2,223 matches
-
Ne plac la nebunie. Eddie! Îmi întinde trei pastile verzi și, după câteva încercări, dă peste un bufet plin cu pahare. Poftim. O să-ți ia durerea cu mâna. Îmi toarnă niște apă rece de la frigider. Bea asta. — Mersi, spun, înghițind pastilele cu o grimasă. Vă sunt foarte recunoscătoare. Mă doare capul de mor. Abia dacă pot gândi. — Engleza ta e foarte bună. Mă cântărește atent din priviri. Chiar foarte foarte bună ! — A, spun, nedumerită. Păi. Sunt englezoaică. Așa că... probabil de-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scuze pentru deranj, dar am avut cea mai cumplită durere de cap... I-am dat câteva analgezice din farmacia noastră, intervine Trish. — Foarte bine. Eddie desface dopul unei sticle de scotch și-și toarnă în pahar. Ar trebui să încerci pastilele roșii. Sunt mortale ! — Ăă... da. — Nu la propriu, firește ! Începe brusc să râdă. Doar nu vrem să te otrăvim ! Eddie ! Trish îi dă o palmă ușoară, făcându-și brățările să zăngănească. Nu speria fata ! Se întorc amândoi să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
care fac turul caselor proprii ar trebui aboliți. Gândul de a porni cu viteză de melc prin casă, încercând să găsești diverse lucruri de spus despre fiecare cameră, e insuportabil. Nu vreau decât să stau aici și să aștept ca pastilele să își facă efectul. — Nu e nevoie, credeți-mă, încep. Sunt sigură că e absolut superbă... — Ba sigur că e nevoie ! Trish își stinge țigara. Haide. În clipa în care mă ridic simt că am un văl pe creier și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scurt. Ăsta e dormitorul principal... cel de-al doilea dormitor... În timp ce mergem pe hol, deschide și închide uși și-mi arată paturi cu baldachin și draperii cusute manual, până când capul începe să-mi vâjâie de-a dreptul. Nu știu ce era în pastilele alea, dar mă simt tot mai straniu cu fiecare clipă care trece. — Dormitorul verde... După cum vezi, nu avem nici copii, nici animale... Fumezi ? mă întreabă brusc, trăgând fumul în piept. — Îhm... nu. Mulțumesc. — Nu ne deranjează, să știi. Coborâm niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
intră în bucătărie cocârjată de cele trei sacoșe mari cu cumpărături, cu saboții ei cu toc. Samantha ! Ești bine ? Ce-i, ți-a revenit durerea de cap ? — Sunt... bine. Vocea îmi tremură ușor. Mersi. — Arăți îngrozitor ! Dumnezeule ! Mai ia niște pastile ! — Ei... — Haide ! Am să iau și eu, de ce nu ? adaugă veselă. Hai, stai jos, acum am să-ți fac eu ție un ceai. Trântește sacoșele jos și aprinde ceainicul, după care începe să scotocească după analgezicele verzi. — Au fost bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
distrugi cu băutura aia? Ce să te mai omoare Gina, te omori tu singură! - Acu m-ntrebi de liste? Cine să-mi spună, că mă treceam și eu. Știi că am nevoie și de ochelari, și de bani, și de pastilele alea pentru ficat. Da tu... Uite de-asta mă omor încuiată-n casă și în durerea mea, Vali, că nici tu nu mai ții la mine. Să știi de listele cu bani de ajutoare și să nu-mi spui?! - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adevărat în bucluc. Momentele exact de dinainte de trezire sunt întotdeauna cele mai înșelătoare. —Au! Futu-i! M-am luat cu amândouă mâinile de cap, ca să fac să tacă grămada de fiare care zdrăngănea înăuntru. Poftim! zise Hawkins întinzându-mi două pastile de solfadeină 1 și un pahar cu apă. —Laudă ție, zeiță Solfadeină! zisei eu, înghițind tabletele. Hawkins, ce nevastă bună o să fii tu într-o zi. N-ar fi trebuit să se întâmple așa ceva. N-am băut decât vodcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
neștiind ce să cred. Părea că vorbim despre două lucruri diferite. —Ai niște antihistaminice la tine azi? — Da. Sophie își pipăi buzunarele, dar nu găsi nimic. Ah, probabil că sunt înăuntru. Știu, le-am lăsat pe masă. Am luat o pastilă când am intrat. Întotdeauna o pățesc rău pe aici - probabil că din cauza ierbii și a florilor din curtea bisericii. Prin Brixton astea-s rarități. — Păi cred că cineva tocmai i-a strecurat câteva din pastilele tale lui Violet. Nu ziceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe masă. Am luat o pastilă când am intrat. Întotdeauna o pățesc rău pe aici - probabil că din cauza ierbii și a florilor din curtea bisericii. Prin Brixton astea-s rarități. — Păi cred că cineva tocmai i-a strecurat câteva din pastilele tale lui Violet. Nu ziceai mai devreme că-și dau o stare de somnolență? Sophie se uită lung la mine, nevenindu-i să creadă. — Dar de ce să facă cineva așa ceva? Ridicai din umeri. De ce i-ar lăsa cineva un mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ridicai din sprâncene. —Cum altfel? Asta dacă nu-ți vine în minte alt motiv pentru care a cam început să se clatine, după cum zicea ea. Era un du-te-vino continuu în jurul mesei - ar fi fost foarte ușor să scoată vreo două pastile și să i le pună în cafea. Întotdeauna bea din aceeași cană, deci ar fi destul de simplu să-ți dai seama care e a ei. Pastilele nu se dizolvă, zise Sophie. Nu i-ar fi luat decât câteva secunde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
un du-te-vino continuu în jurul mesei - ar fi fost foarte ușor să scoată vreo două pastile și să i le pună în cafea. Întotdeauna bea din aceeași cană, deci ar fi destul de simplu să-ți dai seama care e a ei. Pastilele nu se dizolvă, zise Sophie. Nu i-ar fi luat decât câteva secunde să meargă în bucătărie și să le piseze cu o spatele unei linguri. Am putea verifica, dacă nu i-a vărsat nimeni cana până acum. Să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care mi-am adus aminte de Sophie, care strănuta când a intrat, și m-am gândit la febra fânului, la antihistaminice și la cum se iau chestiile astea în general... Ar fi fost atât de simplu să ia cineva câteva pastile și să le piseze în bucătărie cu o lingură. Pe acolo nimeni nu bagă pe nimeni în seamă. Cu excepția cazului în care vreunul dintre ei vorbește cu MM și ceilalți înnebunesc de gelozie, încercând să audă despre ce se vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
moarte năpraznică, de morți în beci... Când m-am întors cu ceașca de ceai, Margery nu mai plângea, dar cam aici se oprea starea ei de „mai bine“. Găsisem niște aspirină prin dulapul din bucătărie, așa că i-am adus două pastile și un pahar cu apă și i le-am pus la îndemână. După care, mi-am tras un scaun la masă, față în față cu ea, am tras o înghițitură din ceașca mea și am încercat să afișez o atitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
săptămână la repetiții. Ar fi fost atât de ușor să mintă în legătură cu mesajul și să-și pună vreo două antihistaminice în propria ceașcă cu cafea. Sophie spunea că Violet fusese foarte tulburată când i-a zis acesteia despre incidentul cu pastilele, dar asta nu dovedea nimic. O credeam pe Violet în stare să pună la cale ambele evenimente. Era clar o măsură extremă, dar cei care țin morțiș să fie în centrul atenției recurg, de obicei, la metode extraordinare pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și pe neașteptate de lumină. Matthew închise ușa glisantă de sticlă, pe care se ajungea la subsol; Helen, care stătea cu spatele la ea, sări și apoi se dădu într-o parte. Matthew avea în mână un pahar cu apă și două pastile albe. Aproape că m-am repezit, dintr-un impuls nebunesc, să verific dacă pastilele erau ceea ce trebuiau să fie. Violet se ridică și mai mult, încă sprijinită de Janey, și înghiți aspirinele. Am remarcat că-i tremurau mâinile. — Coboram scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ajungea la subsol; Helen, care stătea cu spatele la ea, sări și apoi se dădu într-o parte. Matthew avea în mână un pahar cu apă și două pastile albe. Aproape că m-am repezit, dintr-un impuls nebunesc, să verific dacă pastilele erau ceea ce trebuiau să fie. Violet se ridică și mai mult, încă sprijinită de Janey, și înghiți aspirinele. Am remarcat că-i tremurau mâinile. — Coboram scările și nu voiam decât să mă plimb un pic, zise ea. Nu pe gazon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dacă aș fi fost legată de un scaun, cu cineva lângă mine care ține o seringă periculos de aproape de brațul meu, aș fi părut mai puțin tensionată, agitată și lista ar putea continua, cu toate adjectivele pe care producătorii de pastile împotriva durerilor de cap le folosesc pentru a-ți defini starea înainte de a fi hăpăit vreo două pastile de-ale lor, pe bază de codeină. Singura surpriză reală era persoana care ținea seringa. De fapt, nu era o seringă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
aproape de brațul meu, aș fi părut mai puțin tensionată, agitată și lista ar putea continua, cu toate adjectivele pe care producătorii de pastile împotriva durerilor de cap le folosesc pentru a-ți defini starea înainte de a fi hăpăit vreo două pastile de-ale lor, pe bază de codeină. Singura surpriză reală era persoana care ținea seringa. De fapt, nu era o seringă, ci un EpiPen, mic, alb și complet inofensiv. Trebuia să-mi repet ce conținea acesta pentru a lua amenințarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
doar o zi sau două și merg mai Încolo pe hol și fixează o Întâlnire cu alt doctor și, mai devreme sau mai târziu, cineva le va da ce-și doresc. Multe dintre ele s-a descurca mai bine fără pastile dacă ar putea pur și simplu să fumeze câte un joint din când În când. Brunetti se Întrebă cât de bine erau primite opiniile astea atât de autoritățile medicale, cât și cele militare, dar se gândi că e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nu există În sine, ci doar În relație cu rolul pe care vrem să i-l atribuim. Dacă cineva crede că o boală este incurabilă, atunci cu siguranță Îl va doborî ! Dacă cineva crede că nu poate fărĂ cârje sau pastile, atunci va rămâne toată viața sa dependent de ele ! Boala este un mit ! mitul pe care fiecare și-l creează despre el Însuși. — Deci te-ai vindecat ? ! Aici ivan se opri deodată și privirea lui căpĂtă un luciu gri. — N-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu există în sine, ci doar în relație cu rolul pe care vrem să i-l atribuim. Dacă cineva crede că o boală este incurabilă, atunci cu siguranță îl va doborî ! Dacă cineva crede că nu poate fără cârje sau pastile, atunci va rămâne toată viața sa dependent de ele ! Boala este un mit ! mitul pe care fiecare și-l creează despre el însuși. — Deci te-ai vindecat ? ! Aici Ivan se opri deodată și privirea lui căpătă un luciu gri. — N-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
moară” lui Dragan, să împrăștii făină. Nici nu mai sunt tânăr, să învăț să fur din magazine! Dar poate că totul a început atunci, în acea noapte - ultima noapte! - petrecută în Praga. - Ești sigur că te-ai ferit? Nu am pastile, nu ai folosit prezervativ. Să nu mă lași însărcinată, că te omor! - Țușca, suntem căsătoriți de doi ani. Am trecut și prin lagăr, începem o viață nouă... - Auuuuu! M-ai lăsat gravidă! Ai jurat că nu mă lași până când nu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
firma asigurarea. Asta nu înseamnă că e gratis: plătesc douăzeci pentru vizita, apoi un procent. Poate ajunge la pește sută! Plus medicamentele, care nu sunt deloc ieftine. Îmi descoperă tensiune și glicemia mare. - Stii că ai diabet B? - Știu. Iau pastile. - Îți faci testele zilnic? - Nu. De câteva ori pe săptămână. - E o problemă serioasă, ar trebui să-i acorzi atenția necesară. Știu. Doar că mai știu că este singura boală căreia i s-a descoperit un surogat de tratament în
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
a descoperit un surogat de tratament în urmă cu un secol și, de atunci, nimic. A crescut o întreagă industrie în jurul bolii, de miliarde de dolari anual: mașini de testat, stripuri, ace, carnetele, seringi, insulină normală, insulină ‘rapidă’, insulină ‘lentă’, pastile ‘să deschidă,’, pastile ‘să închidă’, pastile... Trei din cinci suferă de această boală - boală ‘bogaților’.Cine ar avea interesul să găsească un remediu? Poate că el și există deja, în vreun seif bine păzit. Mi s-a mărit doză. Mi
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
surogat de tratament în urmă cu un secol și, de atunci, nimic. A crescut o întreagă industrie în jurul bolii, de miliarde de dolari anual: mașini de testat, stripuri, ace, carnetele, seringi, insulină normală, insulină ‘rapidă’, insulină ‘lentă’, pastile ‘să deschidă,’, pastile ‘să închidă’, pastile... Trei din cinci suferă de această boală - boală ‘bogaților’.Cine ar avea interesul să găsească un remediu? Poate că el și există deja, în vreun seif bine păzit. Mi s-a mărit doză. Mi s-a dat
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]