11,301 matches
-
Există, în acest ingenios studiu dedicat antiutopiei, destule oaze de relaxare exersate întâi în publicistică, formulări memorabile amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele descriptive ale lui Crețu fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat în chip inocent. Întrevăd, însă, în această înclinație - unii ar numi-o
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
adică să introduc paranteze, subsoluri sau adaosuri, care să arate atitudinea mea de astăzi față de evenimente, situații, personaje din trecut". Ar fi lăsat textul "așa cum l-am consemnat", dar, atît de precaut, "cu mici retușuri, pentru că am mai omis unele pasaje". Deci, pentru început, o "fidelitate" filtrată. Participant la o dezbatere la ProTV inițiată de Nicolae Manolescu, pe marginea jurnalului lui Goma, criticul clujean "simte nevoia" unei "explicații", care sună însă bizar, defetist: M-am înduplecat, în pofida faptului că aveam dinainte
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
devin chei de interpretare ale capitolelor, modalități de schimbare a cadrului cinematografic. Autori complet obscuri de pornografie când mai groasă, când mai aluzivă, ca Louis Protat sau Monselet concurează cu nume grele, ca Diderot și La Fontaine, dar ilustrate în pasaje - o spune chiar autorul studiului - la fel de greu identificabile. Deși cu aparența unui liniar exercițiu de bibliografie, demersul e îndeajuns de complex și de complicat pentru a merita câteva glose. Să ne gândim numai la faptul că acest semianonim Louis Protat
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
care reunește proximitatea și distanța, legătura și ruptura, definitivul și provizoriul, echivocul și claritatea. Deschizînd ultima sa carte, intitulată Scena supravegheată - apărută, în această toamnă, aproape concomitent, în traducere română și maghiară - găsim aceeași formulă, chiar la început, într-un pasaj autoscopic. Aici, pentru prima oară, Banu pare să o investească cu o valoare emblematică pentru întregul său parcurs creator: "Oare ce sunt eu, dacă nu un scriitor neîmplinit și un teoretician incomplet? Mă aflu în indeterminabilul acestui interstițiu (dans le
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
de mai multe ori doar ca sursă de exemple comice, trezind chiar neîncrederea auditoriului în fața unor stîngăcii prea mari. Anul trecut (în 2006), cartea a fost republicată la Editura Polirom (de același traducător): din fericire, cu o rescriere drastică a pasajelor, cu eliminarea a sute de greșeli evidente. Compararea celor două ediții are în continuare rolul de util exercițiu didactic. Multe pasaje stîngace și chiar de neînțeles în prima versiune a traducerii au fost reformulate. De exemplu, fraza "Din cuvintele celor
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
în 2006), cartea a fost republicată la Editura Polirom (de același traducător): din fericire, cu o rescriere drastică a pasajelor, cu eliminarea a sute de greșeli evidente. Compararea celor două ediții are în continuare rolul de util exercițiu didactic. Multe pasaje stîngace și chiar de neînțeles în prima versiune a traducerii au fost reformulate. De exemplu, fraza "Din cuvintele celor doi conducători științifici, care garantează asupra calității (sau asupra defectelor) lucrării scrise, și din capacitatea pe care candidatul o arată în
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
și big-band, Florian Lungu surprindea caracterul sintetic al acestui opus "demn de a figura printre cele mai reușite pe plan mondial, în care sesizăm faptul că autorul nu a amestecat haotic genurile implicate în discurs, ci a utilizat deopotrivă juxtapunerea pasajelor simfonice cu cele jazzistice și doar pe alocuri îngemănarea celor două genuri, practicând un raport variabil, în funcție de context, între proporțiile "jazz" și "simfonic". Așa era Oschanitzky: devorator de stiluri, tehnici, idei muzicale pe care le topea, forja, polisa în creuzetul
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
autorul învinuit. Nu se spune - și poate că nu se știe - că un autor responsabil, scrupulos cu cititorii săi chiar trebuie să-și modifice textul atunci cînd îl publică peste 10, 15, 20 de ani: actualizînd bibliografia, omițînd și adăugînd pasaje, rescriind eventual totul, într-un nou context cognitiv. E dreptul său de autor viu, ba chiar datoria sa de cercetător și gînditor (dimpotrivă, nici un editor nu-i mai poate schimba textul în postumitate). La fel de stranie e descrierea presupusului plagiat - acuzația
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
care îl introduce; plagiatul, într-un asemenea caz, ar putea consta doar în copierea unor note introductive scrise de alți editori, ceea ce nu se întîmplă în situația dată. În acest caz, plagiatul este o imposibilitate logică; compararea doctă a unor pasaje și tonul apodictic îi pot însă produce unui cititor nefamiliarizat cu ideea de ediție critică impresia de argumentare obiectivă, bazată pe fapte. A treia secvență pseudo-argumentativă e cea mai insidioasă, pentru că se bazează pe o convenție pe care mulți cititori
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
Însă toate acestea sunt observații, într-un fel, preliminare. De pe aceste poziții, Ștrumfii afară din fabrică! s-ar defini corect ca produsul de lux al corporației Ianuș. Un monolit de atitudine. Autentic și emoționant. Îndrăgostit și liniștitor. Nu voi cita pasaje disparate, ci semnale continue ale implicării, în care poezia se naște de la sine și în care vituperanța moare frumos: "N-am scris ca să fiu Number 1// Atunci de ce le-am scris?/ Cât rău era în mine?// Cine e Marius Ianuș
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
coerenței structurale care-l protejează de tentația - istorică, în fond - a absurdului. Relativismul sistematic practicat de autorul Ușii îl distinge net și de Ionesco, și de Slawomir Mrozec. Din cele două texte care alcătuiesc volumul, putem izola contrariați doar câteva pasaje care - tulburătoare și frisonante - nu se încadrează în datele acestora deduse până acum. Pasaje, adică, emoționante și unidimensionale: "}ara mea seamănă cu o mamă care descoperă că la uniforma fiului ei mort lipsește un nasture. Ea se grăbește să-l
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
practicat de autorul Ușii îl distinge net și de Ionesco, și de Slawomir Mrozec. Din cele două texte care alcătuiesc volumul, putem izola contrariați doar câteva pasaje care - tulburătoare și frisonante - nu se încadrează în datele acestora deduse până acum. Pasaje, adică, emoționante și unidimensionale: "}ara mea seamănă cu o mamă care descoperă că la uniforma fiului ei mort lipsește un nasture. Ea se grăbește să-l coasă înainte de a-și îngropa fiul ș...ț Asta e țara mea: un soldat
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Fundația pentru literatură și artă, 1982, p. 458). Mihaela Mancaș procedează de cele mai multe ori deductiv, așa cum o cere noua poetică. Astfel, fiecare text reprodus este precedat de precizarea procedeelor, ilustrate apoi în pasajul respectiv. Rezultă de aci un basorelief al citatelor, reconfortant prin didactica tipurilor de literă. Semnalez, tot pentru ineditul și subtilitatea analizelor, "cazul" Sadoveanu. Cîtă platitudine populează manualele și chiar lucrările cu iz savant, atunci cînd se referă la arta lui
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
a bătătorit potecile scriiturii franceze, cred că într-un tablou general aceasta poate aduce completări importante, sugerate adesea de doamna profesoară. Astfel, un loc important i-ar reveni lui Zola, cu a sa teorie și descriere impresionistă, ca în celebrele pasaje despre Paris în Une Page d^amour. Trecînd la noi, putem decela multe fragmentări la Rebreanu și oricum o descriere indicială în defavoarea uneori a celei iconice. Păcat că n-avem un echivalent al lui Proust, dar de această lacună suferă
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
a unei obligatorii promovări, autoarea Sensurilor perfecțiunii nu mai e la fel de convingătoare. Citatul exact și comentariul tehnic devin singurele ei instrumente de lucru. Din păcate, nu întotdeauna (și nu pe de-a-ntregul) operaționale. E adevărat că, fie și numai din pasajele reproduse aici, Horia Bădescu surprinde plăcut, ca un poet cel puțin de luat în seamă. Dar e la fel de adevărat că în jurul acestor pasaje nu mai întâlnim șarmul intuitiv cu care ne-a obișnuit deja Ioana Bot: "Ți s-a părut
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
Din păcate, nu întotdeauna (și nu pe de-a-ntregul) operaționale. E adevărat că, fie și numai din pasajele reproduse aici, Horia Bădescu surprinde plăcut, ca un poet cel puțin de luat în seamă. Dar e la fel de adevărat că în jurul acestor pasaje nu mai întâlnim șarmul intuitiv cu care ne-a obișnuit deja Ioana Bot: "Ți s-a părut sau nu ți s-a părut?/ Cine să știe dacă-a fost ce-a fost?/ Din întrebările fără de rost:/ Cu viața ta poți
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
O intarsie de suflet în decor care, cu timpul, s-a măcinat, din oameni morți și case dărîmate alegîndu-se un praf care se-așază în tipar. Case literare - bunăoară, a lui Jupîn Dumitrache, de la numărul 26, nu de la numărul 9, pasaje cărturărești-mondene, frecventate, ca-n Baudelaire, de les amoureux fervents et les savants austčres: "Cărturarii și nebunii/ În Pasaj îi întîlnești". Greu de povestit pe scurt o istorie mică... Închid aici o poveste foșnitoare, care-și merită locul, rudă bună a
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
alegîndu-se un praf care se-așază în tipar. Case literare - bunăoară, a lui Jupîn Dumitrache, de la numărul 26, nu de la numărul 9, pasaje cărturărești-mondene, frecventate, ca-n Baudelaire, de les amoureux fervents et les savants austčres: "Cărturarii și nebunii/ În Pasaj îi întîlnești". Greu de povestit pe scurt o istorie mică... Închid aici o poveste foșnitoare, care-și merită locul, rudă bună a benzii de magnetofon și a documentarului artistic, în raftul cu albume despre cum era cînd nu eram.
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
liminară, autorul are onestitatea de a ne preveni că nu e vorba de niște studii aprofundate, "ci de expuneri destinate unui public larg, nu întotdeauna omogen și nu întotdeauna bine informat cu privire la realitățile Europei de Est." De aici necesitatea unor "pasaje explicative", pentru noi amuzante, deși inutile, dar pentru auditoriul respectiv absolut necesare. Să precizăm însă de îndată că auditoriul acela occidental, care frecventează astfel de reuniuni și prizează teme grave este totuși un receptor cultivat, care posedă o minimală cultură
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
se afla acolo mi-a spus că sunt prima ființă umană care le pășește pragul de cel puțin trei ani încoace. Așa-i cu viața pariziană. Cartea lui Raicu se numește Avec Gogol șîmpreună cu Gogolț. Se deschide cu un pasaj din Dostoievski: ŤPe-atunci era un lucru obișnuit între tineri: se adunau doi-trei inși - Ce-ar fi să citim din Gogol, domnilor! - și lumea se-așeza și citea toată noaptea ť. Recitesc câteva pagini, la întâmplare, e absolut sigur că Raicu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
potența financiară, în funcție de perspicacitate sau de frecvența dialogurilor cu mesageri ai altor lumi, practic, oricine își poate vedea numele pe o copertă. Copertă dincolo de care, e adevărat, nici cititorii nu se prea aventurează. Subscriu, din poignet și din sprânceana ridicată, pasajului final: "Nici o rudă, vagaboandă sau miliardară, nu poate concura, însă, cu editura Om sărac, om bogat, unde se publică lucrări științifice despre rezolvarea, în cel puțin două sute de episoade, a ecuațiilor diferențiale. Cireașa de pe tortul familiei rămâne, totuși, pentru mine
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
extrage câteva puncte de plecare pentru o cazuistică ce promite a fi bogată și câteva studii de caz în jurul unor personalități cu nume de cele mai multe ori obscure, dar cu funcții esențiale în aparatul interbelic al Cenzurii. Majoritatea interesante ca anecdotică, pasajele transcrise din Registrul Cenzurii nu izbutesc totuși ca, la o privire obiectivă, să se constituie în capete de acuzare veritabile. Chiar dacă greu de acceptat astăzi, restricțiile carliste care vizau exclusiv presa vremii apar unui ochi obiectivat ca niște biete și
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
ale anului 1931 și le-a petrecut îndărătul gratiilor, iar după eliberare, scriind Celula Nr. 13 (Șaptezeci și cinci de nopți la închisoarea Văcărești), a făcut-o cu mereu aceeași nedezmințită vervă, vădită încă din prologul cărții, din care reproduc acest scurt pasaj: "Văcărești" Am ajuns la orele 13,30, după al doilea fus Greenwich... Niciun gând, nicio emoție, nicio impresie. - Pentru faptul? - se interesează grefierul. - Articolul 77, Lése Majesté. - A-ha! Oricum, era o variație. - Vasăzică, dv. sunteți ăla cu chestia. "Dumnezeule
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
fi agățat de femeile altora. Prin atitudinea pe care o aveți față de presă și de slujitorii ei, vă degradați propriul Dvs. nume și compromiteți un minister care trebuie să aibă altă misiune. Mircea Damian Directorul ziarului "București" Și iată și pasaje din scrisoarea (tot inedită) trimisă lui Ion Antonescu: Domnule General, Dacă la mijloc ar fi numai o ilegalitate comisă de un demnitar, care totuși are îndatorirea de a nu călca cel dintâi legea, - n-ași mai adăoga nimic, fiind sigur
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
unii apocrif) este tradus din slavonă și publicat în ediție științifică abia în 1970. Alonja protocronistă îl repune în drepturi cu atâta vigoare, încât domnitorul-scriitor este proiectat în rând cu Dante, Machiavelli și Baltasar Gracian (Ungheanu), pe care în anumite pasaje îi anticipează, dar îi și întrece, atât din punct de vedere stilistic, cât și în privința noutății de spirit și creație (Papu, Zamfirescu, Chițimia). Redescoperit, Neagoe Basarab nu numai că surclasează scriitorii români ai secolului al XX-lea, ci este o
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]