3,386 matches
-
a fost Întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci cînd copiii Își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, În ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante În acest jurnal de ghetou sînt și substratul ideatic și gîndurile, deosebit de lucide pentru un om la 19-20 de ani, gînduri existențiale și filosofice chiar, dar și nivelul informațional al jurnalului, datele și descrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
capitală? Putem deduce o mare parte a răspunsului din cel de-al doilea principiu de urbanism al lui Le Corbusier, „moartea străzii”. Brasília era astfel proiectată, Încât străzile și piețele să nu mai fie spații ale vieții publice. Deși eliminarea patriotismului de cartier și a concurenței dintre diverse zone ale orașului nu a fost, probabil, planificată, ea a reprezentat, din păcate, una dintre consecințele nefaste ale noului oraș. În zonele urbane ale Braziliei, piața publică și aglomerata stradă „culoar” fuseseră, Încă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ridicarea drapelului american pe vârful muntelui Suribachi, la Iwo Jima, În al doilea război mondial. Impresionantă prin ea Însăși, amintind de momentul final al unei victorii obținute cu prețul multor vieți omenești, statuia aceasta este, În mod clar, una eroică. Patriotismul său (simbolizat de steag), referința la izbândă, scara supradimensionată și tema implicită a victoriei datorată unității arată destul de clar ce reacție se așteaptă din partea privitorilor. Având În vederea faptul că, În Statele Unite, lumea a fost (și este), practic, unanim de acord
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
apocaliptice. Eul poetic se autopercepe, în aceeași viziune realist-fantastică, hipertrofiat: el este tot și în toate, este marele suflet, conștiința colectivă, este dragostea, legătura dintre oameni, este însuși soarele. Același gigantism-panteism se manifestă în Întoarcere (1942). Laitmotivul este aici un patriotism axat pe evocarea matricei rurale, unitatea fundamentală a existenței românești, simbol al țării, și pe exprimarea revoltei față de nedreptățile suferite de România după 1940, stare de fapt care incendiază fantezia poetului. După câteva nesemnificative încercări de poezie „angajată” (Simfonia furtunilor
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
lucrări destinate scenei care au fost și tipărite ( Într-un adăpost, 1920, În gheare de lup, 1928, Vă ordon: Treceți Prutul!, 1942, O poveste adevărată, 1944) sunt simple compuneri dialogate, relatând întâmplări eroice la care participă oameni dedicați ideii de patriotism sau personaje ajunse în situații-limită, relevante pentru structura lor psihică. Mai rezistentă la confruntarea cu publicul s-a dovedit comedia în trei acte Mătușica (1932), prezentată în premieră absolută la Teatrul Național din Cluj și preluată în următorul deceniu de
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
discernabile în al doilea panou din Icoane din Carpați. Nu în partitura propriu-zisă cu elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică, I. abordează totuși poezia epică. Ștefan al Moldovei (Din zile mari, 1905) lasă posterității o lecție de patriotism, dar imaginea strategului rămâne încă palidă: „Așa cum se înfățișează acum, e numai sâmburele poemului visat de mine”, mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
nemții și partizanii francezi, apărători ai libertății și umanității. Albert, personajul principal, deține o poziție importantă în Rezistență, iar traseul său este emblematic. În urma sabotării unui convoi german, este rănit și moare. Accentul cade explicit pe exemplaritatea conduitei sale, implicând patriotism, curaj, spirit de solidaritate și, în cele din urmă, puterea de a se jertfi. Linearitatea discursului narativ se rupe la sfârșitul nuvelei printr-o dezvăluire: Albert se numește de fapt Iosif Clișci și este român. Grivița anilor 1931-1933 constituie subiectul
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
imperialiste. Astfel, Hobson a tras concluzia c) imperialismul ,,implic) manevrarea mecanismului guvernamental de c)tre interese private, în special de c)tre capitaliști, în vederea garant)rii de câștiguri economice în afara ț)rii lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea politicii concrete”. Pe deasupra, direct
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Kotzebue. Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p 100-103. Posesorul unei importante biblioteci grecești, mitropolitul Moldovei era un admirator al culturii grecești și chiar al cauzei grecilor. El supraveghea educația unor tineri și sprijinea traducerile din greacă (așa face cu Manualul de patriotism al lui Iancu Nicola, Iași, 1829; vezi Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iași, în 1829, în „Revista istorică română“, XIII, fascicolul IV, 1943, p. 116-126). În 1831 traduce Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era un admirator al culturii grecești și chiar al cauzei grecilor. El supraveghea educația unor tineri și sprijinea traducerile din greacă (așa face cu Manualul de patriotism al lui Iancu Nicola, Iași, 1829; vezi Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iași, în 1829, în „Revista istorică română“, XIII, fascicolul IV, 1943, p. 116-126). În 1831 traduce Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la Iași și tot din Vulgaris, Centenar, rămasă în manuscris. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noi „vom fi demult înghițiți de Rusia“71. Așa cum era și firesc, redacția s-a solidarizat cu C. Stere, respingând invectivele ce-i erau adresate de partizanii alianței cu Antanta, pe care-i acuza, la rându-i, de un fals patriotism: „Am scris aceste rânduri ca să rămână scrise aici și istoricii viitorului să știe că s-au ridicat cu deznădejde, răsunătoare în pustiu, și alte glasuri, de «trădători» și de «vânduți» în mijlocul rumoarei «patriotice» asurzitoare de astăzi“72. Dincolo de expresiile prea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
considerat doar un produs endogen, trebuie să admitem că societatea românească nu a fost suficient de bine mobilată pentru a rezista experimentului utopic și a se opune exceselor sale. Nici fanariotismul nu a fost produsul exclusiv al unor factori exogeni. Patriotismul de extracție romantică a respins fanariotismul ca pe un corp străin de ființa neamului și logica istoriei. Vor urma la rând ideologiile străine, repudiate ca incompatibile cu firea neamului și ființa națională. Dacă nu a fost generat de societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apropierea elitelor de popor, manevrele lui Gheorghiu-Dej și apoi ale lui Ceaușescu au făcut ca trendul intelighenției românești să fie net diferit, aceasta solidarizându-se cu regimul și nu cu națiunea oprimată. Obsesia „cetății asediate“, idee cultivată până la paroxism de patriotismul antirus, abil manipulat atât de Gheorghiu-Dej, cât și de Ceaușescu, a aruncat intelighenția în brațele partidului. Rezultatul: un nou refugiu în interstițiu, acolo unde s-a nutrit din ideea că orice radicalizare a discursului său poate antrena intervenția devastatoare sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic Transilvania milenară și Ungaria posesivă. Eseurile sunt mai ales reacții polemice, stârnite de vehicularea, în politica și presa maghiară, a unor sintagme ca „Ungaria Mare
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
fiind influențat totodată și de maniera energică, maiakovskiană, a momentului postbelic. Volumul de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct, schițat în tonuri blânde și luminoase. Poemul
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
1848, 121-127; Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische Bibliothek” zu gründen, „Revue roumaine d’histoire”, 1971, 1; Pervain, Studii, 86-108, 237-272; Mircea Borcilă, Virgil Bulat, Al. Gavra lexicograf, LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură, 1963, 51-55; Mircea Popa, Două istorii ale literaturii române în manuscris, RITL, 1975, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 126-127; Dicț. lit. 1900, 381; Mircea Popa, Pagini bihorene, Oradea, 2003, 66-105. S.C.
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
devină de masă, al emigrării.) Așa că, dacă am vrea să dăm o definiție, am putea spune că „a fi român Înseamnă a avea În sânge dorința capitală de a nu mai fi român”!... Mihaela Ursa: Le vorbeam studenților mei despre patriotism ca o formă de iubire - la care, ridicând ochii, m-am lovit de privirile lor condescendent amuzate, și mi-am dat seama că generația lor, Încă și mai mult generația mea, nu poate să conceapă conținutul afectiv al ideii de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca o formă de iubire - la care, ridicând ochii, m-am lovit de privirile lor condescendent amuzate, și mi-am dat seama că generația lor, Încă și mai mult generația mea, nu poate să conceapă conținutul afectiv al ideii de patriotism atunci când se gândește la România. Trebuie să facă un efort de punere În mișcare a conștiinței teoretice și a imaginației. Astăzi noțiunea nu le mai spune nimic. Marius Jucan: Într-adevăr, problema este Încapsulată În tezele lui Cioran. Dar cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că nu mai trezește interesul multora. E un subiect delicat, perceput de unii ca total desuet, romantic În cel mai bun caz, dacă nu de-a dreptul amenințător, Într-o țară În care ideologia comunistă a demonetizat orice referire la patriotism. Cu toate acestea, nu putem trăi, se știe, Într-o societate civilă „internațională”. Apropo de cele spuse mai Înainte de Mihaela Ursa privind termenul patriotism - s-a comentat Îndelung intervenția unui parlamentar german care a spus că este „mândru” că este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de-a dreptul amenințător, Într-o țară În care ideologia comunistă a demonetizat orice referire la patriotism. Cu toate acestea, nu putem trăi, se știe, Într-o societate civilă „internațională”. Apropo de cele spuse mai Înainte de Mihaela Ursa privind termenul patriotism - s-a comentat Îndelung intervenția unui parlamentar german care a spus că este „mândru” că este german. Revenind la Cioran, dramatismul exploziv al condiției de marginal al românului nu mai poate fi exploatat decât ca o emblemă a trecutului. Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
are putere decizională cu iradianță socială Însemnată. Mă Întreb Însă de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă instanță, noi am renunțat la normalitatea patriotismului altruist, care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat, pur și simplu. Ne-a interesat să plecăm, să fim cât mai mult În afara sistemului. În consecință, suntem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă instanță, noi am renunțat la normalitatea patriotismului altruist, care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat, pur și simplu. Ne-a interesat să plecăm, să fim cât mai mult În afara sistemului. În consecință, suntem beneficiarii unor instituții pe care le-au construit alții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân neindividualizate. Parada patriotismului a gustat-o publicul și la spectacolele cu Peneș Curcanul, „dramă războinică” în patru acte, jucată cu mare succes la Teatrul Național din București (1901), scrisă tot în colaborare cu Vasile Leonescu. Caracterele sunt aici ceva mai pregnante, în bună
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
În 1871 F. a publicat un volum intitulat Poezii și proză. Versurile, banale și naive, imnuri mai ales, elogiază evenimente politice de reală importanță (Imn la 24 ianuarie 1859, 24 ianuarie 1860, Imn la țară) și evidențiază, fără calități literare, patriotismul sincer al autoarei. Convenționale rămân și stanțele sentimentale, multe scrise pentru a oferi un text muzicii lui Al.Flechtenmacher. Modelul este Lamartine, din care a tălmăcit Lacul. F. este și autoarea unor vodeviluri care s-au jucat pe scenele bucureștene
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
de opoziție al unei persoane ,,neîngăduit” de certată cu sine și mereu în ,,contraavânt” - conturează imaginea unui autentic, sui-generis, avangardist. În contrast cu începuturile sale, întemeiate pe dilatarea și distorsiunea realului în numele unui eu hipertrofic, pe negarea mimesisului, versurile chemate să retrăiască patriotismul celui ce părea îndeobște a întoarce spatele socialului impresionează prin simplitatea, nu lipsită de accente patetice, cu care iubirea, ura, speranța sunt adeverite drept puteri ale omenescului. Versul-fluviu, cu excepția poemului România mea, edificat pe largi dimensiuni de mit și de
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]