2,639 matches
-
vox populi, aparținându-le celor ce nu fac parte din fruntea ierarhiei sociale, dar care sunt numeroși și cărora, din această pricină, le și era destinat acest tip de literatură. Suferind, ca în orice epocă istorică, de maladia realismului, și parodia antică va "oglindi" moravurile și înclinațiile caracterologice ale castelor sociale inferioare. Ia astfel naștere un tip specific de parodie, mai puțin discutată, pe care unii cercetători o numesc parodia moravurilor unei societăți. Așa de pildă, în romanul Satyricon al lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din această pricină, le și era destinat acest tip de literatură. Suferind, ca în orice epocă istorică, de maladia realismului, și parodia antică va "oglindi" moravurile și înclinațiile caracterologice ale castelor sociale inferioare. Ia astfel naștere un tip specific de parodie, mai puțin discutată, pe care unii cercetători o numesc parodia moravurilor unei societăți. Așa de pildă, în romanul Satyricon al lui Petronius, centrul spațial de greutate, locul unde se întâmplă totul nu mai este Roma, ci, la un moment dat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ci, la un moment dat al narației, un oraș provincial, Crotona, prefigurând "metropola", spațiu-nucleu al romanului modern, în care sunt vizibile multe din tarele societății ateniene. Asupra acestei idei vom reveni însă la momentul potrivit. Menționăm totuși că formula de parodie neliterară uzitată în asemenea cazuri nu ni se pare cea mai potrivită, cel puțin în lumina unor studii precum Palimpsestes al lui G. Genette, care consideră că nu poate exista parodie în lipsa unui model literar precis și ușor recognoscibil, fie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
însă la momentul potrivit. Menționăm totuși că formula de parodie neliterară uzitată în asemenea cazuri nu ni se pare cea mai potrivită, cel puțin în lumina unor studii precum Palimpsestes al lui G. Genette, care consideră că nu poate exista parodie în lipsa unui model literar precis și ușor recognoscibil, fie el un text anume sau un întreg corpus de texte (de pildă, texte subsumate aceluiași gen sau aceleiași tematici, precum epopeea sau romanul pastoral). Oricum, nici mediile erudite în care își
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca atare. Încercând să nu cădem în aceeași capcană, ne raliem observației făcute de Linda Hutcheon în studiul său încă netradus la noi, A Theory of parody. The teachings of twentieh-century art forms (Methuen, 1984): Nu există definiții transistorice ale parodiei. Vasta literatură de specialitate pe parodie din diferite epoci și spații clarifică faptul că înțelesul ei se schimbă. Arta secolului douăzeci demonstrează că am evoluat mult de la cel mai primitiv sens al parodiei, înțeleasă ca poem narativ de lungime medie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în aceeași capcană, ne raliem observației făcute de Linda Hutcheon în studiul său încă netradus la noi, A Theory of parody. The teachings of twentieh-century art forms (Methuen, 1984): Nu există definiții transistorice ale parodiei. Vasta literatură de specialitate pe parodie din diferite epoci și spații clarifică faptul că înțelesul ei se schimbă. Arta secolului douăzeci demonstrează că am evoluat mult de la cel mai primitiv sens al parodiei, înțeleasă ca poem narativ de lungime medie, care folosește metrul epic și stilul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Methuen, 1984): Nu există definiții transistorice ale parodiei. Vasta literatură de specialitate pe parodie din diferite epoci și spații clarifică faptul că înțelesul ei se schimbă. Arta secolului douăzeci demonstrează că am evoluat mult de la cel mai primitiv sens al parodiei, înțeleasă ca poem narativ de lungime medie, care folosește metrul epic și stilul nobil, dar cu un subiect vulgar"72 (trad.n). O justă definiție a parodiei trebuie să țină deci seama atât de specificațiile etimologice, cât și de contextul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
secolului douăzeci demonstrează că am evoluat mult de la cel mai primitiv sens al parodiei, înțeleasă ca poem narativ de lungime medie, care folosește metrul epic și stilul nobil, dar cu un subiect vulgar"72 (trad.n). O justă definiție a parodiei trebuie să țină deci seama atât de specificațiile etimologice, cât și de contextul istoric ce include sau chiar contribuie la elaborarea fiecărui text în parte: uniformizarea poate genera, cum vom vedea urmărind firul exemplelor, erori grave. Menționăm aici două tipuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
uniformizarea poate genera, cum vom vedea urmărind firul exemplelor, erori grave. Menționăm aici două tipuri de dicționare, cele explicative și cele de strictă specialitate (de termeni literari), remarcând faptul că ambele "oglindesc" într-o măsură destul de mare primele considerații despre parodie pe care le regăsim în tratatul lui Aristotel, Poetica. Dicționarul Explicativ al Limbii Române se mulțumește să constate că parodia înseamnă "1. creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele literare ale altei opere literare sau ale unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cele de strictă specialitate (de termeni literari), remarcând faptul că ambele "oglindesc" într-o măsură destul de mare primele considerații despre parodie pe care le regăsim în tratatul lui Aristotel, Poetica. Dicționarul Explicativ al Limbii Române se mulțumește să constate că parodia înseamnă "1. creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele literare ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic; 2. imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de densitate, neoferindu-i termenului decât două rânduri, primul tributar paradigmei parodice cultivate îndeosebi de teatrul francez clasic, iar cel de-al doilea făcând simpliste mențiuni lingvistice: "1. imitație burlescă a unei opere literare sau artistice; 2. imitație grosolană: o parodie de proces"76. Într-un Dicționar de termeni literari cum este cel propus de Academia de Științe, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" regăsim trimiterea la etimologia termenului, care ar proveni, la noi, din limba franceză (fr. parodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limba franceză (fr. parodie), dar nici acesta nu merge cu explicațiile până la sursă, nu menționează termenul care a luat naștere în limba greacă și apoi a intrat în limba latină. În mod cu totul restrictiv, se insistă pe ideea că parodia ar fi terenul predilect de desfășurare a satirei/ burlescului/ comicului: "P. desemnează o imitație satirică a unei opere serioase, îndeobște cunoscută publicului, ale cărei subiect și procedee de expresie sunt transpuse la modul burlesc. Ea nu este o simplă pastișă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pastișă, mai mult sau mai puțin involuntară, ci o mimare a originalului, cu intenția expresă de a-i sublinia comic trăsăturile caracteristice. Astfel privită, P. ar echivala cu un act critic"77. Dicționarul amintit nu intuia existența acelei forme de parodie serioasă, propusă în poeticile occidentale actuale, sau de transpunere, formă de hipertextualitate de o importanță considerabilă pentru postmoderni, în raport cu parodia canonică: ea se bazează pe două operații preluare și transformare (ambele necesare, altfel am avea de a face cu un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trăsăturile caracteristice. Astfel privită, P. ar echivala cu un act critic"77. Dicționarul amintit nu intuia existența acelei forme de parodie serioasă, propusă în poeticile occidentale actuale, sau de transpunere, formă de hipertextualitate de o importanță considerabilă pentru postmoderni, în raport cu parodia canonică: ea se bazează pe două operații preluare și transformare (ambele necesare, altfel am avea de a face cu un plagiat) vizibile în cazul unor autori ca Michel Tournier sau José Saramago. În contrapartidă, trebuie adusă în discuție aici contribuția
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
operații preluare și transformare (ambele necesare, altfel am avea de a face cu un plagiat) vizibile în cazul unor autori ca Michel Tournier sau José Saramago. În contrapartidă, trebuie adusă în discuție aici contribuția lui Genette, care vorbește despre dezvoltarea parodiei în două regimuri, regimul ludic și regimul serios, fiecare dispunând de propriile criterii în calitatea lor de practici hipertextuale: "una [...] vizează un fel de simplu amuzament sau exercițiu distractiv, lipsit de orice intenție agresivă sau de batjocură: este ceea ce aș
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aș numi regimul ludic al hipertextului; dar mai există una, pe care tocmai am evocat-o aluziv, citând, de pildă, Doctor Faustus al lui Thomas Mann: este chiar ceea ce trebuie să botez, în lipsa unui termen mai tehnic, regimul serios al parodiei"78 (trad.n.). Mai aproape de momentul actual, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului reține doar sensul dat de Mihail Bahtin, acela de "utilizare cu funcție inversată a unor elemente verbale marcate de contextele lor de întrebuințare anterioare"79. În critica
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la Marian Popa, în Comicologia: "Paraodos (para + odos, contra-cântec) indică la început o intrare laterală pentru cor și orchestră; același nume este dat acelei părți din piesă în care corul intră în scenă pentru a-și recita ritmurile anapestice. Apoi, parodia denumește o imitație comică a unei opere serioase și de notorietate, căreia i se vizează subiectul sau procedeele de expresie (s.n.)"80. Aceasta intră în dialog cu încercarea de definire etimologică propusă, mai târziu, de Mircea Doru Lesovici: "Parodia (gr.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Apoi, parodia denumește o imitație comică a unei opere serioase și de notorietate, căreia i se vizează subiectul sau procedeele de expresie (s.n.)"80. Aceasta intră în dialog cu încercarea de definire etimologică propusă, mai târziu, de Mircea Doru Lesovici: "Parodia (gr. parodia £ para "alături" și ode "odă") e, în linii mari, imitația unui text literar care urmărește un efect umoristic, de obicei prin accentuarea și îngroșarea trăsăturilor caracteristice ale originalului"81, dar și în congruență cu decriptările pe care le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
denumește o imitație comică a unei opere serioase și de notorietate, căreia i se vizează subiectul sau procedeele de expresie (s.n.)"80. Aceasta intră în dialog cu încercarea de definire etimologică propusă, mai târziu, de Mircea Doru Lesovici: "Parodia (gr. parodia £ para "alături" și ode "odă") e, în linii mari, imitația unui text literar care urmărește un efect umoristic, de obicei prin accentuarea și îngroșarea trăsăturilor caracteristice ale originalului"81, dar și în congruență cu decriptările pe care le întâlnim în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apropiere limpede de modelul selectat, dar și cea de distanțare critică sau persiflare, în anumite cazuri. În plus, alăturarea acestui prefix numelui desemnând ceea ce se înscrie în înălțătoarea sferă a odei trădează intenția de coborâre, de demitizare a subiectului specifică parodiei. De fapt, evoluția pe care au cunoscut-o sensurile termenului grecesc propriu-zis se suprapune fenomenului literar în sine. Astfel, prima apariție atestată a termenului parwdia ("parodia") se producea în capitolul al doilea al Poeticii lui Aristotel; cu semnificația impusă aici
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în înălțătoarea sferă a odei trădează intenția de coborâre, de demitizare a subiectului specifică parodiei. De fapt, evoluția pe care au cunoscut-o sensurile termenului grecesc propriu-zis se suprapune fenomenului literar în sine. Astfel, prima apariție atestată a termenului parwdia ("parodia") se producea în capitolul al doilea al Poeticii lui Aristotel; cu semnificația impusă aici relaționează majoritatea ocurențelor sale ulterioare. Sensurile reținute de Aristotel și dezvoltate mai târziu de Athenaeus din Naucratis (170-230 e.n.) în Deipnosophistae leagă parodia în primul rând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a termenului parwdia ("parodia") se producea în capitolul al doilea al Poeticii lui Aristotel; cu semnificația impusă aici relaționează majoritatea ocurențelor sale ulterioare. Sensurile reținute de Aristotel și dezvoltate mai târziu de Athenaeus din Naucratis (170-230 e.n.) în Deipnosophistae leagă parodia în primul rând de formele orale ale literaturii, mai mult chiar de prezența persoanelor care exercitau funcția de recitatori ai textului propriu-zis. În Poetica sunt explicite referințele la "acele părți ale tragediei ce trebuie ținute drept elementele sale constitutive", printre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la "acele părți ale tragediei ce trebuie ținute drept elementele sale constitutive", printre care se numără "cântul corului, la rândul lui împărțit în parodos și stasimon. Din intervențiile corului, parodos e prima manifestare a corului întreg"82. Un predecesor al parodiei ar fi așadar parwdoz ("parodos" cu pluralul "parodoi"), desemnând intrarea laterală în vechiul teatru antic, prin care își făcea apariția de obicei corul specific pieselor dramatice. Asupra acestor detalii, o lumină edificatoare vine din zona celor două studii de care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
așadar parwdoz ("parodos" cu pluralul "parodoi"), desemnând intrarea laterală în vechiul teatru antic, prin care își făcea apariția de obicei corul specific pieselor dramatice. Asupra acestor detalii, o lumină edificatoare vine din zona celor două studii de care majoritatea teoreticienilor parodiei se folosesc în zilele noastre. Este vorba despre intervențiile lui Fred W. Householder 83, un lingvist preocupat de chestiuni de etimologie, și F.J. Lelièvre84, care prezintă fenomenul în diacronie, legând aspectul etimologic de producția ulterioară de opere literare. Ambii cercetători
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care o dădeau recitării până atunci constrânsă să rămână solemnă"87. Chestiunea existenței și a rolului jucat de parodoi în producerea parodiilor literare propriu-zise rămâne însă incertă. Unii cercetători îi consideră simpli amatori care improvizau pornind de la anumite versuri homerice,și acestea stăpânite "din auzite", și care pregăteau, implicit, terenul pentru rapsozii profesioniști; alții le reproșează inducerea unui sens peiorativ ideii de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]