43,651 matches
-
județului iar directoare a fost numită Ecaterina Stanciovici care a condus până în anul 1881-1882. Abia în 1905 apar 3 școli noi: una profesională,una de băieți, și una catolică, iar în 19151916 în Gorj nu mai existau decât 2 școli particulare: una pentru fete și alta pentru băieți care pe durata ocupației străine 1916-1918 nu au funcționat. Învățământul secundar și îndeosebi cel gimnazial din Târgu jiu a reușit să depășească toate obstacolele și greutățile oricărui început și a desfășurat o frumoasă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
toate cele necesare pentru dormit.Școala s-a deschis într-o casă boiereasca apoi s-a extins cu noi secții: lăcătușerie, sculptură, ceramică și s-a introdus spre studiu Limba Franceză. Absolvenții școlii deveneau în cea mai mare parte meseriași particulari recunoscuți pentru măiestria și profesionalismul lor, alții se angajau în fabrici și uzine, muncitori. Altă scoală cu caracter practic care a funcționat în Gorj, a fost școala de cântăreți bisericești, înființată în 1895, din inițiativa poporului care se întreținea din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Vidin, că fiul lui Magheru era căpitan de cavalerie și că în primăvara lui 1854 va începe revoluția. În 1857, unionistul C. Săvoiu care reprezenta gruparea liberală, a fost ales deputat de Gorj și a avut intiativa înființării unei școli particulare de fete, donând locul și construind localul de școală. Construcția acestei școli a constituit pentru C. Săvoiu una dintre cele mai mari realizări alături de activitatea de dascăl și politician. Această școală constituie astăzi în peisajul învățământului gorjean o școală de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pe care le-a obținut în urma acestori serbări organizate în diferite sate, se urmărea formarea unei biblioteci în satul respectiv și îmbogățirea acesteia cu mai multe cărți. III. Altă figură care a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului public și particular din Târgu Jiu la sfârșitul secolului al XIX și începutul secolului XX este cea a profesorului Ștefan Bobancu care s-a născut la 13 octombrie 1855 la Scheii Brașovului acolo a făcut primii pași spre deslușirea tainelor scrisului și cititului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
decenii. Bobancu a pus bazele gimnaziului care din 1897 s a numit gimnaziul “Tudor Vladimirescu”. Aici a predat ca profesor limba romana, limba franceză, limba germană, istoria, geografia, gimnastica și desenul. Ca profesor de istorie a predat și în școli particulare din Târgu Jiu. A predat și la Scoala de ceramică și la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a predat și în școli particulare din Târgu Jiu. A predat și la Scoala de ceramică și la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea” din Târgu Jiu care a purtat numele de “Institutul Ștefan Bobancu”. A contribuit la punerea bazelor bibliotecilor școlare de la școlile primare din Cărbunești și Pojogeni dar și la formarea muzeului gorjean prin colecția istorică adunată
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
politici școlare, a concretizării formelor de învățământ organizatorice și cuprinderea acestora în legi, regulamente și instrucțiuni a fost rezultatul gândirii cadrelor didactice în primul rând la care au contribuit și alte forțe, alte personalități sau alte instituții de stat sau particulare. Inițiativa și puterea acestora s-a materializat mai întâi în legea învățământului care a suferit diferite schimbări dar care a avut același scop de ridicare a gradului de cultură și civilizație a poporului român prin eliminarea treptată a analfabetismului. În
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
care peste 90 % din efectivul național de oi exploatat pentru pielicele se găsește în această parte a țării. În prezent, efectivul cel mai valoros de rasă Karakul de Botoșani se află la SCPCOC Popăuți din jud. Botoșani și la crescătorii particulari din satele limitrofe acesteia. Efectuându-se o analiză genetică pentru perioada 1951 - 1986 asupra populației de Karakul negru și brumăriu, s-a constatat că rasa era constituită, din punct de vedere genetic, astfel: în anul 1951, din fondul total de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de plafonare a drepturilor consta în limitarea drepturilor de a instala fierăstraie individuale (Stahl, 1998, vol. II, p. 188). Aceste fierăstraie reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
diferită dacă nu ar fi existat această lipsă. 4.6. După disoluția nivelului confederal După disoluția nivelului confederal, obștile și au continuat existența sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Codul Comercial și în Codul Civil. Nu avem o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare din dreptul comercial. Conform art. 1 din Codul Comercial care prevede că vom aplica contractului de vânzare — cumpărare comercială regulile din articolele 1294 — 1404 referitoare la contractul de vânzare cumpărare existente în Codul Civil. DefiniŃia contractului de vânzare — cumpărare poate
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
de paragină, neglijență edilitară și haos urbanistic. [...] Progresul, cât este, se vede, dar mi se pare încă timid și, mai ales, dezorganizat. Neonul colorat și strălucitor nu ascunde eficient zidurile cenușii, murdare și coșcovite ale majorității clădirilor, blocurilor și caselor particulare, tencuiala peticită, igrasia canceroasă a fațadelor, lipsa de logică edilitară a orașului" (p. 90). Oricine poate recunoaște în descrierea exemplară a lui Petre Rado spoiala care ne înconjoară și ne trimite direct la zicala cu gardul vopsit și leopardul aferent
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Alex. Ștefănescu La Mangalia s-a înfințat în 1991 primul târg de carte particular din Europa de Est (intitulat Târgul Estival de Carte de la Mangalia). Inițiatorul și proprietarul Târgului a fost - și a rămas până în ziua de azi - talentatul poet Gheorghe Todor, admirator al lui Nichita Stănescu și al tuturor scriitorilor mari pe care îi are
România citește by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9440_a_10765]
-
de a face din carambolurile vieții normalități care se cer împărtășite și pentru care se așteaptă, întotdeauna, un ajutor. Dacă el mai vine sau nu, prea puțin contează. Comedia s-a născut deja, din bruscarea regulilor unor societăți, în viața particulară, destul de rezervată, totuși. Acești oameni, care-și încheie mesajele cu respect și considerație, găsesc, în a-și scoate viețile la stradă, o plăcere fără rezerve. Sînt niște clovni, antrenați pentru mascaradă. Și noi, care știm, vorba lui Fowles, că entuziasmul
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
care i-a stimulat în drumul lor artistic. Sunt adunate aici numai lucrări care i-au trecut prin galerie, sute de tablouri care au fost aduse în expoziție din cele mai diferite, din cele mai valoroase și mai îndepărtate colecții particulare și de stat răspândite prin lume, pe marile meridiane actale ale culturii, ale artei. Am aflat, spre exemplu, cu acest prilej, că una dintre lucrările expuse aparține pinacotecii unui vestit canal japonez de televiziune. Sic. Și tot la Muzeul Orsay
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
curtea lui Rudolf al II-lea. Privită, însă, în stricta sa logică interioară, vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun, și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
particular. Întregul univers imagistic este, astfel, o demonstrație privind natura convențională a informației vizuale, dar și o denunțare a instabilității și a iluziei percepțiilor. Portretele, sume de imagini reductibile, restituie individul regnului, elementul categoriei și devin noțiuni care transcend cadrul particular al formelor, fie ele vegetale, animale sau minerale. Imaginarul arcimboldesc ajunge, în felul acesta, o friză de concepte plastice, mărturie a unei vocații integratoare, dar și o formă de a sancționa labilitatea privirii. Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi, este
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
izvorăște dureros și dramatic din propria biografie, dar se instalează durabil ca valoare în ficțiune și în regimul autenticității. Se poate cu ușurință remarca faptul că e vorba de o literatură directă în contestație și protest, bazată pe un tip particular de reacție la existență. Viața lui Paul Goma a fost constrânsă de împrejurări să intre în zona politicului. O astfel de literatură, alimentată din inepuizabilele resurse autobiografice, venea în întâmpinarea așteptării cititorului actual. Dar, pentru a-i judeca valoarea, nu
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
al acestor ființe condamnate să trăiască asemeni generațiilor spontanee cîteva clipe într-un univers ostil, incomprehensibil. Neliniștitor este tocmai acest colateral uman al androizilor, diferențiat de la unul la celălalt în ceea ce am putea numi un rudiment de personalitate, o sensibilitate particulară, o nevoie de a recupera o memorie absentă. Asemeni lui Frankenstein, creat din rezidurile corporale ale unor defectori ai umanității, și androizii tind către umanitate, o tatonează, o caută și în lipsă de altceva o simulează. Mutilată ab inițio, creația
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
scrie pe hainele dvs "Președinte în concediu, nu deranjați". Și chiar dacă ar scrie, n-ar fi cazul. Dacă vreți să vi se respecte intimitatea, nu vă mai plimbați printre alegători cînd sînteți în concediu, ca și cum ați fi o simplă persoană particulară. Stați retras undeva și atunci "nesimțiții" nu se vor mai putea ține după dvs. Încetați să mai faceți pe anonimul care iese pe stradă sau pe faleză, ca și cum ați fi redevenit un oarecare Traian Băsescu. Sînteți președintele României și la
Când nu sânt nesimțiți ziariștii, dle președinte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9555_a_10880]
-
ei Sam, evident rolul acestuia este generic. "Să faci ceea ce este drept pentru că este drept" sună sfatul matern și mă întreb cîte lucruri rămîn suspendate cu această afirmație care nu caută justificare nici în regulamentul militar, nici într-o filozofie particulară. Ce-ar mai fi de adăugat aici? Unul din argumentele mai subtile ale filmului, este că acest război n-ar fi trebuit să aibă niciodată loc. Kuribayashi rememorează anii de ucenicie ca ofițer la o școală americană, cadoul primit la
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic. Aceste mutații importante, care vizează deopotrivă oferta și consumul pe piața de artă, au în spațiul cultural românesc o semnificație particulară. De dată relativ recentă ca fenomen mai larg, cu toate că încercări notorii au avut loc și în deceniile 8 - 9, manifestările neconvenționale dezvăluie anumite caracteristici ale vieții colective ce depășesc stricta semnificație artistică. Forme ale deschiderii, limbaje fără coloratură etnică și
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]