7,718 matches
-
linie folosind instrumentul linie din aplicație iar acestea trebuie să aibă o lățime minimă de 3 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 sau 5 m, funcție de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicația informatică un buffer (contur) cu lățimea de 3 sau 5 m, funcție de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element neproductiv eligibil zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur. În aplicația informatică se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitalizat. Zone
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
delimita ca poligon doar în cazul în care distanța de la parcela agricolă/limita categoriei de folosință asociată blocului fizic până la albia râului/pârâului/lacului sau orice altă apă de suprafață este mai mică de 3, respectiv 5 metri în funcție de panta parcelei și este solicitată de beneficiar pentru plata BISS, și se regăsește în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafața utilizată ca bandă tampon care respectă cerințele specifice benzii tampon. Se va aloca la nivel
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
Ghidul fermierului privind Condiționalitatea aferent anului de cerere. ... 12.9. Terase Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive și sunt amenajări de îmbunătățiri funciare/construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălțime minimă 1 m și lățime minimă 3 m. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălțime de minim 1 m și o lățime de minim 3 m
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Prut - Bârlad au fost delimitate 72 AFU în cadrul celor 46 A.P.S.F.R. fluviale. ● Screening
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
de creștere a proporției de zonă împădurită în bazinul superior al cursului de apă. Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 40 ha, ceea ce ar putea avea, de asemenea, beneficii în ceea ce privește retenția sedimentelor în zonele în pantă ale bazinului hidrografic. Directiva Habitate Proiectul se intersectează sau se află în zona de influentă cu 2 arii protejate N2000. Una SCI și una SPA. Nu sunt observate habitate de interes conservativ pe traseul evaluat însă pe termen lung, in
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
j) lista locațiilor de depozitare a zăpezii; ... k) dispunerea spațiilor pentru adunarea și odihna personalului. ... Articolul 81 Operațiunile de curățare și transport al zăpezii și de acționare cu materiale antiderapante se realizează obligatoriu pe străzile sau tronsoanele de străzi în pantă, poduri, pe străzile sau tronsoanele de străzi situate de-a lungul lacurilor și al cursurilor de apă. Articolul 82 (1) Îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât și mecanizat, în funcție de condițiile specifice din teren. (2) Îndepărtarea zăpezii
REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295173]
-
prin altitudini ce nu depășesc 1800 m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496 m). ... – Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1956 m). ... – Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
km/kmp. Râul Tisa (cod cadastral I-1) având lungimea de 966 km își are izvoarele în Carpații Păduroși pe teritoriul de vest al Ucrainei și se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafață de 4.540 kmp, cu panta medie de 2 %o, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate. Afluenții de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureșului sunt Vișeu (L = 82 km; S = 1.581 kmp), Iza (L = 80 km; S = 1.293 kmp), Săpânța, Baia
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3 %, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea Someșului Mare cu Someșul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podișul Someșan, între Dealurile Clujului și Dealurile Ciceului, primind simetric o
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Someș-Tisa au fost delimitate 76 AFU în cadrul celor 46 A.P.S.F.R. fluviale. ● Screening la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
localități afectate Figura 2: Schema sinoptică a proiectului ... 1.3. Justificarea proiectului Oportunitate implementare măsuri verzi Riscul la inundații este cauzat de hidromorfologia cursurilor de apă Zalău, Maria și a râului Crasna pe sectorul mijlociu și inferior al acestuia, caracterizate de pante reduse și lunca inundabilă foarte extinsă. Există o oportunitate evidentă de a rezolva problema inundabilității în acest bazin folosind măsuri verzi, precum măsuri de înmagazinare și stocare a volumelor de viitură, adaptare a infrastructurii existente și/sau devierea apelor rezultate din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
zona Moftin până la graniță), deoarece nu există un aport semnificativ al afluenților în zona bazinului inferior. Mai mult decât atât, pe sectorul aval al râului Crasna digurile au o capacitate redusă (circa 100 mc/s). influențată de terenul plat cu pantă redusă, prin urmare este important ca atenuarea să se facă în bazinul mijlociu, înainte de zona Moftinu. În zona amonte de confluența cu râul Zalău, este propusă o acumulare nepermanentă pe râul Crasna în zona localității Măeriște. Acumularea a fost
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
aterizare/poziționare (Touchdown/positioning circle) TDPM Marcaj de aterizare/poziționare (Touchdown/positioning marking) TLOF Aria prizei de contact și de decolare (Touchdown and Lift-Off Area) TODAH Distanța disponibilă pentru decolare (Take-Off Distance Available) UCW Lățimea trenului de aterizare (Undercarriage width) VASI Indicator vizual al pantei de apropiere (Visual approach slope indicator) VSS Suprafața segmentului vizual (Visual segment surface) Simboluri ° Grad = Egal % Procent ± Plus sau minus ... 1.2. Aplicabilitate Notă. - Dimensiunile prevăzute în această reglementare sunt stabilite luându-se în considerare elicoptere având un singur rotor portant
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
dimensiunii unei FATO. Îndrumările sunt date în Manualul Heliportului (Doc 9261). ... 3.1.4. Obiectele esențiale situate într-o FATO nu trebuie să pătrundă pe un plan orizontal la cota FATO cu mai mult de 5 cm. ... 3.1.5. Când FATO este solidă, panta nu ar trebui: a) cu excepția celor prevăzute la b) sau c) de mai jos, să depășească 2% în orice direcție; ... b) când FATO este alungită și se intenționează a fi folosită de elicoptere operate în clasa de performanță 1
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
celor prevăzute la b) sau c) de mai jos, să depășească 2% în orice direcție; ... b) când FATO este alungită și se intenționează a fi folosită de elicoptere operate în clasa de performanță 1, să depășească 3% per total sau panta locală să depășească 5%; și ... c) când FATO este alungită și se intenționează a fi folosită doar de elicoptere operate în clasele de performanță 2 sau 3, să depășească 3% per total sau panta locală să depășească 7%. ... ... 3.1.6. FATO
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
să depășească 3% per total sau panta locală să depășească 5%; și ... c) când FATO este alungită și se intenționează a fi folosită doar de elicoptere operate în clasele de performanță 2 sau 3, să depășească 3% per total sau panta locală să depășească 7%. ... ... 3.1.6. FATO trebuie amplasată astfel încât să se minimizeze influența mediului înconjurător, inclusiv turbulențele, care ar putea avea un impact negativ asupra operațiunilor elicopterului. Notă.- Îndrumări privind determinarea influenței turbulenței sunt date în Manualul Heliportului (Doc
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
care își are originea la marginea FATO, la o înălțime de 25 cm deasupra planului FATO înclinat în sus și în exterior, la un gradient de 5%. ... 3.1.12. Când este solidă, panta ariei de siguranță nu trebuie să depășească o pantă ascendentă de 4% în afara marginii FATO. Figura 3-1. FATO și aria de siguranță asociată ... Panta laterală protejată 3.1.13. Un heliport trebuie să fie prevăzut cu cel puțin o pantă laterală protejată, care se ridică la 45 de grade de
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
înclinat în sus și în exterior, la un gradient de 5%. ... 3.1.12. Când este solidă, panta ariei de siguranță nu trebuie să depășească o pantă ascendentă de 4% în afara marginii FATO. Figura 3-1. FATO și aria de siguranță asociată ... Panta laterală protejată 3.1.13. Un heliport trebuie să fie prevăzut cu cel puțin o pantă laterală protejată, care se ridică la 45 de grade de la marginea ariei de siguranță și se extinde la o distanță de 10 m (a se
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
solidă, panta ariei de siguranță nu trebuie să depășească o pantă ascendentă de 4% în afara marginii FATO. Figura 3-1. FATO și aria de siguranță asociată ... Panta laterală protejată 3.1.13. Un heliport trebuie să fie prevăzut cu cel puțin o pantă laterală protejată, care se ridică la 45 de grade de la marginea ariei de siguranță și se extinde la o distanță de 10 m (a se vedea Figura 3-2). ... 3.1.14. Un heliport ar trebui să fie prevăzut cu cel puțin
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]