole patriotice publicate În perioada celui de al doilea război mondial, a avut de pătimit după Încheierea ostilităților În mai 1945 (dreptul de a publica etc.). 851 pornirea mea. Ținutul Băii Sucevei noastre, după cum știți, a avut norocul de fii care-au cinstit În chip deosebit, prin ales devotament, locul unde-au lucrat În viață
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un mod de a trăi? Oare acest Gheorghe Pană, țăran din Gherghița, căruia nu i-au murit încă toate neamurile, nu se gândește că își leagă numele de o perioadă de mare rușine a acestei țări, că urmașii lui vor pătimi ceea ce îi face astăzi pe alții să pătimească? Ceea ce întreprinde el astăzi este conform cu convingerile sale comuniste, cu năzuințele sale din tinerețe? Dar Constantin Dăscălescu, care s-a considerat un părinte al noului Galați? Nu-i crapă obrazul de rușine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pană, țăran din Gherghița, căruia nu i-au murit încă toate neamurile, nu se gândește că își leagă numele de o perioadă de mare rușine a acestei țări, că urmașii lui vor pătimi ceea ce îi face astăzi pe alții să pătimească? Ceea ce întreprinde el astăzi este conform cu convingerile sale comuniste, cu năzuințele sale din tinerețe? Dar Constantin Dăscălescu, care s-a considerat un părinte al noului Galați? Nu-i crapă obrazul de rușine acestui țăran din Breaza de Sus când semnează
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele lupte pentru putere. Într-o viziune atinsă de maniheism, boierii, care, cu rare excepții, apar ca fiind lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]