1,893 matches
-
poate îndura absența decât devenind el: întâi începe să-i semene la scris, iar mai apoi, din tânăra superficială [...] se transformă brusc în autoritatea care prezidează, în același apartament, ca moștenitoare și legatară, ședințele reluate ale cenaclului "Sburătorul""255. Figura paternă, dureroasă prin absență și estompată de personalitatea mamei, este evocată cu multă discreție. Să nu uităm că Monica Lovinescu se dezvoltă, totuși, în cenaclul Sburătorul, ascultând vocile unor mari scriitori și asistând la nașterea literaturii. În cronica din 18 decembrie
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
refuzul de a-i îngriji opera, de a-i critica scrierile. Deși autoarea își justifică opțiunea, aducând drept argument etica profesională și subiectivismul cu care ar putea interpreta, trebuie luată în considerare și reprimarea instinctuală a influenței modului de gândire patern. Nu-i este ușor să păstreze un echilibru între acceptarea condiției de fiică și impulsul de a se detașa de faima numelui. "Influența poetică nu-i face în mod necesar pe poeți mai puțin originali; adesea îi face mai originali
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Muzeul de artă din Iași. Crochiu biografic Constantin D. Stahi s-a născut la 14 noiembrie 1844 în Dobreni, județul Neamț, fiind al cincilea copil al preotului Dimitrie Stahi și al soției sale Maria, născută Ciocoiu. Descendența sa pe linie paternă se pierde undeva în ținuturile Moldovei de dincolo de Prut, Basarabia la acea vreme, de unde, în 1760, de frica tătarilor din Buceag, străbunicul său, care purta numele de botez Stachie și care, prin rezonanța fonetică, ar putea fi grecesc, marcat, de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
drumului propriu pentru viitor. Privindu-i pe cei doi cum lucrează zi de zi, în sufletul adolescentului s-a născut dorința de a adopta o astfel de profesie mai ales că cea de preot nu-l atrăgea, cu toate insistențele paterne. Astfel la îndemnul zugravului Nicolau și la promisiunea acestuia de a-l lua ucenic, tânărul Stahi se decide să plece la Iași. Ca urmare a acestei opțiuni se naște un puternic conflict de familie care se va încheia în 1858
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
NAUM, Gellu (1.VIII.1915, București - 29.IX.2001, Comana, j. Ilfov), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Ghica) și al poetului Andrei Naum, mort pe frontul de la Mărășești în 1917. Bunicul patern era aromân din Ohrida. Urmează la București cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir” (1926-1933) și ale Facultății de Litere și Filosofie (1933-1937), după care pleacă la Paris, unde face studii postuniversitare de filosofie la Sorbona (1938-1939), frecventând, în aceeași vreme, cercurile suprarealiștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
sunt evrei. Tatăl său, inginerul Oscar Steinhardt a fost coleg la Politehnica din Zürich cu Albert Einstein. Mama sa, Antoanette Steinhardt, înainte de căsătorie Newman. André Frossard, fiul lui Louis Oscar Frossard, are, de asemenea origini evreiești. Bunicul său pe linie paternă este evreu, în vreme ce bunica e evreică. Părinții mamei lui sunt protestanți. Richard Wurmbrand e cel mai mare dintre cei patru băieți ai unei familii de evrei. Și soția sa, Sabrina, a fost tot evreică, pierzându-și părinții, două surori și
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
traducător și poet. Este fiul Elenei și al lui Dragoliub Puslojić, țărani români din Valea Timocului. Tatăl moare la douăzeci și trei de ani, fără să-și vadă fiul, fiind ucis de naționaliștii croați, încât copilul este crescut de bunicii paterni. Clasele primare le urmează la Kobișnița, apoi se mută în orașul apropiat, Negotin, unde își face studiile liceale, absolvind Facultatea de Filologie la Belgrad. Debutează în 1963 cu poezie, în revistele „Vidici” (Belgrad) și „Razvitak” (Zaiecear), acum publicând și traducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu - bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stănică și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Bălașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu a fost multă vreme primar
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
literar (vezi edițiile critice Constant Tonegaru, Mateiu Caragiale etc.) își face din lectură un mod de a trăi, o fastuoasă aventură intelectuală, un dialog peste timp între carte autor și viață cititor. Explorarea adnotărilor de pe miile de cărți ale bibliotecii paterne îi prilejuiește lui Barbu Cioculescu nu numai plăcerea de a realiza excepționalul har al criticului, ci și îngândurata surpriză de a-l fi descoperit abia acum. Lecturi de vară, lecturi de iarnă, în ciuda unor regretabile greșeli de corectură, este cartea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
figurație la Teatrul de Operetă, totul evocat savuros) reușește în 1958 la facultatea de limbă și literatură română din București. Devine UTM-ist, chiar dacă desgustat de propria slăbiciune: se temea să nu fie șantajat cu dosarul ascendenței "burghezo-moșierești" (atât bunicul patern, ex-latifundiar de Covurlui și politician interbelic, cât și tatăl scriitorului trecuseră prin exproprieri și naționalizări succesive în anii '40). În 1963 este oprit la catedra de literatură comparată de Tudor Vianu, recomandat și de "ilegalista" Vera Călin, de Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al trupelor frontului de sud. Tatăl său, Shmuel Scheinermann era un tehnician agronom originar din Brest-Litovsk, pe atunci Lituania în sensul lărgit, în Imperiul Rus. Mama sa, Vera sau Dvora, născută Schneier, era medic, originară din Mohilev, în Belarus. Bunicul patern Mordehai Scheinerman a fost fiul unui „cantonist”, adică al unui evreu luat la oaste, care a slujit 25 ani în armata țaristă, pentru care a dobândit un lot de pământ la eliberarea din serviciul militar. Mordehai Scheinerman a devenit un
Cine a fost Ariel Sharon by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54927_a_56252]
-
aș spune că tocmai metoda (avantajul secund) este cea care scoate la lumină (prin degajarea umbrelor) complexitatea biografiei, a operei și a obsesiilor lui Emil Cioran. Există un capitol despre romanul familial al filosofului, simbolic axat pe figurile maternă și paternă, problematizând, în cauzalitate directă, și relația cu sexul opus (“Femeile lui Cioran”, cu deosebire “Un Eckermann feminin și îndrăgostit” și “Sub semnul Târfei”), și universul său masculin (“Cioran în lumea bărbaților” - “«Toți tații mei...»”, “Rătăcit printre «frați»” ș.a.). Sunt interpretate
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
trăiesc rude ale celor doi „băcani”. Cât privește Pârscovul, e plin de Ionești trecuți binișor prin starea binefăcătoare a marii proprietăți agricole, dătătoare de energie și de imbolduri sociale. Curiozitatea voiculescologilor față de familia poetului a înclinat mai mult spre latura paternă, promovată constant de urmașii lui Voicu. Nimeni nu și-a pus întrebări cutezătoare în legătură cu familia Sultanei, despre care se știe că a consimțit să se mărite la un an după ce rămăsese orfană de tată. La 19 ani ai săi, tânăra
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
dăruiseră, sau urmau s-o facă, nu mai puțin de șapte nepoți. Dintre aceștia, cel mai apropiat îmi era Moțu Șerban, născut în 1951 ca și mine. Avea o claie de păr creț, blond-cânepiu și semăna leit cu bunica sa paternă. Orele de franceză propriu-zise mă impresionau mai ales prin ambianța în care se țineau. Curtea din jurul vilei constituia deja un atú suficient pentru stimularea apetiturilor ludice ale copiilor. Camerele casei nu erau prea numeroase, nici excesiv de spațioase, însă foarte înalte
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
elita școlită în Căminul „Viitorul Lumii” din Moscova, Gerogian își fortifică voința, schimbând numai recuzita. Uneori rolul. Cele trei secțiuni ale cărții Trădarea-Războiul-Trădarea justifică întocmai metamorfozele sociale izbutite, de la trădarea etniei la ascensiunea napoleoniană și, în final, la trădarea modelului patern. Sunt etapele precise ale memoriei unei identități conflictuale. „Geamănul Negru, țiganul, încearcă să se împace cu Geamănul Roșu, ofițerul. E mai greu decât îți imaginezi”, se confesează el, iar drumul spre normalitate pare pavat decisiv cu însemnele camuflajului social - trofeul
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
pentru mine, mai interesat de aramaică și specificând că, de la o vreme, lăsasem în urmă lecturile din Aristotel și Platon, în favoarea lui Plotin, a lui Augustin și sfântului Toma din Aquino, că, de cum lăsam abecedarul alergam să scotocesc în biblioteca paternă după cele mai noi teze neotomiste, să știți că pe alocuri exagerează. Lectura mea preferată era un album tipărit cu litere verzi, conținând istorioare în suite de desene - preludând benzile desenate. Mă încânta pățania unui berbec care, izbind în forță
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
tatăl natural, dar neoficial, un grec pătimaș, pe care el nu l-a cunoscut, nu erau de nici un fel, nici de iubire, nici de ură. La maturitate, curiozitatea și poate o vagă dorință de a-și afla originea pe linie paternă, mergând în Grecia, a încercat să identifice măcar locul de unde acel chefalonit plecase spre România. Că totul vine din copilărie, totul pe ea se clădește", cum spune Istrati în Neranțula, poate fi adevărat în foarte multe cazuri și, desigur, într-
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
mamei, vorbea Mircea Iorgulescu în Celălalt Istrati, interpretând-o ca pe un "impuls către altceva", fără să insiste asupra mobilului psihologic adânc al trăirilor acestui etern frustrat, fixat în complexul sărăciei și al "fiului nerecunoscător". Vinovată poate fi și gena paternă lăsată fiului natural de grecul desțărat. Tot din acest complex al sărăciei derivă și complexul de culpabilitate față de mamă, apărut târziu, atunci când el depășise, la limită, inferioritatea materială. Este o vină, dar de altă natură decât cea a lui Oedip
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
versuri în germană, dintre care Der Sandmann Kommt n-o va uita niciodată". Înainte de-a împlini 7 ani, se îmbolnăvi de febra palustră, din pricina bălților din preajmă lăsate de revărsările Bistriței și ale Negelului. Trimis la țară, la bunica paternă, copilul paludic, febricitat suferă de insomnie, adormind "uneori abia după cîntatul cocoșilor din cauza indiscreției nopții, care-l privea cu prea mulți ochi ("Mulți ochi are noaptea... Toată noaptea ochii de pe cer s-au uitat la mine")". Ca elev al școlii
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
Ionescu, precum Problema mântuirii în "Faust" al lui Goethe, Teoria cunoștinței, Curs de istorie a logicei, Teologia-Integrala publicisticii religioase și altele. Bazată pe o impresionantă documentare, Dora Mezdrea reconstituie viața lui Nae Ionescu în amănunțime, începând cu genealogia maternă și paternă, încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Extrem de interesant este faptul că prezentarea momentelor succesive ale vieții și activității lui Nae Ionescu este conexată cu realitățile epocii în care a trăit și și-a desfășurat activitatea sa pe multiple direcții
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
Paradis sau cel cu puii de rândunică din Kinderland sunt drame ale tăcerii din universul mic, totdeauna destinate unor funcții psihologizante, de suprapunere a destinelor în oglinzi simbolice. Detaliile, anecdotice și teatrale prin excelență (lipitoarea, aricii, răzbună- rile, jocul măștilor paterne etc.), fixează amănuntul tulburător. Mai e ceva, de respirație rusă: credința că oamenii sunt buni. Sonia crede despre Pavel că e doar un rătăcit, iar Cristina dă credit hoților și celor violenți. Liliana Corobca face tot posibilul ca cititorul să
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
matern, intrînd sub obrocul lui Fanny, aceea care îi va deveni, la București, soție, de fapt "un subtitut al mamei" prin elanul ei dominator ocrotitor. Un segment din creația scriitorului e numit "romanele tatălui", care ar fi expresia recuceririi figurii paterne. Acestea ar fi Ciuleandra, Pădurea spînzuraților, Ion. "Cele trei romane... alcătuiesc și tripticul ales pentru a ilustra principalele ipostaze ale temei relației tată-fiu în opera rebreniană. Traseul parcurs de Apostol Bologa pînă la identificarea tragică cu tatăl (memoriandistul, adaug eu
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
roman median) sînt fine și lămuritoare din perspectiva adoptată de dl Malița. În Pădurea spînzuraților, Apostol Bologa, în absența tatălui (personaj legendar în ținut, mort de tînăr), Apostol își construiește un nou model al autorității. Va fi statul, perfect substitut patern, de unde ideea de datorie față de organismul concentrat al ideii de stat. În război, își face datoria cu conștiință, de unde și rolul său în completul de judecată care îl condamnă la moarte pe Svoboda (deci participarea la crimă). Dar, în momentul
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
un sistem de relații special în familia Glanetașului, asemenea unui triunghi răsturnat. În timp ce tatăl se află în deficit de autoritate, fiul împreună cu mama îi iau locul. Exersînd încă din pubertate ipostaza de stăpîn, intrînd cu vădită satisfacție într-un rol patern, Ion îl crește pe "nesupusul său fiu" care e propriul lui tată, încercînd să-l educe, să-l (re)integreze social, să-i inducă și lui strategiile posesiei, specifice, în opinia sa, vîrstei adulte". Refuzul identității paterne nu este lipsit
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
într-un rol patern, Ion îl crește pe "nesupusul său fiu" care e propriul lui tată, încercînd să-l educe, să-l (re)integreze social, să-i inducă și lui strategiile posesiei, specifice, în opinia sa, vîrstei adulte". Refuzul identității paterne nu este lipsit de consecințe pentru viața psihică a fiului. Și citîndu-l pe V. Jean Bergeret, dl Malița afirmă că "în termeni psihanalitici, se poate vorbi de "absența inducției oedipiene paterne care să întreprindă o vectorizare a pulsiunilor eului"". Urmează
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]