1,831 matches
-
Numai că au fost o mulțime de lucruri asupra cărora n-am putut cădea de acord. Asta cam așa-i, am zis eu. — Vreau să spun că te-am auzit spunând că nu crezi că oamenii de culoare fac multe parale, spuse Robert. Haida-de, interveni Jones pentru a potoli lucrurile. La ce ne servește să ne certăm între noi? Ce trebuie să facem e să stăm strâns uniți. Tocmai voiam să-i spun dumnealui ce-ți spun matale, zise Robert. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de parale circulau în acea vreme. Trebuia să ai ținere de minte întâi câte feluri de bani se învârteau - și pe urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de parale circulau în acea vreme. Trebuia să ai ținere de minte întâi câte feluri de bani se învârteau - și pe urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului și toate scrisorile ce am avut ca să stăpânească mănăstirea... 1788 ianuarie 28”. Bătrânul m-a ascultat în tăcere, dând din cap a mirare. Apoi, privind spre soare, a grăit ca pentru sine: Și când
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de grijă de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de-ajutorul ce ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau scutiți de dajde nici acei ce prelucrau fierul. Aceștia plăteau „câte două parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților și nimeni să nu mai fie slobozi a rupe heru nici la târgul Iașilor, nici la târgul Galaților, fără numai la locul mănăstirii, unde a fi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis la 1 iunie 1761 (7269) și cel făcut de epitropii mănăstirii la aceeași dată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
le vadă, chiar dacă mulți nu mai știu la ce foloseau. Fiindcă hanul lui nu este o crâșmă în sensul comun al cuvântului, el face aici operă de culturalizare, conferind rafinament unei afaceri prin care majoritatea patronilor știu doar să facă parale. “Eu nu amestec cultura cu cârciumăreala, dar vreau să regenerez într-un anume fel spiritul răzeșesc aici, nu departe de Războienii lui Ștefan cel Mare și de Schitul de la Țibucani”, se explică omul de afaceri, care supervizează mai sus de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ți-am spus eu?!Dragă, ești tânăr, n-ai experiența mea, dar, să știi, fete ca Otilia te duc la desperare, dacă nu te smulgi la vreme. Sigur! S-a dus iar la Pascalopol, satirul ăla bătrân. Are moșie, are parale bune, îi poate face toate gusturile. Nu fi copil! Nu te amărî atât. Ah! ah! frumoasă e tinerețea. Unde mai vine o dată, că aș ști cum s-o trăiesc! Ca Otilia sunt sute. Numai să-ntinzi mâna. (Las' că-ți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care atinse pe Georgeta, hotărâtă tocmai prin asta să facă tot ce-i sta în putință să scape de condiția ei dintâi. După această întrevedere, Stănică întreținu flacăra în amândouă părțile. Georgeta, zicea el într-o parte, are trusou, ceva parale (ceea ce era adevărat) și pe generalul protector. Titi, spunea el dincoace, va avea casă de locuit și va primi și el o sumă de bani, ceea ce iarăși era adevărat. Aglae se obișnui atât de mult cu ideea, încît, deși aflase
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zic că Marina nu prea face cine știe ce treabă, dar, oricum gratis, e o afacere. Eu aș lua-o bucuros, s-o scap din mizeria asta, dar te lasă dumnealor? Culmea, nu vrea nici ea. Domnule, Marina asta trebuie să aibă parale, pe onoarea mea, asta i-a împrumutat o dată lui moș Costache două mii de franci. Unde dracului i-o fi ținînd? Cunosc o familie care ținea o decrepită de asta numai pentru că știa că are bani. Când a murit însă, n-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
serii, am numit pe iubitul nostru G. Călinescu conu Iorgu cu familia sa și pe simpaticul meu moș Costache et compania. Ce gândiți dumneavoastră? Conu Iorgu a devenit proprietarul celui mai rentabil local de noapte, iar moș Costache a încasat parale bune. Spune drept, moș Costache, erau noi hârtiile, frumoase? Unde le-ai ascuns? - Unde le-am ascuns eu, nu le găsești dumneata! glumi cumaliție moș Costache. - Doar nu le-ai depus la vreo bancă, să dea faliment. S-aupîrlit mulți. Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rămânând ca tinichea goală. Dar o să iasă acum o lege, am auzit eu, teribilă. Statul are nevoie să circule capitalurile. Dacă le ții în ladă, frustrezi societatea de posibilitățile închise în ele. Ei bine, statul te forțează să declari ce parale ai, chemîndu-te să preschimbi bancnotele. Nu le-aduci, treaba dumitale, îi pierzi, dacă însă îi aduci, atunci ești obligat să împrumuți statul cu atât, contra titluri. - Ești deștept dumneata! Cine a inventat legea asta? zise moș Costache cu o indispoziție
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aduci, atunci ești obligat să împrumuți statul cu atât, contra titluri. - Ești deștept dumneata! Cine a inventat legea asta? zise moș Costache cu o indispoziție abia acoperită. Stănică deveni elocvent: - Asta e o metodă clasică de a pune mâna pe paralele particularului. Numai un război să vină, cum se aude, și nu te-ntreabă nimeni dacă-ți convine ori nu. Dar dacă m-ai întreba pe mine cum să te aperi, eu ți-aș spune. - Cum? întrebă moș Costache, sarcastic, dar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întrebă pe Olimpia: G. Călinescu - Studiază?Olimpia făcu o strâmbătură, pe care Stănică o remarcă. - Studiază muzica, zise el, făcând totuși cu ochiul spregrupul din jurul generalului. - Așa? exclamă madam Iorgu, fără să intuiască jenacelorlalți. Trebuie să cheltuiești, domnule Costache, multe parale... cu întreținerea. Moș Costache bâlbâi ceva în paharul de vin pe care tocmai îl ducea la gură. Stănică, făcând iarăși cu ochiul, explică: - Are bursă. A remarcat-o un profesor, care a stăruit pentru specializare și a condus-o personal
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
preumblările prin casă, ca un câine prudent, după ce a mirosit un individ. Olimpia, jignită, lăsă să se vadă în ochii ei toată verzimea urii. Aglae clătină din cap, agasată: - Așteaptă birjarul, pentru numele lui Dumnezeu, o să măcoste o groază de parale! Weissmann o examină pe furiș și se putea ghici uimirea lui față de o astfel de nesimțire. Prudent și politicos din fire, nu-și trădă sentimentul lăuntric și medită repede asupra mijloacelor oportune pentru a scoate pe bătrân din casă. - Domnule
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zâmbi cu îndoială. - Accept, zise el, istoria ta, fiindcă n-am un franc în buzunar. Dar să știi că cucoana pentru care arunci zece lei nu merită astfel de sacrificiu. Cât despre bătrân, te vestesc că nu mai face două parale. Are paralizie generală. Și măcar n-o are interesantă. Tot ce poate fi mai tipic, din punct de vedere clinic. Era să mi-l dea înapoi. După plecarea lui Simion, Aglae își schimbă deodată manierele. Începu să se îmbrace din ce în ce mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Titi gustă aceste propuneri, devenind discret față de ceilalți, spre ciuda Aurichii și Olimpiei, care începură să-l urască și să-l bârfească. Însușindu-și aceste sentimente, Stănică le comunică lui Felix: - Domnule, să știi că mutul ăsta se procopsește! Soacră-meaare parale, nu glumă, am mirosit eu! Și știi dumneata cât e de prost Titi? Fenomenal! E imbecil, completamente idiot. M-am interesat eu, n-ai grijă. N-are absolut nici un talent. Să nu te superi că-ți spun, dar toți recunoaștem
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
definitiv, ce dacă e fata copilului surorii mamei? Ei și? Dar sângele ei nu s-a înstrăinat prin alianța părinților? În familiile domnitoare asta e ceva curent. Dă-le dracului de prejudecăți, de-aia scade natalitatea. Cu asta și cu paralele ei eu aș popula patria, aș face România Mare." Stănică strânse peste brațe sânul fetei și-i zise cu aer părintesc: - Vezi, Lili, cum ești? Ai ajuns fată de măritat, și pe la unchiul tău nu treci să-l rogi să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de la mine. Oprește, mă,că mă dau jos. Trăsura trasă de cei doi cai lucioși ajunsese în dreptul bisericii Sfântul Gheorghe. Stănică întinse mâna spre tovarășul de călătorie și zise grăbit, fără timiditate: G. Călinescu - Mă Toderiță, dă-mi repede ceva parale, că nu prea am procese. Să beau și eu din diurna unui senator. Toader scoase repede o hârtie mototolită pe care o ținuse pregătită și i-o dădu zâmbind, fără strâmbătură de neplăcere și fără emfază. Stănică o luă, sări
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]