1,373 matches
-
se coboară o diaclază până în prima sala. De aici, pe Galeria Robilor, săpată cu perforatorul și dinamită se pătrunde în tavanul sălii finale la minus 45 m. Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remercă câteva zone cu cristale și scurgeri parietale. Nu au fost făcute studii speciale dar au fost identificate exemplare de Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Intrarea în aven a fost blocată.
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E necesară o lanternă și încălțăminte adecvată. Au fost identificate două specii de lilieci
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și frumos ornată. Galeriile duble, cu secțiune în formă de "8" sunt des întâlnite în această peșteră. Ele sunt practic o singură galerie care prezintă în secțiune verticală o puternică strangulare
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
diferite forme: săli, târâșuri, diaclaze înguste. în podeaua galeriei se deschid pe rând patru puțuri de 8-10 m, care se termină cu săli mici în care băltește apa. Din Sala Albă, se poate urca într-un sector împodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capătul Galeriei Lacului, cândva în legătură cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani și pământ pe o distanță de cel mult 10 m. În prezent peștera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
un traseu ocolit îi scoate la lumină. Să revenim la explorare. Se trece sifonul, sau ce a mai rămas din el și se cațără în Galeria Cehilor. Zona e foarte frumos împodobită cu coralite" , clusterite precum și clasicele stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, cristale și draperii. Ludușan trece cu o barcă de cauciuc lacul dar continuarea posibilă e la 15 m înălțime pe o verticală plină de nămol. Direct din barcă, fără asigurare reușește să învingă verticala ce de atunci a rămas echipată
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
traversare pe peretele din dreapta. După trecerea unui prag se ajunge pe malul Lacului Lung care va fi trecut cu barca. În capătul opus se cațără un perete de 25 m. Urmează un coridor în pantă plin cu gururi și scurgeri parietale de montmilch . care dă acces printr-o săritoare de 8 m în Sala Catrastrofei. Sala de 30 m diametru are podeaua în pantă accentuată. În partea de jos sala continuă cu un puț adânc de 30 m, în trepte care
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
pătrund într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și explorează în mai multe ture Sala de Mese, Galeria Jenel Cindrea, Galeria Cehilor, marele lac Minunea Mununii... Zona e foarte frumos împodobita cu coralite , clusterite precum și clasicele stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, cristale și draperi. Dincolo de lac este descoperită galeria Roru Ludușan cu Sala Lacului cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
capătul galeriei "V". După câțiva metri se sjunge sub hornul de 10 m care odată urcat da acces într-o galerie largă, puternic ascendentă, plină cu bolovăni imenși. Galeria se transformă în Sala de Mese, orizontală, plină cu numeroase scurgeri parietale, stalctite, stalacmite, gururi...Totul e de o culoare roșu-maroniu depresantă. Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m. Se poate înainta pe podeaua întreruptă pe alocuri de gururi de un alb ireal
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
buza Băilor de Nămol. E locul în care podeaua galeriei s-a prăbușit formând un puț larg de 14 m în fundul căruia e cantonat un lac. Nivelul lui e variabil, davadă stă nămolul proaspăt lăsat pe pereți și pe scurgerile parietale. Continuarea e la același nivel în peretele opus. Se ajunge acolo traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
sunt acoperiți cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai închis pe fond galben formate de cristalizări influențate de apă de condens de pe perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
bolovanii podelei se coboară un șir de puțuri strâmte până la -86 m unde o galerie scurtă și ușor descendentă se închide într-o fisură impenetrabila. Un izvor temporar curge pe ultimii metri unde apar și câteva speleoteme firave: stalactite, scurgeri parietale, mici gururi și scurgeri de montmilch. Mai multe legende au fost culese încă înainte de explorare. În una se povestește pățania unui câine ciobănesc care a alunecat în aven. Stăpânul renunța la el dar după câteva zile, câinele este găsit de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape orizontală, cu desfășurare meandrată, în tavanul căreia se înscriu numeroase cupole de coroziune iar în podea se dezvoltă o succesiune de gururi adânci, pline cu apă stagnantă în perioadele de secetă sau
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
cutia craniană. Aceasta este împărțită din punct de vedere topografic în două porțiuni: "bolta craniană" care corespunde calvariei și "baza craniului". Calota craniană este formată anterior de scuama osului frontal, posterior, de scuama occipitalului, iar în părțile laterale de oasele parietale și scuama oaselor temporale. Oasele bolții craniene sunt oase late. Baza craniului este formată dinainte de partea orizontală a frontalului și etmoid, după care urmează sfenoidul. Oasele bazei craniului s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietala. Multe decenii pierdută, niciodată prelucrata în mod științific, aceasta "documentație" a fost recuperată parțial de Zsuzsanna Heitel care, pe baza unei minuțioase analize a detaliilor constructive și artistice, a avansat ipoteza că biserică de la Pâncota are analogii perfecte în arhitectură
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul "„Cântarea Țării de Sus”", realizat de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea. Mozaicul are o suprafață de 14,12x31,50 metri, este realizat din piatră și marmură pe un
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă pe noua listă
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
se află pe un soclu de beton placat cu piatră, cu înălțimea de 1,17 metri, lungimea de 3,54 metri și lățimea de 0,75 metri. Pe fațada principală a clădirii liceului, în partea stângă, se află un mozaic parietal, dezvelit în anul 1966 și realizat de artistul C. Demetrescu. Lucrarea are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]