155,444 matches
-
păsări nu e decât un stol de creiere migratoare, femeile senatorilor sunt vlăguite pentru că de fiecare dată fac amor cu tot electoratul reprezentat parlamentar, o bătrânică ucide un comentator sportiv și în final se află că era... Limba română, în paginile de la Mica publicitate, un bărbat de la Comemorări se încurcă cu două tinere de la Matrimoniale, bătutul unui covor eliberează pașii celor care au călcat pe el, un om de afaceri miliardar și-a cumpărat o zi gonflabilă pentru a-i ajunge
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
epocii și cu alte producții literare ale timpului. Cîte o strofă, mustind cel mai adesea de umor involuntar, străbătuse timpul și era citată cu mereu voluptoasă ironie (ca aceste versuri aparținînd lui Radu Boureanu și citate de Eugen Negrici la pagina 143: „La New York totul e frumos/ Nu sînt copaci și nu sînt ciori/ Doar negri în spînzurători/ Din Oregon pînă-n New Jersey...”) dar niciodată fenomenul nu era analizat la modul serios, în toată complexitatea lui. Amplul studiu al profesorului Eugen
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
jurnalul ținut de Nina Cassian între 1948 și 1953, care aduce un neprețuit testimoniu din interior al fenomenului. Eugen Negrici este singurul critic literar al momentului care și-a asumat, de bunăvoie, obligația dezagreabilă de a parcurge cîteva mii de pagini de dejecții literare pentru a umple cele cîteva pagini albe ale literaturii române din secolul XX. Efortul său se cuvine salutat, chiar dacă ultima sa concluzie este și a noastră: „Totuși, la sfîrșitul acestui volum, îngrețoșat de amploarea degradării poeziei și
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
care aduce un neprețuit testimoniu din interior al fenomenului. Eugen Negrici este singurul critic literar al momentului care și-a asumat, de bunăvoie, obligația dezagreabilă de a parcurge cîteva mii de pagini de dejecții literare pentru a umple cele cîteva pagini albe ale literaturii române din secolul XX. Efortul său se cuvine salutat, chiar dacă ultima sa concluzie este și a noastră: „Totuși, la sfîrșitul acestui volum, îngrețoșat de amploarea degradării poeziei și uimit de întinderea infecției, pot spune că aș fi
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
lucra. Îi știa din facultate, dar nu-și închipuise că le va deveni amic. De afilierea lui la „Școala de la Tîrgoviște” a aflat din articolul lui Dan Culcer din Vatra! Dl Țopa a fost publicat în România literară, pe două pagini de revistă, cu un fragment din Încercarea scriitorului (1975), jurnalul editat de Cartea Românească, după ce fusese refuzat de Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în 1985. Traduceri din Stendhal, Taine și alții. Născut în 1928 la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
note bio-bibliografice. Pentru un scriitor extraordinar cum este Tudor Țopa, ar fi o mică reclamă necesară. Trebuie să începem să ne cunoaștem valorile adevărate. * În Ramuri, numărul ultim din 2003, o polemică spumoasă: Alexandru George versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Uitat de toată lumea în an electoral, sediul Bibliotecii Naționale, prădat de hoți și degradat de vreme”. Asta înseamnă, în bani publici, că felurite lucrări în interior au fost compromise de intemperii, ceea ce înseamnă alți bani pentru aceeași distracție. * Pe prima pagină a ziarului citat, un titlu băgător în sperieți: “Venind din Asia, ca și SARS, gripa găinilor poate declanșa oricînd o pandemie care va distruge o treime din omenire”. Un vaccin împotriva acestei gripe va fi disponibil în România de-abia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
teoria literară, cronica literară, echivalentă cu un... tratat. Adoptînd cu preponderență uneltele istoricului literar, își strunește vehemența (uneori excesivă) și renunță (nu total!) la utilizarea săgeților contestatare în favoarea documentului, detectat inclusiv printr-o „adevărată activitate arhivistică”. Document care, extras din paginile revistelor culturale, circumscrie atît scrisul lui N. Manolescu, cît și pe cel ai numeroșilor săi comentatori. Rodul efortului în cauză e o „bază de date”, ce include și o vastă bibliografie a scriitorilor români abordați de cronicarul N. Manolescu, ilustrată
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
nu e nici în avantajul autorului comentat, nici în avantajul comentatorului. În schimb prețuirea pe care o arată Laszlo Alexandru predecesorului său nu e una învățată, ci liber consimțită, iar rezervele ce le articulează au loc pe fondul acestei prețuiri. Paginile sale au o respirație normală. Conform lui Laszlo Alexandru, întregul discurs al lui Nicolae Manolescu se plasează sub zodia eseului. Fie că avem în vedere volumele închinate lui Maiorescu, Sadoveanu sau Odobescu, fie că ne referim la Teme, Arca lui
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
de a șoca și, în consecință, par petice jegoase pe o haină mai mult sau mai puțin prezentabilă. În fine, nu putem neglija cantitatea, mai bine zis procentul de licențiozități. Una este să întîlnești o înjurătură grea la fiecare zece pagini, și alta - din două în două rînduri. Am certitudinea că, în al doilea caz, nu este vorba niciodată de o pornire irepresibilă, de un limbaj impus de subiect, ci de o substituire a fondului prin formă. Simțind că nu poate
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
recunosc, uneori mă tulbură) abordarea, foarte la modă, a unor subiecte legate de incest, pedofilie, zoofilie, necrofilie, patriofilie (presupun că așa se cheamă relațiile sexuale cu patria), canibalism, masochism, sadism etc. Nu cad pe spate nici cînd găsesc într-o pagină tipărită cuvinte care încep cu “p” ori cu “f”. Dar cînd găsesc numai fraze care conțin asemenea cuvinte, am grave îndoieli că autorul a avut să-mi comunice un mesaj care să mă intereseze în vreun fel. Unde se termină
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
filmul lui Stephen Norrington este un clasic film-catastrofă, doar că este plasat la sfîrșitul secolului XIX (1899, mai precis). În locul băieților mușchiuloși care înjură americănește, aici avem un “Club” distins de personaje care au ieșit să facă o plimbare în afara paginilor de carte: Quatermain (un aventurier în amurg, interpretat cu obișnuita flegmă de Sean Connery), Căpitanul Nemo, Omul Invizibil, Mina Harker (vezi “Dracula”), Dr Jekyll (cu Mr Hyde, desigur), Tom Sawyer și - cum spuneam - Dorian Gray... Fiind atît de înțesat de
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
artă & tehnologie, “poem și automobil” etc., Liga fiind din acest punct de vedere proiectul-devenit-istorie al Filmului-Catastrofă de astăzi - deci: un “blockbuster autoreferențial”...), ci și poetica implicită a oricărei întreprinderi - “utopice” - de schimbare a cursului Istoriei prin Literatură: personajele “evadate” din paginile unor Bram Stoker, Jules Verne, R.L. Stevenson, Oscar Wilde, H.G. Wells sau Mark Twain încearcă, în fond, să se opună unei catastrofe generale a Umanității - înlesnite de Știință, “Prometeul dezlănțuit”! - tocmai pentru ca proiectul uman să nu “evadeze” - definitiv - din Natură
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
amnistiei politice din 1964. Intervalul său temporal cel mai productiv în mărturii despre închisori și despre regimul comunist rămâne perioada 1953-1958. Însemn|rile lui Petre Pandrea au aspectul unui jurnal memorialistic, izvorât dintr-un temperament vulcanic ce debordează amenințător din pagină și dintr-o conștiință morală vituperantă, neiertătoare. Cu un spirit al dreptății aflat mereu de partea celor oropsiți și nepotriviți cu regimul care îi condamnă (comuniștii, legionarii, călugării - adică răzvrătiții), Petre Pandrea își asumă riscurile, își afirmă singularitatea și își
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea civică, toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
unui fost comandant legionar, fiind ea însăși o simpatizantă a Legiuni. Presiunile regimului comunist determină declanșarea unui adevărat „război ecleziastic” (descris ca atare de către avocat), în care principalii acuzatori sunt episcopul zonal și patriarhul Justinian Marina, care au parte de pagini vitriolant-sarcastice (de exemplu, paragraful Pistoalele Patriarhului Justinian Marina, p. 192-196). Alți dușmani dovediți ai Vladimireștilor erau apropiați ai Patriarhului: bibliotecarul Patriarhiei Andrei Scrima, care a răspândit „sămânța buruienii otrăvitoare a complotului anti-vladimirist” (p. 164), și Sandu Tudor, numit „ex-marinarul, ex-jurnalistul
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
filosofiei și artelor” (p. 49), „amicul magnaților și al satrapilor” (p. 104), „ductibil ca șarpele cel mai târâtor” (p. 109), „unicul universitar care n-a fost suspendat o singură clipă de patru dictaturi contradictorii” (p. 205). Sunt numeroase astfel de pagini în care mânia portretistului pune la lucru „harapnicul pamfletului arghezian” (p. 58). Alternând elogiile lirice și morale la adresa călugărițelor cu sarcasmele pedepsitoare la adresa dușmanilor și a persecutorilor, Petre Pandrea reconstituie extraordinarul fenomen social dezvoltat în jurul Mănăstirii Vladimirești într-un memorial
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
Pandrea este un intelectual de marcă din acea plămadă nobilă de rezistență la comunism, stirpe despre care unora le convine să creadă că nu a existat. Tocmai de aceea Petre Pandrea merită să fie mai bine cunoscut prin intermediul excepționalelor sale pagini de jurnal și memorialistică. Petre Pandrea, Călugărul alb, cuvânt înainte de Victoria Dragu-Dimitriu, ediție îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București, 2003, 362 p., 140.000 lei
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
Al treilea titlu, Bibliografia lui K.P. Kavafis (1886-2000), realizată de Dimitris Daskalopoulos și apărută în 2003 prin grija Centrului Limbii Grecești din Salonic, reprezintă fără îndoială unul dintre evenimentele cardinale ale anului editorial 2003 din Grecia. Ediție monumentală (1 270 pagini), rod al unei munci de peste un sfert de veac, lucrarea alcătuită cu migală admirabilă de Dimitris Daskalopoulos (bibliograf cu „state vechi”, Daskalopoulos a alcătuit lucrări similare consacrate unor mari scriitori precum Yorgos Seferis, Anghelos Sikelianos, Odysseas Elytis ș.a.) este un
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
autobiografie plată. Desigur, limbajul, întîmplările sunt prelucrate estetic, dar au și un fundal autobiografic scriitura este însă de așa natură încît romanul devine... poezie, el nu este nicidecum expresia banală a unui destin chiar dacă destinul personal al autoarei răzbate din paginile cărții, aceasta făcînd și farmecul ei. Aglaja a reușit ca prin minime schimbări, prin mici modificări stilistice (dacă pot afirma așa ceva) să metamorfozeze în artă elementele așa-zis „documentare” ale existenței, pe care și le-a luat drept punct de
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
există singura catedră de limba și literatura română din spațiul germanofon. - Am găsit la Heidelberg foarte multe reviste și cărți apărute în Occident și care, firește, în țară nu existau. Am avut, de asemenea, posibilitatea de a fotocopia foarte multe pagini și aceste fotocopii le-am adus acasă, la Iași. Sigur, mi-a fost frică să nu mi le confiște la graniță, erau lucruri interzise. Noroc că vameșii n-au putut face un control riguros, pagină cu pagină. Și toate aceste
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de a fotocopia foarte multe pagini și aceste fotocopii le-am adus acasă, la Iași. Sigur, mi-a fost frică să nu mi le confiște la graniță, erau lucruri interzise. Noroc că vameșii n-au putut face un control riguros, pagină cu pagină. Și toate aceste extrase, fotocopii le-au utilizat și prietenii, și colegii mei. Și, fără îndoială, la fel s-a întîmplat cu toți cei care au trecut pe la dumneavoastră: la întoarcere, au răspîndit în jurul lor o luminiță luată
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
fotocopia foarte multe pagini și aceste fotocopii le-am adus acasă, la Iași. Sigur, mi-a fost frică să nu mi le confiște la graniță, erau lucruri interzise. Noroc că vameșii n-au putut face un control riguros, pagină cu pagină. Și toate aceste extrase, fotocopii le-au utilizat și prietenii, și colegii mei. Și, fără îndoială, la fel s-a întîmplat cu toți cei care au trecut pe la dumneavoastră: la întoarcere, au răspîndit în jurul lor o luminiță luată de la Heidelberg
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
va lega invariabil și de prestigiul autorului. E absolut normal. De altfel, nici Mircea Cărtărescu însuși nu-și închipuie altceva. Vremea acestor poeme a trecut, nu însă și frumusețea lor (unele sunt de-a dreptul splendide, cum sunt cele de la paginile 53, 67 și 80, și nu-mi explic cum de au rămas pe dinafară atunci). De aceea, această carte numai cu sonete este un dar. Un dar pe care Mircea Cărtărescu îl face în primul rând fanilor, tuturor acelora care
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
aplomb. După o absență de mai mulți ani, numele i-a revenit în actualitate odată cu publicarea unei „Istorii a literaturii române de azi pe mâine”. În masiva scriere, personaje cu spirit de observație au descoperit o identitate perfectă între numeroase pagini apărute sub semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității. Cu alte cuvinte, omul a făcut public, în postcomunism, ceea ce pe vremea lui Pingelică destina exclusiv băieților cu ochi albaștri. Se întâmplă și la case mai mari... Partea tare
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]