3,473 matches
-
construcția regională a României, 2001, președinte al Atelierului civic Ariergarda, Timișoara. Este autor a numeroase cărți: Povestiri cu strada depozitului, Editura Cartea românească, 1985, Valahia de mucava, Timișoara, Editura Amarcord, 1996, Decembrie, ora 10, Editura Albatros, 1997, Apocalipsa 9, Editura Paralela 45, 1999. Premii si distincții: 1985, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul Asociației Scriitorilor, filiala Timișoara, 1996, Premiul ASPRO, 1996, Premiul revistei "Tomis" și al Asociației Scriitorilor din Dobrogea, 1997, Premiul ASPRO, premiul Asociației Scriitorilor, filiala Timișoara. Daniel Vighi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
dunărene, arată ca cea întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă între Procopius și tabula Peutingeriană: Procopius - Tab. Peut. Lederata - Lederata Zernes - Tierna Zanes - Egeta Pontes -Ad aquas - Ad aquas Dorticum - Dortico Procopius pune evident puntea lui Traian mai în sus de Aquas, deci cu neputință în spre gura Oltului. Conform cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dorea; pentru a o înregistra, patru minute și un sfert fură de ajuns. Pornise o operație complexă fiindcă dorea să fixeze niște reflexe pe planul inconștientului și să modifice, în fapt, reacțiile sistemului nervos autonom. Această tentativă își găsea o paralelă în vremurile vechi. Orgolioasele legiuni ale lui Iulius Cezar au înfrânt armate de barbari superioare în număr pentru că sistemul nervos al soldaților romani era antrenat pentru lupta coordonată. Legiunile lui Cezar ar fi avut puține șanse împotriva armatelor Imperiului Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
dorea; pentru a o înregistra, patru minute și un sfert fură de ajuns. Pornise o operație complexă fiindcă dorea să fixeze niște reflexe pe planul inconștientului și să modifice, în fapt, reacțiile sistemului nervos autonom. Această tentativă își găsea o paralelă în vremurile vechi. Orgolioasele legiuni ale lui Iulius Cezar au înfrânt armate de barbari superioare în număr pentru că sistemul nervos al soldaților romani era antrenat pentru lupta coordonată. Legiunile lui Cezar ar fi avut puține șanse împotriva armatelor Imperiului Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mai simplu spus, prin spiritul lui de contradicție, orientările poetice moderne, a căror substanță o alcătuiește un esențial nonconformism, o voință radicală de revizuire a normelor radicale ale poeziei” (Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, ed. a II-a, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, p. 189). În mod semnificativ, după Macedonski nu se mai înregistrează nici o contestare - modernistă sau avangardistă - a geniului eminescian fondator; estetismul românesc chiar va încerca, prin unii reprezentanți ai săi - Ștefan Petică, D. Anghel, Nicolae Davidescu, B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
V, 1978), Geo Șerban („Préludes a l’Avant-garde chez les Roumains“, în Euresis. Cahiers roumains d’études litteraires, L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, 1994) și Emilia Drogoreanu (Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, Ed. Paralela 45, 2004). În realitate, manifestul apărut pe 20 februarie 1909 fusese trimis anterior pe mai multe adrese din mai multe țări, nu doar europene. Popularizat asiduu în mediile românești de către doamna Smara (Smaranda Gârbea, militantă feministă, scriitoare moralizatoare, industrioasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ia în serios vocația de disident al logicii gramaticale, lumea din care el pleacă și în care el se întoarce e cea imediată, e realul” (Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, cu un Argument al autorului, postfață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Colecția „80”, Pitești, 2002, p. 267). „Lumea din care pleacă”, uneori, poemele „orientalului” Vinea este, de asemenea, realul. Nu însă și cea în care „se întoarce”: după secvențele tranzitive, textele sale se pierd în reverii fantaste stimulate de amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
teoriile lui Pierre Bourdieu - de o „cumințire” a avangardiștilor de la Integral, prin comparație cu „insurgența” din acea perioadă a Contimporanului (Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, cuvînt-înainte de Marco Cugno, postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, Pitești, 2004)? Cîtuși de puțin. Integral se situa, în acel moment, pe poziții avangardiste mai radicale. Iar relațiile personale cu E. Lovinescu ale lui Ion Vinea, respectiv Ilarie Voronca, primează în raport cu programele revistelor la care aceștia din urmă activează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mine la țară“, de exemplu, e datată „Gîrceni 1915”). Insurgentul de la Zürich a fost, așadar, recuperat pe linia - preponderent predadaistă - a unei moderații estetice nu lipsite de rafinament liric (într-un articol ulterior din unu, B. Fondane va face o paralelă stimulativă între două tipuri de „poezie pură”: cea a lui Paul Valéry și cea a lui Tzara...): Contimporanul înnoadă astfel cu „tradiția” sa antebelică și cu acel Tzara care - în vacanțele petrecute la moșia Gîrceni împreună cu Vinea - își exersa nonconformismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
perioadei pre-suprarealiste... Propunerea lui Mihai Zamfir nu va avea însă ecoul scontat: Costin va reintra în conul de umbră... După mai bine de 70 de ani de la debutul său editorial, unicul său volum va fi republicat abia în 2002, la Paralela 45 (ediție îngrijită de Geo Șerban, cu un fragment introductiv de Ov.S. Crohmălniceanu). Sumarul mai include o Addenda cu o parte din textele apărute în Contimporanul și neincluse în prima culegere, un poem-portet al lui F.T. Marinetti din Facla, IX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prea multe arborescențe culturale epigonice, deși conștiința sa cutreierase realități spirituale plenare” (op. cit., p. 72). „Matca telurică” este - firește - tradiția autohtonă pe care Vinea încearcă să o racordeze la ritmurile moderne ale „planetei unificate”. Criticul face în acest sens o paralelă relevantă cu opiniile „moderate” ale unor Arghezi și Blaga. La fel de bine am putea să apropiem însă poziția lui Vinea de atitudinea lui B. Fundoianu din prefața la Imagini și cărți din Franța (1922) sau de articolele lui N. Davidescu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
luni prin București, ar avea nevoie de sprijinul tău. Dă-i-l din toată inima (așa, pentru a te imita) și dă-i și indicații pentru a se descurca acolo”. În volumul Geografia literaturii române, azi. Vol. IV. Banatul, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005, criticul Cornel Ungureanu aduce în atenție și o „filieră timișoreană” mediatoare între revista Ma și Contimporanul. Un personaj-cheie al ei ar fi omul politic și traducătorul Aurel Buteanu, în ale cărui amintiri este menționată o „vizită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
studiu amplu. Cîteva lucrări apărute în ultimii ani prefigurează deja un asemenea demers. Mă refer în special la capitolul „Șansa (ratată) de a avea o avangardă”, în Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, pp. 82-101, și la capitolul introductiv „Preliminarii: receptarea critică a avangardismului românesc” din cartea lui Ovidiu Morar despre Avangardismul românesc, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005. Ambele au un caracter succint și sintetic, urmărind (prima) „traseul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și revolta anticanonică sînt acceptate doar în măsura în care ele se lasă integrate în metabolismul „tradiției”, iar autorii comentați evoluează către „cumințire” și organicitate compozițională. O discuție pe marginea poeziei „fulgurante” a lui Voronca din volumul Plante și animale începe printr-o paralelă relevantă cu literatura suprarealistă. Estetica surprizei, a arbitrarietății imagiste este ilustrată prin intermediul unor ample citate din manifestul lui André Breton, regretul fiind acela că „succesiunea de surprize luminoase nu e propice unei viziuni organice, stăruitoare, definite” și că, rămas fidel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
furtună”) — oricum, niște „tragice încercări experimentale” în care absurdul și parodia capătă funcție existențială. Într-un text din 1976 reluat în prefața volumului-restituire Un spectacol ratat al avangardistului rus interbelic Daniil Harms (Ed. Paidea, București, 1997), Dan Culcer stabilește o paralelă între Urmuz și Harms, văzînd în ei „autori de metaliteratură”. În 1983, odată cu apariția celui de-al treilea volum din Arca lui Noe, Urmuz e consacrat ca... romancier — întîiul nostru romancier de tip „corintic”. Ideea unui Urmuz-autor-de-romane fusese deja enunțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru mîna dreaptă și Don Quijotte, cu un portret al autorului și 5 desene de Marcel Iancu, un desen de Milița Petrașcu, Editura „Naționala” S. Ciornei, 1931, ediția a II-a îngrijită de Geo Șerban, Introducere de Ov.S. Crohmălniceanu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002 Cugler, Grigore, Apunake și alte fenomene, ediție îngrijită și prefațată de Mircea Popa, Editura Cogito, Oradea, 1996 Cugler, Grigore, Alb și negru, prefață de Mircea Popa, Editura Eforie, București, 2003 Cugler, Grigore, Apunake și alte fenomene; Afară-de-Unu-Singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
comparată, Editura Academiei, București, 1968 Călinescu, Matei, „Evoluția avangardei în România”, în vol. Eseuri despre literatura modernă, Editura Eminescu, București, 1970 Călinescu, Matei, Conceptul modern de poezie (de la romantism la avangardă), Editura Eminescu, București, 1972, ed. a II-a, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, postfață de Ion Bogdan Lefter Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, Editura Univers, București, 1995 Călinescu, Matei, Eugéne Ionesco: teme identitare și existențiale, Editura Junimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980 Cotorcea Livia, Avangarda rusă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2005 Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, cu un argument al autorului, postfață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Colecția „80”, Pitești, 2002 Cristea, Dan, „Urmuz - adecvări și corespondențe”, în vol. Arcadia imaginară, Ed. Cartea Românească, București, 1977 Cristea, Valeriu, Interpretări critice, Editura Cartea Românească, București, 1970 Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română și expresionismul, Editura Eminescu, București, 1971 Crohmălniceanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Z. Ornea și Gh. Stroia, studiu introductiv și tabel cronologic de Z. Ornea, Editura pentru Literatură, București, 1969 Drogoreanu, Emilia, Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, cuvînt-înainte de Marco Cugno, postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, Pitești, 2004 Dugneanu, Paul, Suprarealismul poetic românesc, prima perioadă: 1928-1945, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 Eliade, Mircea, Profetism românesc, vol. I și II, ediție și prefață de Dan Zamfirescu, Editura Roza Vînturilor, București, 1990 Emilian, Constantin I., Anarhismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1913. Les formes esthetiques de l’oeuvre d’art a la veille de la premiere guerre mondiale, 2 vol., sous la direction de Liliane Brion-Guerry, Klincksieck, Paris, 1971 Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2000 Le Rider, Jacques, Modernée vienoise et crises de l’identité, Presses Universitaire de France, 1990, ed. rom. Modernitatea vieneză și crizele identității, traducere de Magda Jeanrenaud, postfață de Adriana Babeți, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 1996
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Hall and Company, 1998 Thibaudet, Albert, Fiziologia criticii. Pagini de critică și de istorie literară, studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966 Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. Vol IV. Banatul, Editura Paralela 45, Pitești, 2005 Vârgolici, Teodor, Istoria Societății Scriitorilor Români. 1908-1948, Editura Gramar, București, 2002, p. 114 Vianu, Tudor, Fragmente moderne, Editura Cultura Națională, București, 1925 Vianu, Tudor, Figuri și forme literare, Editura Casa Școalelor, București, 1946, „Locuri comune, sinonime și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceva ce am mai trăit cîndva... - Nu erai născută, e absurd... - Știu... murmură ea fără să insiste. Atîtea lucruri Încă și mai absurde se manifestau În peioada aceea zilnic; Își spuse că Întregul Lands’en parcă nimerise În lumea aceea paralelă de care vorbeau cei bătrîni, o lume În care domneau straniul și maleficul, ca de cealaltă parte a oglinzii. O ușă se trînti, o alta se deschise, o panică bruscă umplu coridorul, readucînd-o la realitate. Apăru o targă, Împinsă iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
societate, nu doar un grup de oameni; cazul i se părea simptomatic pentru decăderea socială și morală În care se cufunda societatea americană Începând de la sfârșitul anilor 50. În câteva rânduri, judecătorul Îl rugase să se limiteze la faptele incriminate; paralela pe care Macmillan o făcea cu cazul Manson i se părea deplasată, mai ales că di Meola era singurul acuzat pentru care se putea stabili o vagă filiație cu mișcarea beatnik sau hippy. În anul următor, Macmillan publică o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a mea. Cartea n‑ar fi fost niciodată scrisă dacă eu nu l‑aș fi Îndemnat să o scrie. Lucrul acesta a fost tot timpul recunoscut de Abe, În mod elegant: „Chick m‑a pus s‑o fac”. Există o paralelă Între evenimentele urbane interne și confuzia mentală a Statelor Unite, câștigătoarea războiului rece, unica supraputere care a supraviețuit. E și aceasta o posibilitate de a defini America. Acest lucru aveau să mi‑l spună cărțile și articolele lui Ravelstein. Te plimbau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]