1,556 matches
-
construcției personajului și a complexității tabloului de moravuri, la acea vreme bur- gheze, pivotul operei dramaturgice rămâne O scrisoare pierdută. Nu este cam puțin ? Cea de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată, față de care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care protestează. Am lăsat deoparte primul episod pentru că el este și cel mai interesant. Privirea fixează victima, scena din O făclie de paște este revelatoare în acest sens. Nebunul, căruia polițiștii îi dau drumul, îl recunoaște pe Zibal, asistența, dar și autoritățile iau act de această privire într-un acord deplin care pune victima la dispoziția călăului. Focalizarea privirii și obstinația ei este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca nebunul să își focalizeze privirea. Ale- gerea nu este rodul hazardului, ci o formă identificare cutumiară care circumscrie ritual scenariul. Nebunul alege casa lui Zibal și îi ucide soția și copilul ciocnindu-le capetele „ca pe două ouă de Paște”. Comparația face parte din secvența rituală a sărbătorii creștine. Nebunul se face mandatarul unei ingerințe rituale prin care familia lui Zibal este oferită ca jertfă, drept țap ispășitor în cadrul sărbătorii goilor. Sensul sacrificial al Sărbătorii de Paște, - căci sensul resurecțional
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cuvântul precedat de un altul, „frumos”, ne trimite la o ecuație estetică de care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală urmează scurtei iluminări care conferă un profil statuar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mare reprezentant) a creștin)ț)ții. V)d o fotografie color a patriarhului cu papă, f)cut) cu ocazia vizitei acestuia din urm) la Ierusalim. Când susține vreo idee foarte important) cu privire la problema s)rb)toririi la aceeasi dat) a Paștelui, patriarhul se Întoarce spre fotografie, ca și când ar vrea s) văd) ce efect au argumentele sale. Aflând c) Alexandra s-a n)scut În credința ortodox), patriarhul Îi d)ruiește o cruciuliț) din aur. În timp ce Îi Încheia l)nțișorul la spate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un peisaj cu lacuri. Amintirea pătuțului meu, cu plasele laterale din sfori mițoase de bumbac, Îmi retrezește de asemenea plăcerea de a ține În mâini un anumit ou de cristal frumos, fermecător de solid, din granit Întunecat, rămas de la un Paște pe care nu-l mai țin minte; aveam obiceiul să mestec un colț al cearșafului până se uda complet și apoi Înfășuram strâns oul În el, ca să pot admira și linge din nou luciul brun-roșcat al fațetelor frumos Înfășurate, care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Europa" de la începutul veacurilor! Am fost de totdeauna pe aceste pământuri! Alții, ce-au venit Dumnezeu știe de pe ce pustiuri, să-și pună problema aiasta! Că am cam rămas codași: n-avem catedrale, n-avem universități!... Cum, izbucnește el, cum... "Paștele mă-sii" vorba lui Șendrea să nu orbecăim, când toți care ne-au luat în copitele cailor, în noi s-au împiedicat întâi... Noi nu suntem siguri nici pe bojdeuca noastră... Nici pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai lucrează, cu persoane în vârstă. Mai ales despre bărbați, felul lor dificil de a se acomoda cu bătrânețea. Sofi spune că în toate spitalele bărbații se masturbează, chiar și cei senili, singurul instinct vital care le mai rămâne. Sărbătoresc Paștele ortodox cu prietenii suedezi (Anders Bodegård, Agneta Pleijel cu fostul ei soț, Lars), apoi, către miezul nopții, ne ducem la biserica rusă, albastră, plină de icoane, cu preoți tineri, frumoși. Lumina rușilor e roșie, a grecilor - albă. Am oferit de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru că Domnul îngrijește de noi tot timpul! Citind, mi-am amintit de visul de azi-noapte: priveam o pictură veche și deodată am văzut ochii Domnului vii, mă privea cu o infinită bunătate. Toată ziua am fost fericită din cauza acestui vis. Paștele ortodox. Am primit telegrame și flori de la prietenii români. Am visat că eram în mare dragoste cu un bărbat. Cine era? Nu știu, dar îl iubeam mult, era parcă ultima dragoste, la fel de nebună ca și prima îndrăgostire, când eram copil
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
rând. Erau atât de mulți oameni și erau atât de furioși pe mine că obținusem valoroasele tacâmuri, încât mi-au sfâșiat rochia. Am ajuns acasă cu hainele rupte, dar fericită că voi avea ce pune pe masă în zilele de Paște. După acest incident am hotărât să apelăm la speculanți, așa cum făcea multă lume. De la aceștia îți puteai procura orice aliment contra unei sume mai mari. Trebuia să ai o relație de încredere reciprocă cu un „bișnițar”. Se practica tot mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și mai priveam odată satul acela. Într-una din zile, oprită în același loc, am înțeles de ce îmi este peisajul acela atât de cunoscut. Semăna perfect cu locul copilăriei mele. Sofia a venit în acel an cu o săptămână înainte de Paște. Mi-a promis cei mai buni cozonaci făcuți chiar de ea cu făină, drojdie și arome aduse din Germania. Era bucătăreasă. După câteva zile de la venirea lor, am văzut mașina albă cu număr străin trecând prin fața primăriei. A micșorat viteza
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
indiscutabil, că "mortul de la groapă nu se mai întoarce". Moartea, în mintea mea de copil, constituia o stare definitivă. Acest "definitiv" îl percepeam în toată ampla lui semnificație; nu mai încăpea nici o variantă, nici o alternativă. * Sărbătoarea Paștelui (însoțită de alte "paște", la catolici și evrei), toate petrecute aproape în același timp, constituia, în anii interbelici, o jubilație generală. E drept că, în această ambianță, întrebările filosofice se estompau și mirările păleau. În acea vreme locuiam într-o vie mărginită de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rău, că dacă fac pomană, să nu-ți pară rău, așa ne învață biserica”. Nectarie Cotlarciuc a întreprins și pelerinaje în Țara Sfântă. Este consemnat faptul că în anul 1930 a condus 118 pelerini bucovineni la Ierusalim, unde a petrecut Paștele acelui an. Despre aceasta călătorie scrie preotul Ioan Puiul, „Un pelerinaj roman la Ierusalim", în revista „Candela”. Printre cei 118 participanți se numărau și profesori V. Tamavski, V. Gheorghiu, V. Tarangul, Silvestru Găină și mulți alți preoți și monahi. Mitropolitul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
săptămîni...). Dar o asemenea mutație, făcută de coroană, necesita un răgaz de cel puțin șase săptămîni. (Aici ieșea la iveală aspectul ei ascuns: trebuia să se obțină ca România să aibă răbdare, să ordone demobilizarea și să aștepte pînă la Paștele Cailor încrezîndu-se într-o promisiune regală, transmisă mie printr-un baron necunoscut...). "Binevoiți să transmiteți Maiestății sale că îi mulțumesc pentru această comunicare confidențială. Presupun că, adusă astfel la cunoștința ministrului României, ea este destinată guvernului meu. Prin urmare, este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cădea un avion pe palatul lui Ceaușescu... — Ce fel de avion? — Nu știu, un Tarom, să zicem. Adică tot un Boeing capturat de teroriști. — Păi, ce să aibă teroriștii cu România? Săracă e, în NATO n-o să intre nici la paștele cailor, și pe deasupra mai are și o faimă antisemită. — Antisemită? — Da, antisemită. Cine spune asta? — A scris și în Le Monde. — Dar în România nu mai sunt evrei. Bucureștiul nu e New York! — Păi, d’aia nu mai sunt, din cauza antisemitismului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Ionescu a fost și el membru. Mare brânză! E drept, e și mai onorabil să fii membru în Academia Franceză decât să fi fost membru în Partidul Comunist Român... Dar aici, în Franța, numai burghezii care citesc din an în Paște o carte se lasă impresionați de Academia Franceză. Când zic burghezi îi includ în această categorie și pe muncitorii care încă nu sunt în șomaj și fac totul ca să se îmburghezească, adică se străduiesc să semene cu burghezii. Asta se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mă doară Nu eram eu mai liniștit când, nefiind abonat la Internet (și încă în mod nelimitat, pe cablu!), nu puteam citi ziarele din țară „în direct”? Îmi cădea în mână câte o revistă literară - și asta din an în paște -, citeam eventual Contemporanul, din care nu aflam mare lucru, știam din scrisorile prietenilor că Manolescu a dat prețioase indicații în privința canonului literar, îmi mai strecura Alain câte un 22 și atunci mi se părea că sunt la curent cu toate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
3. Caracteristicile sociale ale iudaismului a) Mircea Eliade, în Istoria credințelor și ideilor religioase..., susține că iudais mul transformă în evenimente ale istoriei sfinte unele structuri religioase de tip cosmic (exemplu: evenimentul cosmic legat de venirea primăverii - se corelează cu Paștele evreiesc); b) Iahve este un zeu gelos. El cere fidelitate absolută. Or, după trecerea mira culoasă a mării, evreii l-au trădat. La Peor, de exemplu, fiicele moabiților i-au invitat pe evrei să i aducă jertfe lui Baal. Au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋O poveste e o jucărie. Ți-am spânzurat de pereți o mie de jucării, și toți copacii din pădurile muntelui alb, la piciorul căruia paște lumină verde calul nostru roșu, sunt plini de maimuțoi cocoșați, de îngeri cu elastic, pe care i-a prins în codri dorința noastră de a da vocilor vântului o îndreptățire, și pustietății molcome dintre frunze o viață împărechiată cu oameni
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
rezistența și năucea mintea victimei. Revederea cu Părintele a fost scurtă, în trecere. De la Siguranța Statului, lotul nostru a fost depus la închisoarea Văcărești. Așa cum am arătat în scrisul meu anterior, la Închisoarea Văcărești, 1942, am petrecut cel mai frumos Paște al vieții mele. Aici neam întâlnit și cu Grupul F.D.C. Roman și Grupul F.D.C. Piatra Neamț. Toți demni și încrezători pe tot timpul detenției. Aici, la Văcărești, au fluturat aripile Arhanghelului Mihail, protectorul Legiunii. Nici un regret, nici un compromis, nici o renegare a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ION LUCA CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida față cu Reacțiunea"; "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului". Drame: "Năpasta". Proză: 1901"Momente și schițe"; "Nuvele" ("Păcat", "O făclie de Paște", "La hanul lui Mânjoală", "în vreme de văzboi", "Două loturi" etc). O scrisoare pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Salcia, unde am suferit și-o intervenție chirurgicală. M-au operat niște medici de excepție, care erau și ei arestați, doctorul Antoniu de la spitalul Witting din București. Și tot de acolo Îmi amintesc două Întâmplări nostime... Într-un an de Paște, localnicii au pus câte-un ou roșu și-o felie de cozonac... Au riscat atât de mult, Încât s-au dus noaptea unde munceam noi și au lăsat mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie Stoenești, lucram Într-o localitate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
io muncesc! Așa am fost toată viața Învățat și muncesc”... Și, În sfârșit, am plecat la muncă la Periprava, unde am stat doi ani. A fost o alegere bună sau ați regretat? Aici era un loc de muncă dat În paștele mă-sii. Era severitatea mare pentru că, dacă te Întorceai de la câmp și nu făceai norma, brigadierul te dădea pe notă la poartă... La plecarea și la venirea În colonie se făcea numărătoarea brigăzilor respective: ai plecat cu o sută, cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și tehnicianul de cultură ne-a spus că la cuib să nu lăsăm mai mult de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și, din Întâmplare, vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă: „Care paștele mă-tii ești pe rându’ ăsta?”. Zâc: „Io sunt, domne!”. Vă spusei, io știam să prășesc, că-s copil de țăran. „De ce ai tăiat atâta porumb aici?” „Pă’, domne, așa ne-a spus maistru’!” Domne, și mi-a dat vreo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau: Romniceanu în Roșu, Miulescu - cel cu crima din str. Soarelui 265 - în Verde, Gălășescu în Negru, Slăvescu în Galben. În al bastru era un bătrân al căruia nume nu-l mai rețin.266 Dulapul era încă în floare. Așteptam Paștele cu nerăbdare pentru multe lucruri, dar mai ales pentru Bordei și pentru dulap. Erau dulapuri mici numai cu 4 polițe, acestea n-aveau mare clientelă, dar erau și dulapurile cu 6 și chiar cu 8 polițe. Cele mai multe erau însă cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]