6,349 matches
-
este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi ca temperatura, umiditatea, lumina, unele substanțe nocive etc. sau dereglări a unor factori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi ca temperatura, umiditatea, lumina, unele substanțe nocive etc. sau dereglări a unor factori interni de metabolism. Din punct de vedere al modului cum se desfășoară atacul, rapid sau lent, agenții patogeni produc boli ce se împart în două categorii: boli ce au un caracter acut, cu o evoluție rapidă, ca în cazul ciupercii Pythium de Baryanum(căderea răsadurilor) boli ce au un caracter cronic, la care moartea gazdei survine după un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vița de vie). În raport cu caracterul apariției și raspândirii lor se disting epifiții sau epidemii care se raspândesc cu repeziciune pe suprafețe mari ca, în cazul ruginilor la cereale și boli endemice cu posibilități restrânse de difuzare ca în cazul agenților patogeni de sol care se răspândesc mult mai lent producând atacuri sub formă de vetre (Plasmodiophora brassica-hernia plantelor din fam.Cruciferae). Etiologia este știința care se ocupă cu studierea cauzelor ce produc bolile plantelor. Cele mai multe cauze ale bolilor plantelor sunt de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sub formă de vetre (Plasmodiophora brassica-hernia plantelor din fam.Cruciferae). Etiologia este știința care se ocupă cu studierea cauzelor ce produc bolile plantelor. Cele mai multe cauze ale bolilor plantelor sunt de origine externă, modificări ale condițiilor de mediu sau prezența agenților patogeni, dar există însă și numeroase cauze interne (genetice, fiziologice) care pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agenților patogeni, dar există însă și numeroase cauze interne (genetice, fiziologice) care pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de altă parte, același agent patogen produce simptome diverse în timpul evoluției bolii, făcând dificilă diagnosticarea precisă a cauzelor îmbolnăvirii. Temperatura poate influența negativ dezvoltarea plantelor, dacă este sub limita inferioară cât și peste limita
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de altă parte, același agent patogen produce simptome diverse în timpul evoluției bolii, făcând dificilă diagnosticarea precisă a cauzelor îmbolnăvirii. Temperatura poate influența negativ dezvoltarea plantelor, dacă este sub limita inferioară cât și peste limita superioară, funcțiile vitale se încetinesc sau chiar stagnează. Bolile neparazitare produse de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau se creează condiții foarte favorabile pentru instalarea bolilor parazitare. Variațiile brusce de umiditate produc șocuri, în urma cărora apar în plante modificări anatomice anormale (cum este crăparea unor organe, mai ales a fructelor), ce vor constitui porți de intrare pentru patogeni. Speciile de plante cultivate reclamă pentru buna lor dezvoltare o anumită intensitate a luminii. În cazul în care planta nu beneficiază de lumină necesară, apar dezechilibre în creșterea plantelor, în înflorire și fructificare și apare fenomenul de etiolare sau chiar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot produce afecțiuni mai mult sau mai puțin grave dacă sunt corelate cu fenofazele sensibile ale plantei și cu condițiile climatice. Excesul de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumulările de antocian, modificările de habitus etc. Poluarea induce efectele de fitotoxicitate ce apar ca urmare a folosirii în doze neadecvate a pesticidelor. Efectele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor indicate în tratamentele seminale făcute incorect și cu durate de expunere prea mari, duce la pierderea germinației semințelor tratate. Etiologia bolilor parazitare Bolile parazitare sau infecțioase se clasifică după grupele de agenți patogeni în viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze și antofitoze. Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri și de viroizi. Aceste boli au fost precis definite după ce prin cercetările de microscopie electronică și alte investigații de laborator și biologice s-a determinat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2.2. Fazele succesive ale bolilor infecțioase Procesul de patogeneză se derulează în mai multe etape succesive, relativ bine individualizate: contaminarea, infecția, incubația și manifestarea bolii. Contaminarea. Constă în intrarea în contact între planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și organisme în număr foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și organisme în număr foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și organisme în număr foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor vectori (ex. virusurile introduse de insecte, nematozi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
barierelor naturale (majoritatea ciupercilor) Incubația. Aceasta durează din momentul realizării infecției până la apariția primelor simptome. În această perioadă ciuperca crește, se dezvoltă, virusurile și bacteriile se multiplică fiind invadate porțiuni noi. Durata de incubație este foarte variată în funcție de natura agentului patogen, de la luni sau chiar ani la virusuri la câteva zile la majoritatea ciupercilor. La fiecare agent patogen această durată este influențată de unii factori de mediu: temperatura (la Plasmopara incubația durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perioadă ciuperca crește, se dezvoltă, virusurile și bacteriile se multiplică fiind invadate porțiuni noi. Durata de incubație este foarte variată în funcție de natura agentului patogen, de la luni sau chiar ani la virusuri la câteva zile la majoritatea ciupercilor. La fiecare agent patogen această durată este influențată de unii factori de mediu: temperatura (la Plasmopara incubația durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la virusuri la câteva zile la majoritatea ciupercilor. La fiecare agent patogen această durată este influențată de unii factori de mediu: temperatura (la Plasmopara incubația durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă prin intermediul plasmodesmelor și prin intermediul vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zile la majoritatea ciupercilor. La fiecare agent patogen această durată este influențată de unii factori de mediu: temperatura (la Plasmopara incubația durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă prin intermediul plasmodesmelor și prin intermediul vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cloroplaste; creșterea proceselor fermentative, corelată cu o scădere a pH-ului; apariția unor substanțe specifice fitoalexine. II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip auxinic eliberate de agenții patogeni cancerul bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip auxinic eliberate de agenții patogeni cancerul bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
traheomicoze (monilioza cireșului și vișinului Monilinia laxa); scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3.1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă specializare. 3.2. Specializarea agenților patogeni Pe parcursul vieții lor, unii agenți patogeni se adaptează la plantele gazdă și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă specializare. 3.2. Specializarea agenților patogeni Pe parcursul vieții lor, unii agenți patogeni se adaptează la plantele gazdă și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogeni se adaptează la plantele gazdă și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca exemplu, Puccinia recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezente inițial ca mici populații practic inofensive și apoi pe măsură ce presiunea selecției crește, când se introduc în cultură soiuri rezistente, ele încep să se înmulțească și produc epidemii. În urma interacțiunilor foarte variate între gazdă și parazit apare specializarea fiziologică a patogenului care modifică rezistența gazdei. La unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultativ sau parazite facultativ, există forme specializate și varietăți adaptate la o singură specie gazdă (Blumeria graminis, f. tritici, f.sp. hordei) și forme specializate sau varietăți care pot ataca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]