1,499 matches
-
să fi scos toate pachetele străinedin valiză! — Dar ce mă făceam cu fermoarul rupt? Oricum, trebuie să recunosc că Îmi pierdusem sângele rece, mai ales că și mașina de serviciu Întârzia. Dacă profesorul Stan, Îl știi, draga mea, Îngerul meu păzitor, ar fi fost acolo, nu aș fi avut nici o problemă practică de rezolvat, numai că el trebuise să plece precipitat Într-o deplasare urgentă la Moscova sau În Berlinul de Est, nu Îmi aduc exact aminte. Am rugat să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pot să te ajut. O să stau pe aproape și mă voi strădui să-l susțin din toate puterile, dacă nu cumva crezi că te încurc. Nimic nu mai e așa cum ar trebui să fie. Nu s-a mai pomenit un păzitor însurat cu o domniță a tăcerii. Te-ai gândit ce va fi pruncul vostru? Iar vorbești în dodii? Nu am de gând să mă mărit cu el. De unde ai scos treaba asta cu pruncul? Îl placi, se vede de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Moșule, fii atent cum vorbești cu mine! îi aruncă Ileana o privire plină de scântei. Gândește-te la treaba pe care o ai de făcut și lasă-mă pe mine în pace. Deocamdată e nevoie să lași în urmă un păzitor. Domnițele sunt în grija mea și cel puțin până acum, în privința asta succesiunea este asigurată. Cât era Cristian de indiferent, văzu totuși în ochii femeii aceeași strălucire stranie pe care o mai observase sus pe platou cu o zi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că îți vine greu să accepți dar lucrurile sunt mai mult decât clare. Ai fost la Stânca Adevărului și te-ai întors de acolo fără să ți se întâmple nimic. Eu însămi te-am condus acolo ca pe un nou păzitor. Nici nu știam dacă fac bine sau nu, ducându-te în fața zeilor. Moș Calistrat a simțit și el că se întâmplă ceva și ai văzut că a fost și el de față. Ce dovadă în plus mai vrei? De acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să se lungească. Lăsaseră în urmă drumul forestier și urcau acum pe un versant acoperit de molizi bătrâni. La plecarea din poiană, Cristian Toma voise să meargă cu mașina, dar Moș Calistrat se opusese vehement: Băiete, dacă vrei să devii păzitor, trebui să știi munții ăștia pe de rost. Ca pe buzunarele tale trebuie să-i cunoști. Ori asta nu poți s-o faci din mașină. Numai mergând pe jos vei ajunge să te miști pe aici ca în propria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
indiferență îl cuprindea ori de câte ori încerca să pună întrebări. Vâlva nu poate trece peste Râpa Dracului, spuse mai departe Calistrat, noi însă da. De multă vreme paznicii au lăsat trunchiul acesta ca o punte peste hăul de sub noi. Nu-i pentru păzitori ci pentru oamenii obișnuiți care s-ar putea rătăci pe aici. De câte ori putrezește lemnul, ne îngrijim să îl înlocuim cu altul proas păt tăiat. Eu am schimbat trei până acum. Să-ți dea Dumnezeu zile să apuci să schimbi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
său: Ar fi fost prea ușor dacă prăpastia ar fi înconjurat de jur împrejur muntele bestiei. N-ar mai fi scăpat niciodată de acolo iar noi am fi trăit fără frica ei. Nici n-ar mai fi fost nevoie de păzitori, iar noi doi nu ne-am fi cunoscut niciodată unul pe altul. Nu, râpa se întinde numai vreo doi kilometri de o parte și de alta a locului unde ne aflăm noi acum. Seamănă cu o potcoavă uriașă, în interiorul căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era încălțat, Cristian simți iarăși vibrația slabă a solului. Pământul fremăta ușor, ca și cum ceva se mișca pe dedesubt. Tresări și îl privi întrebător pe Calistrat. Începe să se trezească, spuse calm acesta, acuși va ieși afară. Să știi că numai păzitorii pot percepe tremurul acesta. Pentru toți ceilalți, bestia se mișcă tăcută, fără să fie simțită de nimeni, adăugă moșul cu glas scăzut. Toma se mulțumea să asculte fără prea mult interes. Lua numai act de spusele lui Moș Calistrat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
munte cu Moș Calistrat ca să-i arate unde se ascundea autorul omorurilor. Vâlva cum îi spuneau cei doi, bătrânul și cu Ileana. Nu mai avea rost să protesteze acum, hai să vedem ce vrea să-i arate acest așa zis păzitor al secre tului. Își strânse puțin umerii când își dădu seama că solul vibrează și se gândi că probabil se produce un cutremur de pământ slab. Numai că trepidația nu mai înceta. Ceva nu era în regulă, seismul era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aproape de mine, băiete! îl auzi el pe moșneag. Apucă și tu de toiag și strânge-l bine în mână! Hai să ne jucăm puțin cu arătarea, să-i arătăm că nu face ea ce vrea, nu atâta timp cât mai este un păzitor în viață! Ușurat, Cristian apucă toiagul. Ca arsă cu un fier roșu, negura se retrase de lângă ei. Se aflau acum într-un fel de bulă de aer curat înglobată într-o mare de pâclă densă. Fuioarele de ceață se agitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ori de câte ori va crede că are cea mai mică posibilitate să ne găbjească. Asta vom face în fiecare noapte? Adică ne vom juca de-a v-ați ascunselea cu ea pe toate coclaurile? întrebă inspectorul plictisit. Atâta timp cât bestia iese la vânătoare, păzitorii trebuie să o împiedice să ucidă. Nu-i obligatoriu dar rostul nostru ăsta este, s-o închidem cât mai repede înapoi în bârlog. Și unde mă rog ai fost săptămânile trecute? No, de acum am cam terminat pentru noaptea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Așa stau lucrurile numai că eu nu am copii, n-am cui să-l dau mai departe. Acum, trebuie să vedem dacă te ascultă și pe tine. Înțelegi de ce spun asta, nu-i așa? Domnița zice că tu ești următorul păzitor, dar domnițele le au pe ale lor și noi pe ale noastre. Nu-mi ești tu prea simpatic, dar nici nu vreau să te dau legat în ghearele vâlvei, rosti moșul în glumă. Cristian ridică din umeri. În noaptea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au ascultat de cuvintele cărții acesteia, și n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea." 14. Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Șafan și Asaia, s-au dus la proorocița Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhaș, păzitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. După ce i-au vorbit, 15. ea le-a zis: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Spuneți omului care v-a trimis la mine: 16. "Așa vorbește Domnul: "Iată, voi trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
în chip de rețea și rodii, toate de aramă, tot așa avea și al doilea stîlp cu împletitura în chip de rețea. 18. Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 19. Și din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
stimă prevenitoare (și în scrisoare se adresează cu epitetul „venerabilul” , ironia fiind subtilă). Această bună organizare a triunghiului conjugal, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea cunoscută a femeii, convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale; el are pe lângă „madam Trahanache” rolul cavalerului curtenitor: „trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură”, îl roagă Trahanache pe Tipătescu. Referitor la această relație, Pompiliu Constantinescu îl cataloghează drept „un imbecil care nu crede în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pricepută și experimentată, cu spirit practic punând „ambiț” în toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca păzitor al onoarei jupânului, tejghetarul își slujește stăpânul cu „zel și activitate” spre a-și făuri viitoarea situație: organizează exemplar, compania în care Jupân Dumitrache este căpitan cu obligația rondurilor de noapte, în timpul cărora „onoarea”-i este păzită de Chiriac. Paza
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
în celelalte două piese amintite (O noapte furtunoasă și D’ale carnavalului), presupune implicații mai ample. footnote>, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea recunoscută a femeii, situație ce convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale. Acesta are pe lângă Zoe Trahanache rolul „cavalerului curtenitor”: „trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură”, îl roagă Trahanache pe Tipătescu. Relația Tipătescu - Zoe este bazată pe atracție, vanități, interese. „Momentul de criză” intervenit prin pierderea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
mă facă sănătos. La două zile a cerut ajutorul preotului din sat. Acesta s-a ocupat serios de mine, astfel că după douăsprezece zile, în urma slujbelor săvârșite, m-a pus pe picioare. ...... fie că știm sau nu știm, îngerul nostru păzitor este întotdeauna lângă noi ..... DIHANIA Din cauza unor minți bolnave, tăvălugul celui de al doilea război mondial, a produs multe necazuri și țării noastre. După război teritoriul țării trebuia în primul rând curățat de urme apoi se trecea la reconstruirea României
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au modelat pentru a nu mă împiedica de ciulinii de pe câmpia vieții. Cu spiritu-mi în comunicare sănătoasă cu aștrii abajurului albastru și sufletul născut cu respect și frică de Sfântul Spirit și cu voia urmărită și coordonată de către îngerul meu păzitor m-am îmbarcat în corabia vieții. Când depăn trecutul cu bune și cu rele, trecut materializat în mantia umbrei mele, ulițele satului se deschid primitor și luminos. Pădurea de fag a fost prima mea dragoste, deși când o vizitam, călătoream
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o dată și ține minte: nu pot nicidecum accepta intervenția și influența Lui directă (fără de care spui tu că nu se poate) în viața mea proprie. Nu cred în miracole, nu cred în vise profetice, nu cred deloc în existența îngerului păzitor, nici măcar în spiritele rătăcitoare ale celor morți nu cred, căci îți zic: de la morți, nu există sol care să aducă vreodată vreun cuvânt! Toate acestea-s numai niște aiureli, niște născociri neroade și care plictisesc teribil. Oare chiar crezi că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în semn de reconciliere totală și definitivă. Ei se strânseră în brațe cu putere unul pe celălalt, rămânând nemișcați într-o stare mai mult decât minunată, cu trupurile strâns lipite, cu sufletele etern unite! „Și totuși, poate chiar există înger păzitor...”, mai gândi Șerban încrezător. august, 2013 POSTFAȚĂ: ÎN CĂUTAREA LUMII INTERIOARE La vârsta când majoritatea adolescenților au cele mai sofisticate jobb-uri, Rareș Tiron trage cu discernământ semnalul de alarmă, cu foarte multă siguranță de sine avertizând că s-a ivit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de drag ție, speli toate lucrurile din grădina suspendată a dragostei tale, vrei ca totul să fie cel mai curat posibil când el sosește. speli toate vasele în care se mănâncă, caserolele de plastic transparent ale puilor de vulturi harpagornis, păzitorii văzduhului tău, găleata de bronz a tigrului alb qilin, protectorul cuibului tău pur, cutiuțele cu praf dulce, în care își fericesc zilnic boticul furnicile albe, argintia găleată cu lacrimi, din care beau viața petuniile magice, castronul mic de aur, din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
învinețiți, cu bale la gură, cu sos pe haine, beți complect, adormeau pe mese, și de sforăiturile lor tremura casa. Boierul, care mâncase și băuse mai mult decât toți, rămânea însă neschimbat. Impunător, de pe jelț patrona pe adormiți, după cum un păzitor și-ar păzi porcii. Când se convingea că nimeni nu-l mai stingherește, chema un lăutar și punea să-i cânte la ureche cântecul lui favorit La deal la Anișoara!... Cu o mână își ținea necontenit paharul la gură, cu toate că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ordonă el. Cântecul privighetorii se auzea adesea, atât pe câmpiile din jurul Muntelui Bodai, cât și în copacii din incinta castelului. — Sunt la dispoziția dumneavoastră, stăpâne. Cu ușile glisante de hârtie în spate, un samurai voinic se înclină adânc. Ito era păzitorul lui Shojumaru. — Hanemon? Intră. Ești singurul cu care am discutat vreodată în amănunt problema asta, dar a sosit, în sfârșit, ziua când Shojumaru trebuie să meargă la Azuchi. Vom pleca astăzi. Știu că e foarte neașteptat, dar te rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
camera lui Shojumaru. Apropiindu-se, auzi sunetul vesel al vocii copilului, care bătea într-o tamburină. Shojumaru era tratat atât de bine de către clanul Takenaka, încât greu ai fi crezut că-i fusese dat în grijă ca ostatic. Astfel, când păzitorii săi, care cunoșteau foarte puțin adevărata situație a copilului, auziră că trebuia să se pregătească de drum, se temură pentru viața lui Shojumaru. Hanemon se strădui să-i încurajeze: — Nu aveți de ce vă teme. Dacă Domnișorul Shojumaru pleacă la Azuchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]