3,343 matches
-
referitor la proprii copii decît cei cu nivel cultural mai scăzut. Părinții trebuie să înțeleagă că un suport extrem de important pentru proprii copii îl reprezintă încrederea în posibilitățile acestora. Tinerii trebuie lansați pe o traiectorie școlară ascendentă în care așteptările parentale pozitive au șanse să se materializeze prin succese. Așteptările negative conduc, cu mare probabilitate, la demotivare, la eșec. Tehnicile de influență, susceptibile în mai mare măsură de a conduce la succes sînt cele care vizează motivarea copilului, comunicarea consistentă și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
The Family-School Connection: Theory, Research and Practice, Sage Publications, Thousand Oaks, pp. 108-154 Epstein, J. L. et. al. (2002), School, Family and Community Partnership. Your Handbook for Action, Corwin Press, Inc., A Sage Publications Company Fan, X.; Chen, M. (2001), "Parental involvement and students' academic achievement: A meta-analysis", Educational Psychology Review, 12(1), 122 Feagin, J.; Orum, A.; Sjoberg, G. (ed.), (1991), A Case for Case Study, University of North Carolina Press, Chapel Hill Flora, C.; Flora, J.; Spears, J.; Swanson
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Oaks Search Institute (1997), 40 Developmental Assets, MN: Author Minneapolis, extras de pe www.searc-institute.org/assets/forty.htm Singh, K.; Keith, T. Z.; Keith, P. B.; Bickley, P. G.; Trivette, P.; Anderson, E. (1995), "The effects of four components of parental involvement on eight-grade student achievement: Structural analysis of NESL-88 data", School Psychology Review, 24 (2), 299-317 Smrekar, C.; Guthrie, J. W.; Owens, D. E.; Sims, P. G. (2001), March Towards Excellence: School Success and Minority Student Achievement in Department of Defense
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL *) Pagina web "Parent Involvement and Student Achievement", în limba română, "Implicarea parentală și performanța elevului", la adresa: www.sdcoe.k12.ca.us/notes/51/parstu.html *) Construct, o imagine, o idee ori o teorie, un complex format dintr-un număr de elemente simple; idee abstractă sau generală inferată sau derivată din cauze specifice
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și sprijin parental; (2) autoritarism parental; (3) respingere parentală; (4) injustiție parentală (E. Stăciulescu, 2002, p. 99). Primele trei stiluri au corespondent în categorizarea rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și sprijin parental; (2) autoritarism parental; (3) respingere parentală; (4) injustiție parentală (E. Stăciulescu, 2002, p. 99). Primele trei stiluri au corespondent în categorizarea rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate Designul cercetării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și sprijin parental; (2) autoritarism parental; (3) respingere parentală; (4) injustiție parentală (E. Stăciulescu, 2002, p. 99). Primele trei stiluri au corespondent în categorizarea rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate Designul cercetării 31 46 45
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1) înțelegere și sprijin parental; (2) autoritarism parental; (3) respingere parentală; (4) injustiție parentală (E. Stăciulescu, 2002, p. 99). Primele trei stiluri au corespondent în categorizarea rezultată din analiză. *) http//www.osf.ro ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 1 4 3 LOGICA CERCETĂRII Suportul teoretic și empiric al parteneriatelor școală-familie-comunitate Designul cercetării 31 46 45 ABORDAREA CALITATIVĂ A
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților 64 57 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie-comunitate între deziderat și realitate 138 139 ABORDAREA CANTITATIVĂ A CERCETĂRII Educația familială: delimitări conceptuale Modele de coeziune familială și reușită școlară Principiile educative ale părinților Practicile educative parentale PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Anexe Anexe Anexe PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Bibliografie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
3.3.1. Modele explicative ale relației școală-familie-comunitate / 124 3.3.2. Impactul reciproc al școlii și comunității / 135 3.3.3. Reprezentări și așteptări reciproce / 139 3.4. Perspective ale politicilor privind parteneriatul școală-familie-comunitate / 141 3.4.1. Implicarea parentală / 142 3.4.2. Parteneriatul comunitar pentru educație / 148 3.4.3. Beneficii și obstacole ale parteneriatului școală-familie-comunitate / 153 Concluzii / 156 Capitolul 4. Școala, spațiul confruntării între local și global / 159 4.1. Calitatea educației pentru viitor / 159 4.1
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlară contribuie la elitism și la diferențe de clasă socială. Alegerile educaționale implică în final alegerea unui viitor în care șansele de reușită în viață depind fie de puterea privilegiului moștenit, fie de oportunitățile egale. Discuțiile actuale asupra reformelor alegerii parentale pun sub semnul întrebării intențiile dar și consecințele acestei căi în ce măsură programele de alegeri parentale reprezintă o slăbire a responsabilității publice față de educație sau o nouă strategie de a urmări scopurile învățământului public, inclusiv pe cel al educației pentru toți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alegerea unui viitor în care șansele de reușită în viață depind fie de puterea privilegiului moștenit, fie de oportunitățile egale. Discuțiile actuale asupra reformelor alegerii parentale pun sub semnul întrebării intențiile dar și consecințele acestei căi în ce măsură programele de alegeri parentale reprezintă o slăbire a responsabilității publice față de educație sau o nouă strategie de a urmări scopurile învățământului public, inclusiv pe cel al educației pentru toți. Alexis de Tocqueville a caracterizat foarte bine descentralizarea administrativă ca fiind una dintre gloriile sistemului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
democratic-reprezentative. Ele nu sunt interesante pentru stat. Aceste rezultate ale unor asemenea diferențe de neevitat sunt lăsate să fie rezolvate de individ în sistemul reglator al pieței. Implicațiile pot fi radical inechitabile: chiar la nivelul observabil unde se exprimă alegerea parentală, combinând libera înscriere cu politicile de raționalizare a locurilor școlare, într-o cultură individualistă și anticomunitară, familiile sărace (sau cu mai puțin noroc, în termenii adoptați de criteriile de selecție a elevilor) sunt în mod necesar lipsite de succes în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
consideră proprietarul școlii. 2. Modelul profesoral este caracterizat prin investirea de putere și responsabilitate profesorilor, în managementul școlii. Totuși, gradul de descentralizare ca și de autonomie este intermediar. Principalul organism decizional este consiliul profesoral, directorul fiind reprezentantul acestuia. 3. Modelul parental pleacă de la premisa că familia este prima și principala responsabilă pentru educația copiilor, de aceea, crezând în spiritul de inițiativă, o investește cu responsabilitate în a administra problemele școlii. Gradul de autonomie, cel puțin aparentă, este ridicat într-un context
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Școala deposedează familia de puterea de a decide asupra viitorului copilului; orientarea școlară se dovedește astfel o atribuire socială iar decizia pe care o iau părinții și profesorii este supradeterminată social. * Procedând la evaluarea activității copilului școala evaluează implicit activitatea parentală. Evaluările școlare contribuie la clasarea elevului față de profesori și colegi, și declanșează procese similare la părinți. În ceea ce privește presiunile și influențele familiei și comunității asupra școlii, ele se exercită diferit, în funcție de variabile cum sunt nivelul școlar (primar, gimnazial, liceal), structura populației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și A.Salomon (apud E. Stănciulescu, 1997 175) identifică patru tipuri de școală: școala ierarhică, autoritară, care oferă posibilități minimale de cooperare (colaborarea este acceptată atâta timp cât familia reprezintă un mijloc de realizare și întărire a obiectivelor educaționale, iar orice intervenție parentală în procesul de instrucție este exclusă); la polul opus, școala participativă consideră părintele și elevul ca resurse importante în procesul educativ; școala comunitară care apelează și la resursele comunității; școala autonomă, exclude orice intervenție exterioară dar valorifică potențialul participativ al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și organizații din comunitate încearcă să creeze programe și practici proprii. Un program de conexiune școală-familie-comunitate este acum văzut ca făcând parte din organizarea școlară care ar putea conduce la stimularea studiului și a succesului învățării. 3.4.1. Implicarea parentală Joice Epstein 24 (1996, 2002, 2005) a realizat un sumar selectiv al studiilor și politicilor parteneriale școală-familie-comunitate pentru a ilustra schimbările petrecute în acest domeniu. Potrivit acestuia, istoria a început în anii `70 cu studii nesistematice asupra implicării părinților. Perspectiva
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
părinții trebuie să le joace și măsura în care școlile pot compensa "deficitul economic și social, prin programe de tipul masă gratuită/sau "subvenționată" pentru toți copiii. În anii `80 și `90 studiile au început să clarifice termenul de "implicare parentală" recunoscând "responsabilitățile împărțite" între școală și familie în privința educației copiilor, ceea ce a condus la crearea de programe de informare și implicare a tuturor familiilor. În consecință, "implicarea parentală este considerată ca fiind participarea activă și continuă a părintelui/părinților/tutorelui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
anii `80 și `90 studiile au început să clarifice termenul de "implicare parentală" recunoscând "responsabilitățile împărțite" între școală și familie în privința educației copiilor, ceea ce a condus la crearea de programe de informare și implicare a tuturor familiilor. În consecință, "implicarea parentală este considerată ca fiind participarea activă și continuă a părintelui/părinților/tutorelui în educația copiilor" (1996211). Spre sfârșitul anilor `90 majoritatea experților au căzut de acord asupra faptului că implicarea parentală reprezintă o verigă importantă pentru creșterea calității educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și implicare a tuturor familiilor. În consecință, "implicarea parentală este considerată ca fiind participarea activă și continuă a părintelui/părinților/tutorelui în educația copiilor" (1996211). Spre sfârșitul anilor `90 majoritatea experților au căzut de acord asupra faptului că implicarea parentală reprezintă o verigă importantă pentru creșterea calității educației și a rezultatelor academice ale elevilor, precum și în asigurarea unui mediu educațional coerent și mai sigur. Pentru mulți ani, echipa de cercetători condusă de J. Epstein a inițiat studii pentru a identifica
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rezultatele academice slabe. Există însă indicii care demonstrează că aceasta se datorează faptului că educatorii apelează la mai multe surse, inclusiv la părinți, pentru a obține un ajutor în plus în cazurile dificile. Pentru a determina consecințele complexe ale implicării parentale, și mai ales schimbările semnificative în performanțele elevilor, sunt necesare studii longitudinale și un context foarte bine controlat, ceea ce este greu de realizat. 3.4.2. Parteneriatul comunitar pentru educație Cert este faptul că școlile au nevoie, în noile condiții
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cercetător la Universitatea din Stanford (apud. Ellis, D., Hughes, K., 2002 32), a identificat cinci componente ale programelor eficiente de servicii integrate și legate de școală 1. Co-localizarea unui larg evantai de servicii și alte activități destinate copiilor, inclusiv educație parentală, în agenții publice și private, amplasate în sau lângă școală. 2. O schimbare substanțială a sistemului de oferire a serviciilor astfel încât să producă schimb de informații între furnizorii de servicii, să implice parteneri multipli în managementul cazurilor etc. 3. Restructurarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profesorii pot avea inițiativa programelor, întâlniri cu personalul din agenții, se bucură de feed-back continuu, profită de aceste activități pentru a-și ameliora propriile practici educative 4. Un comitet al părinților care să primească spre soluționare un număr de nevoi parentale și care să-și extindă atribuțiile până la a-i sprijini pe părinți ca parteneri autentici. Parteneriatele autentice înțeleg că această relație este un proces în dublu sens, în care școlile răspund nevoilor parentale și familiale cu activități recreative, sociale și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
primească spre soluționare un număr de nevoi parentale și care să-și extindă atribuțiile până la a-i sprijini pe părinți ca parteneri autentici. Parteneriatele autentice înțeleg că această relație este un proces în dublu sens, în care școlile răspund nevoilor parentale și familiale cu activități recreative, sociale și educative iar părinții furnizează școlii informații despre nevoile copiilor lor. 5. Implicare și furnizarea de servicii prin organizații de tineret ce se pot adresa în numele adolescenților mai degrabă decât să eticheteze nevoile lor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conștiința și observarea eticii fiind o condiție prealabilă. Suportul material devine real doar când e susținut si de cel moral. 3.4.3. Beneficii și obstacole ale parteneriatului școală-familie-comunitate În cei aproape o jumătate de secol de cercetări asupra implicării parentale, cercetătorii au evidențiat faptul că implicarea părinților și a comunității are efecte pozitive asupra elevilor, în special în privința * anumitor cunoștințe sau abilități pe domenii ca limba maternă, științe sociale, geografie, istorie * temelor pentru acasă * atitudinilor față de școală prezență la ore
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]