3,023 matches
-
octombrie 1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna. Renunță la intenția de a se face pastor evanghelic, dedicându-se cu precădere filosofiei, și pleacă la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reîntors la Copenhaga, începe să publice articole, pamflete, aforisme și parabole cu caracter filosofic și religios, criticând suficiența clerului protestant danez. Debutează editorial încă din 1838 cu lucrarea "Af en endnu levendes Papirer" ("Din hârtiile cuiva încă în viață"), o analiza critică necruțătoare a romanului "Kun en Spillemand
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
titluri apărute antum, semnate cu pseudonim ori cu propriul nume, tematizează primatul individului concret, istoric și contingent asupra oricărei realități depersonalizante și imposibilitatea înglobarii fenomenului vital în categorii abstracte și exhaustiv explicative. Va publica și o serie de texte, de pamflete extrem de acide, in care atacă deschis și demască păgânismul și ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor săi. În 1855 editează revista "Øieblikket" ("Clipa"), dar la inceputul lunii octombrie 1855 suferă o apoplexie cerebrală și moare la 11 noiembrie 1855 într-un
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
nopții, pe 12 octombrie 1875. Tatăl lui era inginer, însă nu a profesat niciodată. Atunci când s-a născut Aleister, ieșise deja la pensie, fiind deținătorul unor acțiuni dintr-o berărie. Mai târziu, a devenit predicator, călătorind prin Anglia și producând pamflete. Mama lui, Emily Bertha Bishop provenea dintr-o familie ce-și trăgea rădăcinile din Devon și Somerset. Ambii lui părinți făceau parte din Frăția Plymouth, însă din ramura exclusivistă a acesteia. Aleister a crescut într-un mediu "steril", izolat și
Aleister Crowley () [Corola-website/Science/314175_a_315504]
-
clară. Faraonii egipteni își făceau piercing în buric ca ritual inițiatic, reprezentând un simbol al tranziției vieții de pe Pământ către eternitate. Istoria piercing-ului ombilical a fost de multe ori greșit interpretată, mai ales din cauza miturilor promulgate de Doug Malloy în pamfletul "„Body & Genital Piercing in Brief”". De exemplu, conform lui Jim Ward, colegul lui Malloy, acesta din urmă susținea că în Egiptul Antic faraonii și familiile regale erau singurele persoane cărora li se permitea să poarte bijuterii în buric, deoarece acestea
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
(n. 17 iunie 1960, Iași) este un cunoscut publicist, autor de articole și pamflete în diverse publicații din Iași și din România. În prezent, el realizează o rubrică bisăptămânală în cotidianul "Național", intitulată „România lui Mihuleac“. s-a născut la data de 17 iunie 1960 în municipiul Iași. A absolvit Facultatea de Geografie-Geologie-Biologie și
Cătălin Mihuleac () [Corola-website/Science/309089_a_310418]
-
nicio condamnare sau întemnițare nu par să fi rezultat din aceasta. La începutul lui mai 1593 au fost lipite câteva manifeste despre amenințarea Londrei de către refugiații protestanți din Franța și Olanda care s-au stabilit în oraș. Unul dintre acestea Pamfletul Biserica daneză, scris în vers alb, conținea aluzii la câteva din piesele lui Marlowe și a fost semnat "Tamerlan". Pe 11 mai, Consiliul de Stat a ordonat arestarea celui responsabil de acest pamflet. A doua zi, colegul lui Marlowe, Thomas
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
au stabilit în oraș. Unul dintre acestea Pamfletul Biserica daneză, scris în vers alb, conținea aluzii la câteva din piesele lui Marlowe și a fost semnat "Tamerlan". Pe 11 mai, Consiliul de Stat a ordonat arestarea celui responsabil de acest pamflet. A doua zi, colegul lui Marlowe, Thomas Kyd, a fost arestat. Locuința lui Kyd a fost cercetată și s-a găsit un fragment dintr-un opuscul eretic. Kyd a declarat, probabil sub tortură, că acesta îi aparținea lui Marlowe. Cu
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
mai puternice decât cele interpretate de Metallica. Conform lui Mustaine, numele de „Megadeth” reprezintă anihilarea puterii. Este o scriere alterată a termenului „megadeath”, semnificând un milion de morți cauzate de o explozie nucleară. Ideea numelui i-a venit citind un pamflet al senatorului Californiei, Alan Cranston, pe care Mustaine l-a găsit într-un autobuz, după ce a fost dat afară de la Metallica. Acesta spunea: „Nu se poate scăpa de arsenalul de «megadeath», indifirent de tratatele de pace la care se ajunge
Megadeth () [Corola-website/Science/316618_a_317947]
-
Redactor la Gazeta de Cluj-Napoca (1990-1997), Scutul patriei (1958-1960), Făclia (1961-1990), Mesagerul transilvan, Editura Sfinx, Urzica, Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Informația, Tribuna afacerilor, Adevărul de Cluj, Jurnalul Național. În toată această perioada a scris subiecte din domeniul economic, analiză economică, pamflet, notă critică, foileton, toate aceste genuri jurnalistice primind un strop de umor din partea autorului. Este vicepreședintele ”Ligii Scriitorilor”. Din 1997 până în prezent este redactor-șef la "Tribuna afacerilor" din Cluj-Napoca. După desfințarea revistei "Făclia", unde a activat timp de 27
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
a imaginat Senzualismul. Voltaire a fost un scriitor prolific, si a produs în aproape fiecare opere literare de forma (piese de teatru, poezie, române, eseuri, lucrări istorice și științifice, pește 21.000 de scrisori și peste două mii de cărți și pamflete). Multe din lucrările sale de proza și idile I au fost scrise că polemici.Voltaire a respins filosofia pesimista și a încercat să orienteze un curs de mijloc în care omul a fost capabil să găsească virtute morală prin rațiune
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
amplă privind natura Științei însăși. Întrucât "Il Saggiatore" conține atât de multe din ideile lui Galileo despre cum ar trebui practicată știința, această lucrare a fost supranumită manifestul său științific. La începutul lui 1619, părintele Grassi a publicat anonim un pamflet, "O dispută astronomică a trei comete din anul 1618" în care se discuta natura unei comete ce apăruse la sfârșitul lunii noiembrie a anului precedent. Grassi a concluzionat că acea cometă este un corp în flăcări care se mișcase pe
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
de fenomene simple, cum ar fi electricitatea statică, câmpuri electromagnetice, ultrasunete, infrasunete sau de aer ionizat. Halucinații, cum ar fi sunete de clopote sau treptele, pot fi cauzate de intoxicația cu monoxid de carbon. Lithobolia, sau Diavolul Aruncător-de-pietre, este un pamflet care inregistreaza activitatea poltergeist care au avut loc la taverna lui George și Alice Walton, în 1682. Două exemplare din broșura există în British Museum. Taverna de Waltons "a fost situat în New Castle, New Hampshire, atunci cunoscut sub numele
Poltergeist () [Corola-website/Science/323232_a_324561]
-
New Castle, New Hampshire, atunci cunoscut sub numele de Insula Mare. Lithobolia a fost scris de "RC", un Richard Chamberlain, secretarul de colonie din New Hampshire. În 1666 Chamberlain a fost internat la taverna Walton si a asistat la atac . Pamfletul a fost tipărit la Londra de către Chamberlain în 1698. Introducerea spune: "Lithobolia", or stone throwing Devil. Being an Exact and True account (by way of Journal) of the various actions of infernal Spirits or (Devils Incarnate) Witches or both: and
Poltergeist () [Corola-website/Science/323232_a_324561]
-
sfârșitului procesului că este sigur de achitarea adevăratului trădător. El își imagina următoarele două posibilități: fie Esterházy este găsit vinovat și atunci articolul se va concentra pe zonele obscure ale afacerii, necesitând astfel o revizuire; fie este achitat, iar atunci pamfletul va fi cu atât mai redutabil. În ambele cazuri, obiectivul era un răspuns violent la nedreptate. După retragerea de la "Figaro", Émile Zola gândea că-și va publica textul pe foi volante, în lipsă de suport publicistic. Dar Louis Leblois, prietenul
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
rămas liderul ziarelor dreyfusarde pariziene oferind tribună tuturor principalelor figuri ale mișcării. Émile Zola i-a rămas fidel până la moartea sa, oferind cotidianului chiar și publicarea în foileton a romanului său intitulat "Fécondité", la întoarcerea din exil în 1899. Publicarea pamfletului lui Zola a constituit momentul de glorie al ziarului, care până atunci se bucura de o audiență modestă. Deși tirajul mediu era de regulă mai mic de de exemplare, el a culminat la cifra de de exemplare la jumătatea lui
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
păstrării atenției cititorului, în fața lungimii neobișnuite a textului. De asemenea, mai ales prin folosirea repetițiilor, paralelismelor și simetriilor, a mijloacelor de întărire a atacului, ajunge la concluzia, în formă anaforică, din „lovitura de ciocan” a litaniei finale, adevărată apoteoză a pamfletului. Istoriografia a subliniat ruptura întruchipată de "J'Accuse...!", în contrast puternic cu toată opera jurnalistică anterioară a scriitorului. Deși ascuțite, pertinente, picante, articolele lui anterioare nu mergeau niciodată dincolo de o anumită măsură, pe care presa în care a publicat autorul
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
din jurul acuzațiilor proferate de Zola au fost atât de puternice, încât pe termen mediu au declanșat o explozie de opinii. Cercul celor care cunoșteau adevăratele intenții ale lui Émile Zola era unul încă restrâns. Mathieu Dreyfus, fratele condamnatului, a descoperit pamfletul în dimineața de 13 ianuarie. Știa că urmează să intervină Zola, dar, în cuvintele lui „nu mă așteptam să fie atât de energic, atât de puternic”. Scheurer-Kestner și Clemenceau erau mai puțin hotărâți, chiar ostil în ce-l privește pe
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
Albert de Mun, interpelând guvernul, în ziua de 13 ianuarie, l-a obligat pe ministrul de război, generalul Billot, și apoi pe președintele consiliului, Jules Méline, să se poziționeze în favoarea anchetării lui Zola. În rândurile militarilor, acuzații numiți explicit în pamfletul lui Émile Zola, reacția a fost și mai dramatică. Panica era totală, mai ales în rândurile unor actori ai afacerii, cum ar fi Esterházy. Această teamă a fost calmată rapid de creierele militare ale afacerii, care au început să pregătească
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
putere, ea nu va mai înșela.” Newton se temea că Whiston își va pierde poziția pe care o avea în societate și în învățământ, însă acesta din urmă era nepăsător. După ce și-a cristalizat convingerile antitrinitariene, el a scris un pamflet în care și-a prezentat concepțiile. Dar, în august 1708, Universitatea Cambridge a refuzat să-i acorde dreptul de a tipări acest material, care era considerat neortodox. În 1710 Whiston a fost acuzat că preda o doctrină contrară credinței Bisericii
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
să rezulte în consecințe negative pentru sănătate, cum sunt cele ale adulterului, homosexualității și sexului pre-marital (de exemplu boli). Din contra, cercetările au arătat că masturbarea servește la eliminarea stresului sexual...” În 1960 British Friends Home Service a publicat un pamflet asupra căsătoriei care a fost citit cu aprobare de ambele părți ale Atlanticului; acesta afirma „Masturbarea este sănătoasă la copii, dar nu la adulți.” Totuși, patru ani mai târziu, medicul quaker Dr. Mary Calderone a susținut viziunea în curs de
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și cîteva dintre spiritele mai inclemente (între ele Camil Petrescu) au protestat în articole de o descurajantă agresivitate. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile (1933) e un asemenea pamflet, nici primul, nici ultimul de care Lovinescu a trebuit, în lunga sa carieră, să ia cunoștință cu o amărăciune ce știe să se convertească — însă, la timp — într-o atitudine de luptă. Adesea, adversarii se recrutează din rîndul foștilor sburăturiști
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
despre evoluția poeziei române. G. Călinescu indică obiecțiuni asupra metodei critice lovinesciene, și, în ce privește studiile junimiste, e de părere că acestea sînt cu desăvîrșire fără valoare (T. Maiorescu e „mai degrabă o eroare") etc. Îi contestă priceperea și, coborînd la pamflet, numesc pe Lovinescu „marele-eunuc" al literilor române. Dușmanii reali ai criticului îi urmăresc articolele, cu o intere tradusă, tot așa, în e agresive, insultătoare. La acestea criticul răspunde totdeauna stăpînire de sine și superioară ironie îngăduitoare. Efectul neînchipuit, și chiar
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din regatul român. Această revoltă sângeroasă l-a făcut pe istoric să scrie pamfletul "Dumnezeu să-i ierte", publicat în "Neamul Românesc". Textul, împreună cu programul de conferințe despre agricultură și programul pentru ajutorarea victimelor l-a făcut din nou adversar al Partidului Național Liberal, care îl făceau pe Iorga instigator. Istoricii și-au amintit
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Armata Germană. Încă membru al Parlamentului, Iorga s-a alăturat autorităților în capitala provizorie Iași, dar s-a opus planurilor de relocare a guvernului în afara Moldovei asediate în Republica Rusă. Aceast argument a făcut subiectul unui discurs parlamentar, tipărit ca pamflet și distribuit militarilor: „Fie ca câinii acestei lumi să se înfrupte din noi mai repede decât ne-am găsi bucuria, calmul, și prosperitatea acordată de străinul ostil.” Totuși a permis stocarea unora din caietele sale în Moscova, împreună cu Tezaurul României
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
anul 1932, când niște militanți comuniști, Imre Sállai și Sándor Fürst, au fost judecați și acuzați fără vină pentru explozia criminală de la 13 septembrie 1931 de pe podul Biatorbágy, Attila József, împreună cu Gyula Illyés și cu Lajos Szimonidesz au publicat un pamflet în care au înfierat procesul și sentința de condamnare la moarte pronunțată. În urma acestui fapt precum și a publicării de către József a poemului de protest „"Lebukott"”, poliția a descins pentru percheziție în locuința poetului. În cele din urmă, însă, József a
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]