1,981 matches
-
a prezentului în lumina gîndirii pe termen lung și a solidarității între generații. El încearcă să răspîndească, prin intermediul activității sale de predare și al cărților pe care le-a scris, această viziune a unei economii alternative. De-a lungul acestei panorame a celor cîte-va concepții și direcții adoptate de unii membri ai Grupului celor Zece și a interviurilor reproduse în această carte, se conturează influențele și diferențele dintre orientările generale ale grupului și cele ale fiecărui individ 162. Dar, dincolo de diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum ar fi cel al lui Sigmund Freud despre Leonardo, a lui Jaspers despre Hölderlin, încă tânărul autor îl introduce pe Cioran într-un tunel de rezonanță psihanalitică, monitorizându-i copilăria (relațiile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol/ Pe albe statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare, de degradare senzația de funebru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
metafizică" (Rosa del Conte). DIMENSIUNI ALE ROMANTISMULUI EMINESCIAN Poetul își caută salvarea spirituală prin evaziunea în timp, în spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul eternității, în timpul mitic sau in timpul istoric. În poemul Luceafărul, timpul este nesfârșit, deoarece Luceafărul se întrupează din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obsedant, în ton elegiac. În poeme, omul este cuprins în spectacolul cosmic, în trei ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în persoană... Astfel de fraze care circulă deja în afara pieselor și care au intrat în limbajul comun demonstrează că Leonida rămâne un suveran în universul teatrului comic caragialian. 4. O scrisoare pierdută - „teatrul lumii politice pe scena teatrului“ 4.1. Panorama piesei În piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale se oprește asupra unor personaje din burghezia periferică, aflată oarecum în afara arenei politice, dar interesată de modul în care se face politică. Aceste două comedii, excelente din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
piesei treburile publice se confundă cu nevoile și interesele strict personale, cu ambițiile și resentimentele proprii. Lumea pe care o descrie dramaturgul este o lume coruptă, unde stăpânesc ipocrizia, felonia, imoralitatea, favoritismul, o ambiție care ia forme agresive. Aceasta este panorama în care ne introduce comedia lui Caragiale, ajuns la deplina maturitate a viziunii sale sociale și a măiestriei dramatice. Realizarea artistică a Scrisorii pierdute constituie un apogeu al dramaturigiei românești care nu a fost încă depășit. Personajele piesei sunt mânuite
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
modalitate de situare a scriitorului față de realitate, românul se transformă într-o mărturie a universului interior și a celor mai iraționale zone ale ființei umane, incorporând în teritoriul său ceea ce odinioară era rezervat mitologiei și magiei, este românul total. O panoramă a receptării internaționale a literaturii latino-americane în secolul XX trebuie să cuprindă transformările acestui orizont, cum apare și se îmbogățește acesta de-a lungul timpului, incorporând contribuții atât de diverse cum sunt filosofia lui Spengler și literatura lumii noi (el
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
îmbogățește acesta de-a lungul timpului, incorporând contribuții atât de diverse cum sunt filosofia lui Spengler și literatura lumii noi (el mundovinismo 21) în anii 30 sau, mai aproape de zilele noastre, realismul magic și multiculturalismul. Se mai poate descrie această panoramă și în alt mod: ca si cronică rezistenței multora din scriitorii din lumea nouă de a accepta noul orizont, ca pe o luptă ascunsă, de multe ori surda, dar nu fără a lasă urme adânci în creația literară a vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
între timp un istoric de autoritate europeană, invitat după 1920 să susțină cursuri și conferințe la mari universități și să-și publice lucrările în reviste și edituri de reputație internațională. Este perioada marilor sinteze concepute de N. Iorga, a vastelor panorame de configurare a constantelor definitorii pentru istoria și cultura română, proiectate în orizontul european. Creangă este acum privit cu distanță, cu exigență și chiar cu severitate. Începutul e făcut de Anthologie de la Littérature Roumaine des Origines au XX-e sičcle, scoasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
schimbat rând pe rând mai multe ocupații, de la preoție la a fi negustor și mai apoi institutor, dar mai ales pe faptul că simte cu adevărat și autentic "țarina", pământul natal, teluricul originar. Câțiva ani mai târziu, într-o altă panoramă destinată cunoașterii literaturii române peste hotare, cu deosebire în spațiul francez, Les écrivains réalistes en Roumanie, comme témoins du changement de milieu au XIX-e siécle, imaginea țăranului povestitor este proiectată în contextul dezvoltării prozei cu tentă autohtonistă, din a doua
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
romanelor lui Blecher. În opinia Adei Brăvescu, Ov. S. Crohmălniceanu este primul critic care rupe tăcerea, după douăzeci și cinci de ani, în cazul Blecher, dar mai mult decât atât, el este și cel care-i acordă locul bine meritat într-o panoramă a literaturii române între cele două războaie mondiale, dat fiind faptul că scrierea publicată în 1967, devine o lucrare de referință în cultura românească 51. Astfel, în Literatura română între cele două războaie mondiale, criticul literar încadra scrierile autorului român
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
groază/ Din sumbrul muzeu fioros"249, ci dimpotrivă, personajul blecherian este convins că ,,în panopticum, și numai acolo, nu există nicio contradicție între ceea ce făceam și ceea ce se întâmplă"250. Nostalgia panopticului o va simți ca o permanență personajul blecherian, panorama bâlciului îi va satisface la un moment dat al existenței sale această nevoie de arificial: ,,în panorama de bâlci regăsesc locul comun al tuturor acestor nostalgii răspândite în lume, cari adunate la un loc formează însăși esența ei"251. Admirația
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acolo, nu există nicio contradicție între ceea ce făceam și ceea ce se întâmplă"250. Nostalgia panopticului o va simți ca o permanență personajul blecherian, panorama bâlciului îi va satisface la un moment dat al existenței sale această nevoie de arificial: ,,în panorama de bâlci regăsesc locul comun al tuturor acestor nostalgii răspândite în lume, cari adunate la un loc formează însăși esența ei"251. Admirația față de unul dintre prietenii din copilărie Paul va fi dirijată, de asemenea, de aceeași obsesie a imitației
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Jules Perahim, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2012, p. 83. 240 Max Blecher, op. cit., p. 51. 241 Ibidem, p. 50. 242 Ibidem, p. 58. 243 Ibidem, p. 54. 244 Ibidem, p. 53. 245 Ibidem. 246 Ibidem, p. 56. 247 George Bacovia, Panoramă, în Bacovia. Plumb. Scântei galbene, Antologie, tabel cronologic, prefață, note și bibliografie de Adriana Mitescu, București, Editura Albatros, 1976, p. 56. 248 Max Blecher, op. cit., pp. 56, 57. 249 George Bacovia, op. cit., pp. 56. 250 Max Blecher, op. cit., p. 56
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru triumful simbolismului ca pentru tot ce trebuie să fie înnoire a sufletului românesc. „Grai și suflet” este o publicație periodică în care alături de studii de limbă au apărut și cercetări și culegeri de folclor. În „Vieața nouă" apar primele panorame substanțiale, informate asupra fenomenului literar francez modern. „Vieața nouă” și-a format cenaclul ei de poeți dându-le acestora uneori calificative umflate așa cum se făcea cu poeții, din paginile „Literatorului” O parte din articolele sale polemice le publică aici : În
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Carmen Mușat, în "Observator cultural", nr. 213, 23 martie 2004; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Bianca Burța-Cernat, în "Observator cultural", nr. 328, 6 iulie 2006; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Bogdan Crețu, în "Viața românească", nr. 5 din 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I (A-L), 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Ioana Bot, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Bogdan Crețu, în "Tribuna", nr. 133, 16-31 martie 2008; Andrei Terian, în "Cultura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N. Steinhardt, Drumul către isihie (1999); Lucia Cifor, "Cuvânt înainte" la Dor din dor (1999); Nicolae Mecu, Dicționarul general al literaturii române, III (2005); Ovidiu Nimigean, Inerții în tranziție, altruisme & bahluviuni literare (2006); Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești în secolul al XX-lea (2007). IVĂNESCU, Cezar, n. 6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui, m. 24 aprilie 2008, București. Studii gimnaziale la Bârlad, Liceul "Gh. Roșca-Codreanu" din Bârlad (1959). Facultatea de Filologie a Universității "Al.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis la Cezar Ivănescu, 2006; Mihai Ursachi, în Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Loredana Opăriuc, în Antologia Colocviului tinerilor scriitori, 2008; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. LAURENȚIU, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 3, martie 1999; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Rodica Zafiu, Narațiune și poezie, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Ioana Bot, în Dicționar analitic de opere literare românești, II, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", Tom LII-LIII/2006-2007; Paul Cernat, în "Observator cultural", nr. 133, 20-26 septembrie 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Bogdan Crețu, în "Steaua", nr. 2, 2008; Alina Hordilă, în "Altitudini", februarie-martie 2008; Andrei Bodiu, Evadarea din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cele șapte raiuri/ spre epilog sau erată" (Ora domestică). Pentru asemenea distilării meșteșugite ce dau relief unei expresivități deopotrivă calde și rafinate, cea care este datoare cu o erată este însă cel mult critica literară. Referințe critice (selectiv): Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, 1968; Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, II, 1968; G. Călinescu, în Literatura nouă, 1972; Emil Manu, Eseu despre generația războiului, 1978; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1984; Grigore Ilisei, Portrete în timp, 1990
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Piru, în Istoria literaturii române, 2001; Bogdan Crețu, Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Stănuța Crețu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Ana Selejan, Poezia românească în tranziție. 1944-1948, 2007; Marin Mincu, în O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 4, iarna 2005; Daniel Dimitriu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Mihaela Ursa, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]